2,793 matches
-
economică. Putem spune că există o corelație directă între expansiunea monetară și expansiunea economică. Max Weber pune în evidență, la rândul său, etapele apariției și dezvoltării monedei de hârtie, prima formă de exprimare a sa fiind certificatul de depozit (sau recipisa, așa cum am denumit-o). "Politica banilor de hârtie se afla într-o situație similară. Emisiile băncilor, care aveau inițial caracter de certificate, obișnuita asigurare a comerțului en gross împotriva perturbațiilor monetare, iar apoi caracter de mijloc circulant, mai ales în
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
este asta. Băncile centrale apar mai târziu, de exemplu Banca Angliei, prima dintre ele, este înființată în anul 1697, adică la sfârșitul secolului al XVII-lea. Biletele de bancă emise de Banca din Stockholm conțineau câteva inovații în plus față de recipise sau alte mijloace de plată din hârtie. Acestea sunt următoarele: nu reprezentau decât sume rotunde și standardizate; nu presupuneau și nu conțineau dobândă; erau plătibile la vedere, după caz, în moneda de cupru; emisiunea sau punerea lor în circulație se
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
sau cu un impozit deghizat"672. Cele două concepte de "monedă de hârtie" și "hârtie monedă" nu rezultă în urma unui simplu joc de cuvinte așa cum unii dintre noi cred. Hârtia monedă este un caz particular al monedei de hârtie, alături de recipisă, bilet de bancă și bancnotă. Hârtia monedă este emisă și circulă doar prin contribuția statului și în legătură cu statul și nevoile sale de finanțare. Dacă moneda metalică avea un relativ caracter politic, hârtia monedă ca formă particulară a monedei de hârtie
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
p. 159. 613 Costin C. Kirițescu, Emilian M. Dobrescu, Moneda. Mică enciclopedie, București, 1998, p. 59. 614 Apud Costin C.Kirițescu, op. cit., p. 59. 615 Așa cum se întâmplă cu moneda electronică BITCOIN la ora la care scriu aceste rânduri. 616 Recipisa este o formă europeană de bani simbolici. Alte forme asemănătoare sunt atestate în vechime și în alte zone ale planetei. Iată ce spune Thomas H. Greco Junior: "Cea mai simplă formă de bani simbolici este "chitanța de depozit" sau "cecul
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
după cum și în unele țări africane de azi, un fermier își poate duce recolta de grâne la un depozit central, ca să primească chitanțe pentru cerealele sale". Vezi și Sfârșitul banilor și viitorul civilizației, Editura Curtea Veche, București, 2011, p. 109. Recipisa mai poartă și denumirea de chitanță de depozit. Este înscrisul premergător bancnotei, prin intermediul căruia se atesta existența în depozitele băncilor a unor cantități de metal prețios. Iată cum explică Lipsey și Chrystal apariția banilor de hârtie și funcționarea recipisei, ca
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
109. Recipisa mai poartă și denumirea de chitanță de depozit. Este înscrisul premergător bancnotei, prin intermediul căruia se atesta existența în depozitele băncilor a unor cantități de metal prețios. Iată cum explică Lipsey și Chrystal apariția banilor de hârtie și funcționarea recipisei, ca primă formă a banilor de hârtie: "Banii de hârtie sau moneda fiduciară este forma banilor care a apărut după moneda metalică. O sursă a fost reprezentată de bijutierii care aveau nevoie de seifuri sigure și acolo oamenii au început
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
cotate de Banca Centrală. 2.1.6.2. Operațiunile cu instrumente de plată și credit Principalele instrumente de plată și credit cu care operează băncile comerciale sunt următoarele: • cecul; • cărțile de plată; • cambia (trata); • biletul la ordin; • certificatele de depozit; • recipisele warant; • conosamentul; • operațiunile cu ordine de plată; • operațiunile cu efecte publice; • operațiunile cu bilete de bancă etc. 1) Operațiunile cu cecuri Cecul reprezintă un instrument de plată și credit, prin care trăgătorul, titularul unui cont bancar sau al unui credit
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
În fond, certificatele de depozit reprezintă titluri de credit, create de băncile comerciale, de regulă sub denumirea de „bonuri de casă”, prin care acestea mobilizează sumele disponibile În economie, sume pe care le pun la dispoziția persoanelor interesate (investitori). 6) Recipisele warant Recipisele warant au, În mod indirect, calitatea de titlu de credit, ele fiind de fapt titluri de garanție sau titluri de depozit, În baza cărora deținătorul poate obține un credit bancar. Din acest punct de vedere se poate considera
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
certificatele de depozit reprezintă titluri de credit, create de băncile comerciale, de regulă sub denumirea de „bonuri de casă”, prin care acestea mobilizează sumele disponibile În economie, sume pe care le pun la dispoziția persoanelor interesate (investitori). 6) Recipisele warant Recipisele warant au, În mod indirect, calitatea de titlu de credit, ele fiind de fapt titluri de garanție sau titluri de depozit, În baza cărora deținătorul poate obține un credit bancar. Din acest punct de vedere se poate considera că recipisa
