257 matches
-
nemțește"; muzicologie severă și totodată populară. Se poate!). Această decizie inițială asupra selecției muzicale a evitat incongruența posibilă între o mișcare teatrală care ar putea să fie filmul unui pelerinaj, recent, la Ierusalim și sonoritatea orchestrei baroce, secvențele lungi de recitative, arii, coruri emoțional captate de auditor când se cântă foarte bine în concert. Când nu, e nu! Și această realitate merită numită lipsă de respect pentru o operă genială. În fapt partitura reconstituită de Mendelssohn-Bartholdy pentru a epata - imediat - pe
BACH - 2000 by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/16954_a_18279]
-
alături de care urmăream nu demult concertul de la Londra explica: „E norocul baritonilor și-al bașilor de a-și păstra vocea intactă până la bătrânețe. Tenorii n-au această șansă.” Chiar dacă trei sau patru dintre cântecele noului album sunt mai apropiate de recitativ decât de cântatul propriu-zis, magia îmbinării textului, a frazei muzicale și a orchestrării aproape că elimină acest inconvenient care nu ține nici de diminuarea talentului, nici de dispariția inspirației, ci, pur și simplu, de datele fizice ale bietei ființe umane
Vechimea, adâncul (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4911_a_6236]
-
textul îngrijit și cu linie bine condusă. În Donna Elvira (unul dintre marile ei roluri) Mariana Nicolesco a creat un model a ceea ce înseamnă cânt nobil, ea a conturat din câte un gest sau o nuanță prin perfectă rostire a recitativelor care anima viața cantului personajul îndurerat, patetic; iar în ansambluri (excelent septetul final) s-a retras în umbră lăsând în prim plan pe tinerii ei parteneri. Revenind la concurs, se poate spune cu certitudine că ediția a III-a a
O lectie de stil mozartian si un concurs by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17611_a_18936]
-
lui Isidore Isou nu reprezintă o textură propriu-zisă ca niște nori de sunete declanșatori de averse impersonale. Ceea ce ascult e un fel de scandare, de recitare ori declamare poliritmică; un Sprechgesang care drenează cântul tradițional, melodic, colmatând, în același timp, recitativul recto-tono cu accentele prozodice specifice fiecărei limbi în parte. și Isou recurge, slavă Domnului, în lucrările sale la un buchet de limbi în care parfumul vocalelor și consoanelor ne poartă prin stepele Rusiei, falezele Franței, pădurile Germaniei ori colinele încețoșate
Când literele încep să cânte by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/7896_a_9221]
-
Vezentan, Paula Banciu. Participă orchestra simfonică a Filarmonicii „Banatul“. În program: E. Crespo: Dans românesc pentru tub și alămuri; G. Puccini: Aria Laurettei din opera „Giani Schicchi“; W. A. Mozart: Aria Reginei Nopții din Singspielul „Flautul fermecat“; W. A. Mozart: recitativ și arie (actul I) din opera „Nunta lui Figaro“; A. Boito: Aria Margaretei din opera „Mefistofel“; G. Verdi: Aria Aidei (actul I) din opera „Aida“; J. Sibelius: Concert pentru vioară și orchestră, 27. 06, ora 19 ( C.N.A. „Ion Vidu“). Centrul
Agenda2003-25-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281153_a_282482]
-
Bogdan Ștefănescu. Concertul lui Carmen Petra Basacopol are o alcătuire quasi tradițională în trei mișcări: Quasi Adagio. Molto rubato . Allegro giusto Andante malincolico Allegro risoluto Procedeele de atac neconvenționale sunt folosite cu economie, astfel că flautul își păstrează vocea intactă. Recitativele, cantilenele și cadențele sunt mijloace de exprimare a ideilor, speranțelor, gândurilor, sunt suspine, zâmbete, cuvinte timbrate. Așa cum a declarat compozitoarea în notele de program „reveria meditativă” și exuberanța sunt cei doi poli ai acestui concert. În cea de a doua
Concertul pentru flaut ?i orchestr? by Cleopatra DAVID () [Corola-journal/Journalistic/83939_a_85264]
-
Astfel, devine semnificativ apelul la autenticitate prin intermediul documentarului sau a mărturiei directe a martorului ocular cu riscul de a obține și o superproducție telenovelistică de un grandios prost-gust, precum Pearl Harbour (2001) al lui Michael Bay semănînd, mutatis mutandis, cu recitativul heroico-liric al lui Sergiu Nicolaescu la noi. În drumul spre uitare, afirmă Milan Kundera în romanul său Insuportabila ușurătate a ființei, totul se va transforma în Kitsch. Cu alte cuvinte, după glorie, popcornul.
