3,662 matches
-
Delfinul“ din Arad costă 340 000 de lei. ( N. I.) l Marți, 13 ianuarie a.c., în sala 7 a Casei de Cultură a Studenților din Timișoara, începând cu ora 18,30, Cenaclul literar „Pavel Dan“ a programat o seară de poezie recitată de Ramona Hudac și Liana Maria Ciută. ( L. R.) l În luna decembrie 2003, la Oficiul Registrului Comerțului Timișoara s-au efectuat 11 radieri, 56 de preschimbări de certificate și 623 de mențiuni. ( D. B.) l Joi, 15 ianuarie, la ora
Agenda2004-2-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/281938_a_283267]
-
Catolice de acolo, unde a pregătit și instruit tineretul de etnie bulgară din Timișoara. Împreună cu ei a organizat piese de teatru, spectacole de cântece și dansuri populare, iar pentru fiecare copil compunea câte o poezioară pe care cei mici o recitau la diverse ocazii festive sau la serbări. Această activitate a deranjat, se pare, pe unii, pentru că a fost somat, de către organele represive ale regimului comunist, să nu se mai ocupe de activitatea culturală a etniei bulgare, făcându-i-se chiar
Agenda2004-16-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282303_a_283632]
-
de rit vechi. Sărbătoarea Nașterii Domnului începe în seara de Ajun, cu slujba Vecerniei oficiale de la ora 17. În continuare, credincioșii ortodocși sârbi se adună în curtea Catedralei, pentru a participa la ritualul aprinderii focului. În jurul buștenilor în flăcări, copiii recită poezii, colinde și se servește ceai cald. Apoi sosește Moș Crăciun, care împarte darurile, după care se pleacă la colindat. În ziua de Crăciun programul liturgic începe cu Utrenia (ora 7), apoi Sf. Liturghie (ora 10), cu Pastorala Prea Fericitului
Agenda2004-1-04-gen7 () [Corola-journal/Journalistic/281901_a_283230]
-
și ziarist din părțile Sibiului, a compus un imn special pentru eveniment, l-a tipărit în 100 000 de exemplare și l-a împărțit gratuit celor prezenți la Alba Iulia, încredințându-l, de asemenea, fratelui său, Nicolae Băilă, să-l recite celor prezenți. Imnul este mândria celor care l-au păstrat pentru posteritate. Îl oferim acum cititorilor, spre a surprinde atmosfera uluitoare care i-a animat pe înaintașii noștri, acum 85 de ani: Imnul Unirei de Ioan Băilă Neam român, din
Agenda2003-48-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281756_a_283085]
-
de trupa "Splendid", care era compusă din peste 20 de copii de toate vârstele și care au făcut un show electrizant. Poezia cu tentă politică nu a prins nici în rândul publicului, nici la juriu. Un bărbat din Constanța a recitat o serie de versuri inspirate din realitatea imediată, dar nu a avut succes.