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
Recipisele warant au, În mod indirect, calitatea de titlu de credit, ele fiind de fapt titluri de garanție sau titluri de depozit, În baza cărora deținătorul poate obține un credit bancar. Din acest punct de vedere se poate considera că recipisa warant reprezintă un titlu de depozitare a mărfurilor, care circulă În condițiile unui titlu de credit, fiind eliberată de firmele depozitare de mărfuri, În favoarea titularului mărfurilor, În care confirmă faptul că o anumită cantitate de mărfuri, de o anumită valoare
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
comerciale; • depozitele mari de mărfuri, situate În porturile comerciale sau nodurile feroviare; • marile magazine de tip super și hipermarket, care au capacități de depozitare a mărfurilor etc. Documentele care confirmă depozitarea mărfurilor se eliberează, de regulă, În două forme, respectiv: • recipise simple; • recipise warant. a) Recipisa simplă este emisă, În general, de marile magazine cu spații de depozitare, firmele care intră În posesia mărfurilor fiind obligate să completeze un document de descărcare a antrepozitului, numit recipisă simplă. Recipisele simple nu pot
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
mari de mărfuri, situate În porturile comerciale sau nodurile feroviare; • marile magazine de tip super și hipermarket, care au capacități de depozitare a mărfurilor etc. Documentele care confirmă depozitarea mărfurilor se eliberează, de regulă, În două forme, respectiv: • recipise simple; • recipise warant. a) Recipisa simplă este emisă, În general, de marile magazine cu spații de depozitare, firmele care intră În posesia mărfurilor fiind obligate să completeze un document de descărcare a antrepozitului, numit recipisă simplă. Recipisele simple nu pot fi negociate
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
situate În porturile comerciale sau nodurile feroviare; • marile magazine de tip super și hipermarket, care au capacități de depozitare a mărfurilor etc. Documentele care confirmă depozitarea mărfurilor se eliberează, de regulă, În două forme, respectiv: • recipise simple; • recipise warant. a) Recipisa simplă este emisă, În general, de marile magazine cu spații de depozitare, firmele care intră În posesia mărfurilor fiind obligate să completeze un document de descărcare a antrepozitului, numit recipisă simplă. Recipisele simple nu pot fi negociate, sunt rar solicitate
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
regulă, În două forme, respectiv: • recipise simple; • recipise warant. a) Recipisa simplă este emisă, În general, de marile magazine cu spații de depozitare, firmele care intră În posesia mărfurilor fiind obligate să completeze un document de descărcare a antrepozitului, numit recipisă simplă. Recipisele simple nu pot fi negociate, sunt rar solicitate și nu prezintă importanță din punctul de vedere al pieței financiar-monetare. b) Recipisa-warant este un titlu reprezentativ asupra mărfurilor depuse În antrepozite (magazii, docuri, silozuri etc.), cu largă circulație pe
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
două forme, respectiv: • recipise simple; • recipise warant. a) Recipisa simplă este emisă, În general, de marile magazine cu spații de depozitare, firmele care intră În posesia mărfurilor fiind obligate să completeze un document de descărcare a antrepozitului, numit recipisă simplă. Recipisele simple nu pot fi negociate, sunt rar solicitate și nu prezintă importanță din punctul de vedere al pieței financiar-monetare. b) Recipisa-warant este un titlu reprezentativ asupra mărfurilor depuse În antrepozite (magazii, docuri, silozuri etc.), cu largă circulație pe piața financiar
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
reprezentativ asupra mărfurilor depuse În antrepozite (magazii, docuri, silozuri etc.), cu largă circulație pe piața financiar monetară și se caracterizează prin faptul că emitentul Își garantează obligațiile financiare asumate pentru mărfurile depozitate. Pentru mărfurile astfel depozitate, se eliberează deponentului o recipisă warant, care Înglobează În sine două documente, respectiv: • recipisa de depozit; • warantul (depozitul de gaj). Ambele părți ale titlului sunt „la ordin”, adică „recipisă de depozit la ordin”, respectiv „warant la ordin”. Recipisa de depozit este titlul care dă dreptul
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
etc.), cu largă circulație pe piața financiar monetară și se caracterizează prin faptul că emitentul Își garantează obligațiile financiare asumate pentru mărfurile depozitate. Pentru mărfurile astfel depozitate, se eliberează deponentului o recipisă warant, care Înglobează În sine două documente, respectiv: • recipisa de depozit; • warantul (depozitul de gaj). Ambele părți ale titlului sunt „la ordin”, adică „recipisă de depozit la ordin”, respectiv „warant la ordin”. Recipisa de depozit este titlul care dă dreptul de proprietate asupra mărfurilor, iar warantul sau depozitul de
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