Glorie și popcorn by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9800_a_11125]
-
de sugestiv - „un buchet” de 10 piese corale. Frunze de toamnă este o sensibilă miniatură pentru cor mixt pe versuri de Ioan Alexandru, concepută într-un elegant dialog contrapunctic al vocilor, având o scriitură muzicală aerată. Folosirea isoanelor și a recitativului melodic ușor melismatic, imprimă lucrării un iz psaltic. La piesa intitulată La casa cu grădiniță pentru trei voci egale, realizată pe versuri populare, remarcăm eleganța melodicii susținută de ritmica complementară, ce conferă cursivitate discursului. Cele Două stihuri bizantine pentru cor
10 MINIATURI CORALE de Constantin Catrina by Mariana POPESCU4 () [Corola-journal/Journalistic/84019_a_85344]
-
a rugăciunii. Acompaniamentul realizat la toacă și clopote conferă un plus de expresivitate. În Cântec și joc pentru cor de voci egale, pe versuri populare, compozitorul demonstrează o bună cunoaștere a folclorului muzical, folosind elemente specifice doinei: melodica melismatică și recitativul recto-tono. Jocul are o tratare tipic instrumentală, cu un acompaniament realizat printr-o ritmică de tip complementar. Cântec trist, pe versuri populare, are configurația unui cântec doinit de tip arhaic, aducând în prim plan cunoscuta temă a bradului, din folclorul
10 MINIATURI CORALE de Constantin Catrina by Mariana POPESCU4 () [Corola-journal/Journalistic/84019_a_85344]
-
-ul primei idei devine un „ponte” modulant către tonul ideii a doua. Ideea de Concerto deci e lipsită de caracterul dramatic-simfonic propriu Sonatei (imensele „cadențe” de debut din concertele de vioară, de pildă, ale unor Beethoven, Paganini, Brahms, și enormul recitativ al celui de al doilea „solo” al Concerto-ului în Re al lui Paganini, fiind de un dramatism cu totul exterior). În consecință, dezvoltarea nu-i necesară în Concerto. Mijlocul lui (al doilea „solo”) este pur și simplu o a treia
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
sensibilității și LA sensibilitate, pentru a deveni comuniune întru emoție. În absența acestei emoții care precede și depășește mesajul, nu se pot realiza nici dimensiunea existențială, nici cea morală, nici cea istorică, nici cea estetică. Sigur, construcțiile artistice vizuale, muzicale, recitative sau hibride dau și sentimentul pedagogic al trecerii prin niște etape, ale pregătirii meșteșugărești. Să nu ne înșelăm. Tot ceea ce pare întindere de aluat, tatonare lentă și etalare economică de meșteșug al scrisului sau al construcției artistice devenise deja posibil
În adâncul emoției by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/5755_a_7080]
-
de o orchestră. Verse-anthem-ul este un anthem în care una sau mai multe părți solistice formează un contrast cu părțile corale, fiind deosebit de full-anthem pentru cor fără soliști. Sub influența stilului italian anthem-ul se dezvoltă în direcția separării secțiunilor în recitative, arii elaborate ansambluri și coruri care accenturează mai mult grandoarea excesivă decât intensitatea. Schimbările liturgice după 1960 au eliminat rugăciunea de dimineață și de seară, care creeau un context normal pentru anthem, din poziția centrală în serviciul religios și au
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
