219 matches
-
III la primul concurs de interpretare a poeziei eminesciene, desfășurat la Botoșani. Era acolo câte un reprezentant al fiecărui județ din țară, unii cu mare experiență scenică, în fața unui juriu alcătuit din actori de prestigiu, printre care Ludovic Antal, un recitator excepțional. A fost certificarea faptului că aveam ce căuta în breasla interpreților, iar această convingere mi-a dat încrederea de a continua, plăcerea de a sui pe scenă, pasiunea întrecerii, a probării unor calități. Fiecare concurs a însemnat o verificare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Apoi am scris cronici de teatru, pentru că patima pentru arta dramatica și disponibilitățile pentru interpretare m-au urmărit toată viața și sunt și astăzi prezente, îmi ordonează trăirile și existența socială. În școală eram nu numai poetul liceului, dar și recitatorul lui, reprezentându-l la toate concursurile. Cât încă eram elev, am debutat și în teatrul adevărat, pe scena Casei municipale de Cultură din Brașov, într-o piesă cu numai trei personaje, "Noaptea la drumul mare" de Renato Lelli. În facultate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
atmosfera se Încălzea rapid și noi ne Înfierbântam În același ritm. Îmi este greu să mai stabilesc astăzi cine era “capul răutăților”. Vasile Sasu, “prințul” din poveștile Marianei Grecianu era de nerecunoscut față de sobrietatea manifestată În facultate. Vasile Coțofan era recitatorul fără egal. Sandi Grecianu se aprindea rapid după o gură de tărie. Îi urmăream pe toți și mă antrenam cu plăcere la buna lor dispoziție. Viața În Iași ne apărea astfel cel puțin egală cu cea lăsată În Capitală, dacă
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
că a luptat În 1877 la Plevna În compania lui Valter Mărăcineanu, pentru că mereu ofta și spunea: „Săracu’ Valter Mărăcineanu!“ Un interes aparte prezintă și un alt frate al lui Dumitru, tâmplarul ștefan Gh. Beldie din Stroești. Era un bun recitator de versuri patriotice. Neîntrecut În meseria lui, „nenea ștefan“ lucrase tâmplăria multor clădiri din județul Argeș: primăria din Bascov În 1914; primăria din Valea Mărului În 1916; biserica din Bascov, pe ale cărei uși s-a iscălit; biserica din Dobrogostea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
sau la pădure. Era perioada în care tinerii mai răsăriți ai satului, sub inițiativa domnului învățător organizau serbări populare, unde se manifestau grupurile de dansuri folclorice, corurile vestite ale liceenilor și studenților veniți în vacanțele de vară, ansamblurile de fluierași, recitatorii de poezii patriotice și membrii echipei de teatru de amatori care amuzau cel mai mult mulțimea nelipsită de la spectacolele lor. Era vremea în care nunțile se făceau cu călărași spre fericirea mireselor ce ieșeau cu părinții și frații mai mici
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
sale publicistice, Dimitrie Iov a semnat și D. Liuba, D. Pădure, D. Iov, Solferino. Între 1941 și 1944 a fost și director al Teatrului Național din Iași, perioadă în care a cunoscut o anumită vogă în postura de autor și recitator de poezii patriotice și ocazionale. În vremurile de restriște, când Teatrul Național din Iași a trebuit să fie evacuat, în aprilie 1944, la Jimbolia (toată zestrea teatrului fiind salvată), Dimitrie Iov și actorii ieșeni au prezentat spectacole în multe localități
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