Show total la "Românii au Talent!" - OZN-urile l-au dat pe spate pe Mihai Petre () [Corola-journal/Journalistic/23260_a_24585]
-
pe vale/ Curg acolo, și dă unt pâraie/Țărmurile-s de mămligă moale”. Într-un fel de fals tratat de... bucătărie („De-ale gurii, din bătrâni” de O. Stoica) am descoperit cum mămăliga l-a făcut actor pe Iancu Brezeanu, recitând: „Ce bine e la țară/ În timp de primăvară; Și mămăliguță/Cu unt de văcuță/Cum și fasolică/ Fiartă în ulcică...”. La sfârșitul concursului, marele Vellescu, președintele comisiei, a decis: „Bagă-l la actorie pe ăla cu fasolica și mămăliguța
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
Calea Bogdăneștilor nr. 4, va avea loc ședința Cenaclului C.A.R.P. Timișoara. În cadrul ședinței, publicistul Ilie Cinciu va prezenta comunicarea „Ion Popovici Bănățeanu, primul scriitor cult în Banat“. Actorii Geta Iancu, Mira Popescu, George Lungoci și Ion Olaru vor recita poezii, soliștii Viorica Pop Ivan, Ramona Mateiescu, Milutin Peici, Iosif Bobițan, Vladimir Antoniuc, Victor Gioroceanu și Gabi Ardelean vor interpreta melodii îndrăgite, iar epigramiștii Petru Chira, Zaharia Moisescu, Ion Petre Stoica și Simion Cătău vor prezenta „Un zâmbet de Răpciune
Agenda2004-38-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282901_a_284230]
-
și distinsul profesor Luan Topciu, consulul Albaniei la București. Cezar stătea în spatele Clarei, care stătea “pe locul mortului” cum glumeam noi. Ce greu mi-a fost să conduc o mașină manuală ! Dar m-am descurcat. Cezar ne-a cântat, am recitat, am spus bancuri, am râs de Moarte, care însă a râs (fugit) mai bine, vorba lui Cezar. Se întreabă de ”semne secrete” ? A avut. Siniștri mi s-au mai părut lupii care ne-au ieșit în cale ! Ce trist nici
Epistolar în memoriam. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_191]
-
la care își dau concursul Corul de elevi al Școlii Generale nr. 25, condus de prof. Ramona Mateescu, și grupul vocal al cenaclului. Vor cânta soprana Viorica Pop Ivan și soliștii de muzică populară Maria Tudor Roman Cistelecan ș.a. Vor recita prof. univ. Ștefan Ivan, Ana-Maria Mărgineanu, actorul George Lungoci și Neculai Damian. Radio Vest l Zece ani în FM Cei zece ani de emisie pe care Radio Vest îi va împlini luni, în 24 ianuarie, vor fi sărbătoriți printr-o
Agenda2005-04-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283297_a_284626]
-
Iancu și Ioniță Șepețian. Pe 13 februarie 1866, Corul din Chizătău, dirijat de Trifu Șepețian, susține un concert la Timișoara, în Sala „Tigru“ din cartierul Cetate, în organizarea Societății „Tinerimea Română“. Ioan Slavici, pe-atunci elev la Liceul Piarist, va recita o poezie. Iar Sofia Vlad Rădulescu, nepoata de fiică a preotului chizătăian Nicolae Rădulescu și, mai târziu, mamă a lui Victor Vlad Delamarina, va avea o intervenție pianistică. În drumul său spre Heildelberg, Alexandru Ioan Cuza va face un scurt
Agenda2004-29-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282647_a_283976]
-
și ziarist din părțile Sibiului, a compus un imn special pentru eveniment, l-a tipărit în 100 000 de exemplare și l-a împărțit gratuit celor prezenți la Alba Iulia, încredințându-l, de asemenea, fratelui său, Nicolae Băilă, să-l recite celor prezenți. Imnul este mândria celor care l-au păstrat pentru posteritate. Îl oferim acum cititorilor, spre a surprinde atmosfera uluitoare care i-a animat pe înaintașii noștri, acum 86 de ani: Imnul Unirei de Ioan Băilă Neam român, din
Agenda2004-48-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283086_a_284415]
-
concursului cu același nume (inclusiv cea a tinerei timișorence). Poeziile au fost jurizate de elevi francezi - laureați ai edițiilor precedente (aceasta a fost cea de-a șasea) - sub coordonarea poetului Michel Besnier, președintele juriului. După premiere, actrița Anne Rimlinger a recitat (cu acompaniament muzical) câteva din creațiile incluse în volum, moment emoționant pentru tinerii poeți. Impresionat de calitatea poeziilor participante la concurs (Cristina Iacob a obținut premiul I, iar o altă elevă de la același liceu, Raluca Zamfir, premiul III), coordonatorul concursului