o nouă amploare, atât vocală cât și instrumentală. Cantata religioasă poate fi definită în termeni funcționali ca principală muzică a serviciului religios luteran, iar în termeni structurali ca o lucrare vocală ce cuprinde un număr relativ de momente muzicale independente. Recitativul și aria constituie baza formei seculare a cantatei, la care în perioada lui Bach s-au adăugat corurile, ariile și coralele cu texte biblice. După anul 1660, în mai multe orașe ale Germaniei, au apărut publicații cu așa zisele cantate-sacre
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
dar, Marie! Joacă, Marie! Păstorul tău uitat-a iară Iubita lui pentru-o mioară. {EminescuOpVIII 380} COR alt și sopran Râzi dar, Marie! Joacă, Marie! Mai sunt băieți cu ochi de foc, Cu tine toți se prind la joc. MARIA (recitativ) Eu joc numai cu Ionel, De mult mi-a fost tovarăș el; Credința sa și al său gând De mult le știu, a mele sunt; De vreți dovezi, o să vedeți, El mi le dă cu orice preț. COR DE PĂSTORI
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ochi blînd! Și vorbă să-mi trimiți Pe stele și pe vînt! De-i țese-n stative Un tort ușor de in, Gândește ca-m să-l port în ziua-n care vin. CAPĂTUL PĂRȚII ÎNTÎIE PARTEA A DOUA IONEL (recitativ) Pustiu! Pustiu! Cât ține zarea nu mișc-un ram, un vânt. Turma dragă s-au dus și parcă-s mort. Cum frunzele aleargă, Căzând pustiu, Cătîndu-și mormântul De timpuriu! În lumea cea moartă Lin ați căzut Tovarășii veștezi Celui tăcut
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de zăpadă S-așază în grămadă De lume cerul e-ndrăgit: În strai de nunt-o a-nvelit. [ECO] [O a-nvelit, o a-nvelit] IONEL Dar eu și cerul iarăși La chin suntem tovarăși, Miresele nu le avem, Suntem cu dorul logodiți. DORUL (alt; recitativ) Un om pe vârful meu senin, de unde caut lumea preste tot? Păstorul, turma ce-și lăsă, e-al meu de-acum pe vecii-vecilor. La ce visezi mâhnit așa? IONEL La ce visez? Nu mă-ntreba. DORUL Să ți-o arăt
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ușor de in, Gândește c-am să-l port În ziua ce-am să vin. De-i țese-n stative Un tort ușor de in Gândește că-i menit La ziua-n care vin. {EminescuOpVIII 397} [PARTEA A DOUA] IONEL (recitativ) Singur, singur. Cât vezi cu ochii nu se mișcă o frunză, o suflare... oile mele s-au dus, inima mea-i moartă. Cum frunze se scutur, Alerg pustiu Cătîndu-și mormântul De timpuriu! Zăceți liniștite În lumea moartă, Eu tac, împă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
alt) Râzi dar, Marie, Joacă Marie, Ciobanul tău uitat-a iar Iubita lui pentr-o mioară. COR (alt și sopran ) Râzi dar, Marie, Joacă, Marie. Mai sunt băieți cu ochi de foc, Cu tine toți se prind la joc. MARIA (recitativ) Joc numai cât cu Ionel, La joacă-mi fu tovarăș el Și gândul său e-al meu - îl chem, El știe dragi cât ni suntem. De vreți dovezi, o să vedeți. El mi le dă cu orice preț. COR DE PĂSTORI
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
bine tu, Mireasă cu ochi blînd! Trimite-mi vorbe dulci Pe stele și pe vânt. De-i țese-n stative Un tort ușor de in Gândește c-am să-l port În ziua-n care vin. PARTEA A DOUA [IONEL (recitativ )] Singur! Singur! Cât ține zarea nu mișc-un ram, un vânt... Turma dragă s-au dus -- și parcă-s mort. Cum frunze aleargă Și cad pustiu Căutîndu-și mormântul De timpuriu! În lumea cea moartă Lin ați căzut, Tovarășii veștezi Celui
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