învățătorul lor Vasile Gavril au interpretat piese de teatru tot de Alecsandri. Pungeștii au prezentat fost cele mai multe formații artistice, atât din rândul elevilor, cât și din cei ce părăsiseră de mult băncile școlilor. Formații de dansatori, de interpreți vocali, de recitatori cât și corul condus de doamna învățătoare Elena Averescu, au umplut Văile Prisecii cu melodii pe versuri patriotice ale celor mai de seamă poeți și compozitori. Povestitorul își amintește de poezia „Sergentul”, scrisă tot de Alecsandri și frumos recitată de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cu jale zicând în gândul lui / Mai lungă-mi pare calea acum lantors acasă.../ Aș vrea să zbor, și rana din pulpă nu mă lasă !... După aplauze puternice, semn al emoțiilor și sensibilității publicului auditor, care răsplătea efortul depus de către recitator și în mod deosebit eroismul și modestia ostașului român, care e gata să-și sacrifice viața pentru o cauză deosebit de nobilă ca aceea de cucerire a independenței naționale, a urmat o scurtă pauză, apoi apăru un alt recitator, numit Vasile
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
depus de către recitator și în mod deosebit eroismul și modestia ostașului român, care e gata să-și sacrifice viața pentru o cauză deosebit de nobilă ca aceea de cucerire a independenței naționale, a urmat o scurtă pauză, apoi apăru un alt recitator, numit Vasile Ciobanu, dar căruia târgoveții îi spuneau “șova”. Doamna învățătoare Averescu ne-a anunțat că el ne va recita o fabulă, de Grigore Alexandrescu, intitulată „Toporul și pădurea”. Recitatorul începu: « (Minuni în vremea noastră nu văz a se mai
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
naționale, a urmat o scurtă pauză, apoi apăru un alt recitator, numit Vasile Ciobanu, dar căruia târgoveții îi spuneau “șova”. Doamna învățătoare Averescu ne-a anunțat că el ne va recita o fabulă, de Grigore Alexandrescu, intitulată „Toporul și pădurea”. Recitatorul începu: « (Minuni în vremea noastră nu văz a se mai face,/Dar că vorbeau odată lemne și dobitoace / Nu ncape îndoială ; pentru că de n-ar fi,/ Nici nu s-ar povesti. Că în fiece țară / Cele mai multe rele / Nu vin de pe
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
naționalism, rasism, a îndrăznit să declame Eminescu. O mai făcuse și altădată. Acum a ales un cunoscut pasaj din „Împărat și proletar”, oprindu-se și incluzând stihul ce se termină cu „căci morți sunt cei muriți”. Ultimul cuvânt rostit de recitatorul improvizat a fost acoperit de „Aplauze puternice, prelungite” (citez din România liberă din 24 iunie 1988, p. 3). Poate, altădată, și de urale. Căci această scenă greu de imaginat s-a petrecut nu o singură dată. Vreau să spun că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
și a dat ceva goluri, toate acestea erau privite cu admirație. Zborul între zîmbetul lui Kitty, rotunjimile negate ale Rocsanei și mozaismul de alcov al lui Moran erau percepute ca o polenizare absolut necesară unui cititor de Dostoievski. Acum, cînd recitatorul de Eminescu e ieșit din formă, toate mondenitățile trec drept extravaganțe de neiertat. Englezii sînt mai conciși decît românii. The Sun survolează subiectul prin verdictul unui șut în fund, nu înainte de a da amănunte dintr-un vestiar în care coechipierii
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Warren reduc cele cinci straturi ale operei la trei. Primul dintre ele, (stratul sonor este relativ ușor de delimitat, referindu-se, mai ales în poezie, la secvența sunetelor, în sens fonologie, nu în sens fonetic de pronunțare particulară a unui recitator anume. Într-un capitol special, fenomenele sunt urmărite în structuri ritmice, în diverse figuri de sunet, tipare metrice etc. sunt prezentate și câteva metode de studiu, pe baza unor exemple concrete. (Al doilea stat nu este încă prea exact definit
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
de Corneliu Vadim Tudor și intitulat Saturnalii. Până acum a fost liniște. Pe autorul grosolanelor spectacole prilejuite de sărbătorile negre ale Ceaușeștilor, ori altele ce s-ar fi voit dedicate Unirii, dar care au fost departe de istoricul eveniment, pe recitatorul înflăcărat de demagogie care-și asumă, cel dintâi după Adrian Păunescu, nefasta răspundere de a gâdila orgoliile celor doi conducători abia numiți, nu l-a sancționat nimeni în niciun fel. Crizele sale de antisemitism, care au produs consternare în rândul