Agenda2004-48-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/283101_a_284430]
-
și Ducu Bertzi. La reușita spectacolului și-a dat concursul și trupa de majorete de la Liceul Sportiv „Banatul“. Tinerele îmbrăcate în galben și albastru, culorile „Agendei“, au animat spectacolul alături de artiștii consacrați. De la bun început, talentata actriță Adriana Trandafir a recitat câteva versuri subliniind faptul că totul începe cu iubire: „și viața, și dorul, egoismul, visul, optimismul, ura“ și că această emisiune se vrea un semn de iubire! În forma de zile mari care o caracterizează, actrița a știut să ajungă
Agenda2003-13-03-supliment () [Corola-journal/Journalistic/280857_a_282186]
-
invitație în scenă i-a fost făcută de către amfitrioana spectacolului cunoscutului solist de muzică folk Ducu Bertzi, al cărui nume l-a prezentat „două cuvinte din tot sufletul meu... Prima melodie, „Suflet fără chei“, a fost însoțită de câteva versuri recitate de Adriana Trandafir despre „cel care a plecat, înseamnă că nu a putut rămâne[...] pe ce anume te poți bizui la un prieten? Pe un singur lucru - pe faptul că nu pleacă /, căci nu există crimă mai mare, decât a
Agenda2003-13-03-supliment () [Corola-journal/Journalistic/280857_a_282186]
-
rezumă la cele câteva produse sau calități ironizate, dar recunoscute de toată lumea? Sunt nemții buni ingineri, englezii toți gentlemani, iar francezul umblă tot timpul cu bereta pe cap și bagheta sub braț? Românul este cineva care mănâncă mititei și mămăligă, recită Eminescu, cântă doine și se îmbracă în iie? Propria mea definiție se referă în primul rând la limbă maternă. Este român cel care vorbește româna ca limbă maternă sau ca limbă oficială. În cazul meu, atâta timp cât romana este încă limba
Identități si succese bidimensionale. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_234]
-
cenușă dusă de vînt/ în liniștea mării, de sus..." (Poesia mirabilis). Delicatețe care se destramă, în cuprinsul unui discurs tot mai acuzator, în desfășurarea căruia recriminările își asociază și precedente literare celebre: "Precum copiii scăpați de la școală de sub chinurile clasicilor/ recitați acru de buzele dulci ale profesoarei pe care o rîvnesc,/ mulți și-au făcut din poesie bîrlog,/ terfelind-o prin traiul lor de nimic, rană care vindecă o altă rană,/ ca pe Villon versul spus cu dojană, glorie asemănătoare/ cu
Un lirism existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17281_a_18606]
-
Ai grijă, strigai în argoul bucureștean ca să nu fim înțeleși, ai grijă că ginește mangafaua, te dai de Scaraoțchi. Mai bine, lasă, spune-i și tu o poezie, că ne facem de rîs, zi-i! Atunci, V. începu imediat să recite din Eneida, slăbiciunea lui: Vertitur interes coelum-ruit oceano nox involvens umbra magna teramque polumque mirmidonumque dolos... Preotul lăsase capul pe un umăr și surîdea de plăcere, ascultînd. Fiindcă nu mai era între noi nimic de tradus, mă gîndeam la ziua
Penitenciario by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17307_a_18632]
-
îl desfigurez întețindu-i febra oglinzilor/ lîngă care stați precum vita la iesle/ - afară, împachetaților! Seacă atîtea fîntîni dacă nu/ atingem cu tălpile goale pămîntul..."// Unul trece pe străzi mestecînd între gingii guma/ șoldurilor lăsate într-un așternut parfumat;/ Altul recită la o sindrofie: " Nu există poem definitiv,/ ca un mormînt... Versul e înșelător precum nisipul/ deșertului vălurit de vînturi. Pășește, Doamnă, pe tine/ te așteaptă..." Dar Doamna s-a apropiat deja de fursecurile/ de pe mese și-i șoptește însoțitorului: "Orașul
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