așază în grămadă! De lume ceru-i îndrăgit Și-n strai de nunt-o a-nvelit. ECO Învelit, învelit... IONEL Dar eu și cerul iarăși La chin suntem tovarăși Căci de mirese despărțiți, Suntem cu dorul logodiți. ECHO Logodiți, logodiți... DORUL (alt; recitativ) Un om pe culmea mea senină, de unde caut lumea preste tot? Păstorul turma ce-și lasă e-al meu de acum pe vecii vecilor. La ce visezi mâhnit așa? IONEL La ce visez? Nu mă-ntreba. DORUL Să ți-o
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
în finalul simfoniei a III-a, în ,,Allegretto” din simfonia a VII-a și în finalul simfoniei a IX-a. În ceeace privește orchestra, Beethoven a pornit de la componența orchestrală stabilită de Haydn, dar pe care a lărgit-o, introducând recitativele instrumentale și dialo gurile dintre grupele de instrumente, adăugând diferite combinații timbrale, adâncind diferite combinații timbrale, adâncind puterea sonorității orchestrale. În general, la Beethoven, melodia, ritmul, armonia, polifonia, orchestrația, toate elementele limbajului muzical sunt puse în slujba unei cât mai
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
parte a Simfoniei începe cu o introducere în care fantezia compozito rului se desfășoară liber. La început un torent de sunete de o mare violență: O scurtă pauză și corzile grave aduc în forte o melodie severă, ,,cu caracter de recitativ”. Este anticiparea vocii umane care se reunește pentru prima oară în Simfonie cu ansamblul instrumental. Recitativul este urmat de revenirea sunetelor furtunoase de la început, după care, în mișcarea allegro ma non troppo, apar amintirile îndepărtate ale începutului Simfoniei. Exclamațiile patetice
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
început un torent de sunete de o mare violență: O scurtă pauză și corzile grave aduc în forte o melodie severă, ,,cu caracter de recitativ”. Este anticiparea vocii umane care se reunește pentru prima oară în Simfonie cu ansamblul instrumental. Recitativul este urmat de revenirea sunetelor furtunoase de la început, după care, în mișcarea allegro ma non troppo, apar amintirile îndepărtate ale începutului Simfoniei. Exclamațiile patetice ale recitativului se ivesc din nou. Ele sunt brăzdate apoi de o fugitivă reamintire a scherzo
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
anticiparea vocii umane care se reunește pentru prima oară în Simfonie cu ansamblul instrumental. Recitativul este urmat de revenirea sunetelor furtunoase de la început, după care, în mișcarea allegro ma non troppo, apar amintirile îndepărtate ale începutului Simfoniei. Exclamațiile patetice ale recitativului se ivesc din nou. Ele sunt brăzdate apoi de o fugitivă reamintire a scherzo-ului și a melodiei cantabile de la începutul părții a treia. Tema principală a finalului începe să se contureze. Ea se înfiripă la instrument tele de suflat
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
Tema principală a finalului începe să se contureze. Ea se înfiripă la instrument tele de suflat: Dar căutările încordate care au făcut să scânteieze pentru o clipă această idee, nu au fost încă îndeajuns de rodnice. Revin accentele pătrunzătoare ale recitativului și, în sfârșit, după două acorduri care pun capăt dramaticei înfruntări, se aude la violoncele și contrabași o melodie caldă, cuceritoare. Cântecul se amplifică treptat, căpătând accente de marș. Revine, furtunoasă, mișcarea (presto) de la început. Ea nu poate stăvili însă
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]