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
astăzi nu mai sunt... Noi nu mai avem instructori de formații artistice, nu mai avem regizori de teatru, decât foarte puțini, iar cei buni nu lucrează, sunt dați la margine, nu mai avem regizori mari de operă, nu mai avem recitatori. Acești instructori, acești apostoli laici nu funcționează! Și pe țară n-o interesează. Aici intervine problema că patriotismul nu mai are valoare. Dar în credința mea, o țară fără patriotism, așa cum spunea Eminescu, fără să-și cunoască trecutul, își pierde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
distanță în săptămâni, sau chiar în zile) să fie lansată traducerea unei lucrări franțuzești de specialitate intitulate Masochismul mortifer și masochismul gardian al vieții. Într-un cuvânt înainte la ediția în limba română, autorul psihanalist Benno Rosenberg - emoționa(n)t recitator din Arghezi, după cum s-a putut cosntata la lansarea cu public de la Institutul Francez - vede în această traducere o "reîntoarcere simbolică" în România, de unde cu mai bine de 40 de ani în urmă se va fi îndreptat către Franța. Dacă
Între literatură și psihopatologie by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16644_a_17969]
-
astfel încât atât intonarea acestuia, cât și înălțarea drapelului României să se încheie în același moment. ... (12) În timpul ceremoniei publice de înălțare a drapelului României se adoptă o ținută sobră și un comportament solemn. ... (13) Muzica militară, formațiile corale, grupurile de recitatori interpretează piese instrumentale sau corale și recită poezii cu tematică adecvată. ... Articolul 42 (1) Ziua imnului național al României se aniversează la 29 iulie și se marchează prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative cu caracter evocator și științific, în
REGULAMENTUL din 12 martie 2009 onorurilor şi ceremoniilor militare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/209991_a_211320]
-
care reprezintă instituția organizatoare privind semnificația evenimentului, anunțarea persoanelor participante și a cadrului în care are loc ceremonia; ... c) alocuțiunea privind simbolistica versurilor imnului național al României, scurt istoric și semnificații; ... d) spectacolul susținut de muzica militară, formații corale și recitatori de poezie cu tematică adecvată; ... e) în final, muzica militară, formațiile corale și întreaga asistență interpretează, vocal și instrumental, imnul național al României, după regulile stabilite anterior desfășurării activității. ... Secțiunea a 2-a Parada militară națională Articolul 43 (1) Parada
REGULAMENTUL din 12 martie 2009 onorurilor şi ceremoniilor militare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/209991_a_211320]
-
astfel încât atât intonarea acestuia, cât și înălțarea drapelului României să se încheie în același moment. ... (12) În timpul ceremoniei publice de înălțare a drapelului României se adoptă o ținută sobră și un comportament solemn. ... (13) Muzica militară, formațiile corale, grupurile de recitatori interpretează piese instrumentale sau corale și recită poezii cu tematică adecvată. ... Articolul 39 (1) Ziua imnului național al României se aniversează la 29 Iulie și se marchează prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative cu caracter evocator și științific, în
REGULAMENT din 10 iunie 2013 (*actualizat*) privind onorurile şi ceremoniile militare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254101_a_255430]
-
militar/civil, fără cântare; ... b) alocuțiunea de deschidere, rostită de persoana care reprezintă instituția organizatoare privind semnificația evenimentului; ... c) alocuțiunea privind simbolistica versurilor imnului național al României, scurt istoric și semnificații; ... d) spectacolul susținut de muzica militară, formații corale și recitatori de poezie cu tematică adecvată; ... e) în final, muzica militară, formațiile corale și întreaga asistență interpretează, vocal și instrumental, imnul național al României, după regulile stabilite anterior desfășurării activității. ... Secțiunea a 2-a Ziua Unirii Articolul 40 (1) Ziua Unirii