în inima Moldovei... Pămîntul natal cu tot ce este în el îl purtăm toată viața în noi" ( G. Enescu, Casa T.). Plecând, în 1946, din țara în care nu mai avea nici drept la pensie (spune R. Drăghici, 181), Enescu recita, la îmbarcare: "O, Moldovă, draga mea!/ Cine pleacă și te lasă/ e pătruns de jale grea!"; iar Maria Cantacuzino-Enescu, donând conacul Tescanii României "otrăvită de ură fără rost" (Casa T.), scria administratorului Ion Milom, în 1947: "dăruind Tescanii României, nu
Enescu - între Père-Lachaise și Tescani by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17348_a_18673]
-
acel prilej - si reproduse acum în "Apostrof" (figură lui Blaga e marcată de securiști cu un X). Anchetatorii insistă asupra faptului că, la cererea convivilor, autorul a citit atunci un capitol din Spațiul mioritic sau, la o întîlnire precedentă, a recitat din poemele sale publicate. Astea erau capete de acuzare! Sigur că nu sîntem noi îndreptățiți să judecăm declarații smulse în interogatorii la Securitate, redactate de ofițeri agramați. Dar cu atît mai mult e de admirat I.D. Sîrbu, consecvent în iubirea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17901_a_19226]
-
poet genial. Cum? "E o taină", sună una din replicile cheie. Cum pot, o sama de cuvinte, să capteze "adevărată natură a iubirii"? E o taină. Cum poate, un bîlbîit, să intre în scenă și să-și uite handicapul, ca să recite armonios? E o taină. Cum poate, o mare de oameni, să urmărească, înmărmurita, o poveste? E o taină. Cum poate, o poveste, să se dovedească mai puternică decît însăși viața? E o taină. Despre toate aceste taine s-a învrednicit
Miorita a intrat în Europa by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17973_a_19298]
-
în tandem cu Nicolae Moraru ș.a.m.d. Din convorbirea cu Radu Boureanu reținem un insolit portret al lui A. Toma, surprins în ipostaza de profesor de limbă română. Un profesor megaloman și abuziv, care-i obligă pe elevi să recite propriile lui poezii (anoste) la serbările școlare. (Mai tarziu avea să supună aceluiași chin o țară întreagă!). Iată portretul: "- Era atâta tenacitate și orgoliu în gesturile sale, încât, deși la început mi s-a părut un om bun, amărât și
După douăzeci de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18083_a_19408]
-
ei în care deslușeam, bine stăpînita, o fericire de față ce-și găsise în fine alesul în preajma vîrstei de treizeci de ani. În al doilea rînd, ne avînd alt dar pe care să i-l fac, în cinstea evenimentului, îi recitasem teatral Albatrosul pe care il știam pe dinafara din anii liceului: Souvent, pour s^amuser, leș hommes des equipages... Bătuse radioasa din palme după ce terminasem sonetul interpretat în glumă cu dramatism... În al treilea rînd, după mărturisirea ei, eram primul
Arlette by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18107_a_19432]
-
cu îndîrjire esențialul. În România, atît prima generație a ideologilor de obedienta moscovita (Mihai Novicov, Mihai Roller, Nicolae Moraru), cît și a doua generație, de coloratura aparent naționalistă (Dumitru Popescu, Eugen Barbu, Ion Brad), n-au făcut altceva decît să recite, conștient sau inconștient, lecția sovietică, variind nesemnificativ intonația și accentele". La care credem că s-ar cuveni adăugați o serie de semiliberalizanti, care, anticipînd perestroika, au încercat a ameliora, a consolida de facto sistemul comunist printr-o infuzie de intelectualitate
Un antiideolog (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17568_a_18893]
-
St. Laurent, unde va plăcea atât de mult - nicăieri pe acest pământ. Îmi este greu să mă obișnuiesc cu gândul că veți fi plecată pe veșnicie. V-am admirat întotdeauna voia bună, vorbele înțelepte, vocea admirabilă și talentul de a recita poezii bune. Chiar nu ne veți mai cânta niciodată, nu ne veți mai recita niciodată ? Mă minunam cum știați să faceți mâncare În 2000 publică, în Editura Antim Ivireanul din atât de bună, pe care o puneați cu drag pe
In memoriam ZoeVasiliu (1937-2010) I. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_84]