Își garantează obligațiile financiare asumate pentru mărfurile depozitate. Pentru mărfurile astfel depozitate, se eliberează deponentului o recipisă warant, care Înglobează În sine două documente, respectiv: • recipisa de depozit; • warantul (depozitul de gaj). Ambele părți ale titlului sunt „la ordin”, adică „recipisă de depozit la ordin”, respectiv „warant la ordin”. Recipisa de depozit este titlul care dă dreptul de proprietate asupra mărfurilor, iar warantul sau depozitul de gaj este titlul pe care depozitarul (proprietarul) mărfurilor Îl poate transmite, prin girare (andosare), unei
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
mărfurile astfel depozitate, se eliberează deponentului o recipisă warant, care Înglobează În sine două documente, respectiv: • recipisa de depozit; • warantul (depozitul de gaj). Ambele părți ale titlului sunt „la ordin”, adică „recipisă de depozit la ordin”, respectiv „warant la ordin”. Recipisa de depozit este titlul care dă dreptul de proprietate asupra mărfurilor, iar warantul sau depozitul de gaj este titlul pe care depozitarul (proprietarul) mărfurilor Îl poate transmite, prin girare (andosare), unei bănci comerciale sau unei alte firme, În vederea obținerii unui
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
este titlul care dă dreptul de proprietate asupra mărfurilor, iar warantul sau depozitul de gaj este titlul pe care depozitarul (proprietarul) mărfurilor Îl poate transmite, prin girare (andosare), unei bănci comerciale sau unei alte firme, În vederea obținerii unui Împrumut (credit), recipisa warant garantând restituirea Împrumutului. Elementele esențiale ale recipisei warant sunt următoarele: • denumirea și adresa firmei depunătoare (depozitare); • data și locul depozitării; • descrierea completă și exactă a mărfurilor depozitate (cantitate, calitate, marcă, greutate, volum, număr de bucăți, loturi etc.); • semnătura administrației
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
mărfurilor, iar warantul sau depozitul de gaj este titlul pe care depozitarul (proprietarul) mărfurilor Îl poate transmite, prin girare (andosare), unei bănci comerciale sau unei alte firme, În vederea obținerii unui Împrumut (credit), recipisa warant garantând restituirea Împrumutului. Elementele esențiale ale recipisei warant sunt următoarele: • denumirea și adresa firmei depunătoare (depozitare); • data și locul depozitării; • descrierea completă și exactă a mărfurilor depozitate (cantitate, calitate, marcă, greutate, volum, număr de bucăți, loturi etc.); • semnătura administrației antrepozitului sau semnăturile firmelor care administrează magaziile, depozitele
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
adresa firmei depunătoare (depozitare); • data și locul depozitării; • descrierea completă și exactă a mărfurilor depozitate (cantitate, calitate, marcă, greutate, volum, număr de bucăți, loturi etc.); • semnătura administrației antrepozitului sau semnăturile firmelor care administrează magaziile, depozitele, silozurile etc. Datorită caracteristicilor sale, recipisa warant poate circula, fie ca un efect de comerț sau instrument de plată, În cazul vânzării mărfurilor prin girare (andosare), fie ca un titlu de credit, În cazul În care este folosită pentru obținerea unui credit. Ca În cazul cambiilor
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
ca un efect de comerț sau instrument de plată, În cazul vânzării mărfurilor prin girare (andosare), fie ca un titlu de credit, În cazul În care este folosită pentru obținerea unui credit. Ca În cazul cambiilor sau biletelor la ordin, recipisele warant pot fi scontate la băncile comerciale de scont, termenul de scadență al acestora fiind, de regulă, de 90 de zile. În practica economică, recipisa warant, alături de conosament, fac parte din categoria titlurilor de credit care reprezintă un drept real
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
care este folosită pentru obținerea unui credit. Ca În cazul cambiilor sau biletelor la ordin, recipisele warant pot fi scontate la băncile comerciale de scont, termenul de scadență al acestora fiind, de regulă, de 90 de zile. În practica economică, recipisa warant, alături de conosament, fac parte din categoria titlurilor de credit care reprezintă un drept real asupra unui bun economic (titluri reprezentative). 7) Conosamentul Acesta reprezintă un titlu de credit comercial, specific, reprezentativ, utilizat În transporturile maritime și fluviale, care certifică
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
sau prin comunicarea postei. Respingerea autorizațiilor se va comunica în scris solicitanților. Contestațiile vor fi rezolvate de Ministerul Comerțului Exterior în termen de 15 zile de la depunerea acestora la registratura generală a ministerului său de la primirea prin poștă, atestata prin recipisa poștală. Articolul 10 Cererile de autorizații de import și, respectiv, de export pot fi însoțite de o adresă în care solicitantul poate prezenta unele precizări pe care le consideră necesare în susținerea cererii sale. Depunerea acestora și, respectiv, ridicarea autorizațiilor
ORDIN nr. 18 din 27 martie 1990 privind autorizarea operaţiunilor de export şi import. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106815_a_108144]