REGULAMENT din 10 iunie 2013 (*actualizat*) privind onorurile şi ceremoniile militare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254101_a_255430]
-
astfel încât atât intonarea acestuia, cât și înălțarea drapelului României să se încheie în același moment. ... (12) În timpul ceremoniei publice de înălțare a drapelului României se adoptă o ținută sobră și un comportament solemn. ... (13) Muzica militară, formațiile corale, grupurile de recitatori interpretează piese instrumentale sau corale și recită poezii cu tematică adecvată. ... Articolul 39 (1) Ziua imnului național al României se aniversează la 29 Iulie și se marchează prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative cu caracter evocator și științific, în
REGULAMENT din 10 iunie 2013 (*actualizat*) privind onorurile şi ceremoniile militare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277098_a_278427]
-
militar/civil, fără cântare; ... b) alocuțiunea de deschidere, rostită de persoana care reprezintă instituția organizatoare privind semnificația evenimentului; ... c) alocuțiunea privind simbolistica versurilor imnului național al României, scurt istoric și semnificații; ... d) spectacolul susținut de muzica militară, formații corale și recitatori de poezie cu tematică adecvată; ... e) în final, muzica militară, formațiile corale și întreaga asistență interpretează, vocal și instrumental, imnul național al României, după regulile stabilite anterior desfășurării activității. ... Secțiunea a 2-a Ziua Unirii Articolul 40 (1) Ziua Unirii
REGULAMENT din 10 iunie 2013 (*actualizat*) privind onorurile şi ceremoniile militare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277098_a_278427]
-
a mâinilor pe masă, ca un jurământ etc.). La fel de impresionant este și tabloul dedicat „Porții sărutului”: cuprinderea monumentului în conturul României - marcat de trupurile copiilor - dă imaginii un echilibru extrem de eficient, folosindu-se orizontalitatea desenului și verticalitatea „Porții sărutului”. Copiii recitatori privesc de aproape piatra monumentului, o mângâie, o parcurg cu privirea centimetru cu centimetru, recitând șoptit, sacadat, fără intonații speciale: Din piatră de stâncă, din trunchiuri de lemn, din cer și din soare, din apă și vânt, Din dor și
„Mulțumim pentru copilăria noastră fericită”: Spectacolul cu copii în România anilor 1980 () [Corola-website/Science/295691_a_297020]
-
de alămuri”) și în 2006, a dirijat, în premieră mondială, creația „Divertisment pentru narator și orchestră simfonica”, după Fabulele lui Jean de La Fontaine, într-un concert dat la Victoria Hall din Geneva, cu Orchestre de la Suisse Romande, avându-l că recitator pe Lambert Wilson. Vladimir Cosma a compus opera „Marius și Fanny”, după Marcel Pagnol, a cărei premieră a avut loc la Operă din Marsilia, în distribuție cu Roberto Alagna și Angela Gheorghiu, în rolurile titulare și Jean-Philippe Lafont, în rolul
Vladimir Cosma () [Corola-website/Science/308411_a_309740]
-
a jucat în premieră la Palatul Congreselor din Paris, avându-i că interpreți pe Eric Métayer, Marianne James, Spike, Julie Victor. În iunie 2009, Vladimir Cosma a dirijat, în premieră mondială, în Biserică Sainte-Madeleine de Béziers, cântată „1209”, pentru soprana, recitator, cor de copii și orchestră, pe care a compus-o cu prilejul centenarului „Masacrului de la Béziers”. În paralel, s-a consacrat dirijării și rescrierii propriilor compoziții muzicale pentru film, în scopul de a fi interpretate în afara sălilor de cinematograf, în cadrul
Vladimir Cosma () [Corola-website/Science/308411_a_309740]