431 matches
-
corpuri mai mult sau mai puțin conducătoare de electricitate. Gestul revoluționar prin excelență începe cu o nostalgie, întoarcerea la un text uitat, la un ideal pierdut. La rădăcina lui- "re" de la Reformă, Republică, Revoluție, la acest- "re" al reînceputului, repetiției, recitirii, există mișcarea unei mîini care frunzărește paginile, de la sfîrșit către început. O mînă care apasă pe un buton (manivela rebobinează banda după dorință, la fel și magnetoscopul, dar merge întotdeauna dinspre capăt către început) nu va fi niciodată o mînă
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
tehnică la alta, să folosească prin alternanță diferitele tehnici de accelerare sau de Încetinire a ritmului lecturii În timp și În loc, după cum o cere succesiunea sarcinilor de Învățare, ceea ce ar preveni practica unor tehnici stereotipe sau rudimentare de citire și recitire a lecției din manual până la reținerea ei (uneori pe de rost). f) Educarea lecturiitc " f) Educarea lecturii" Simpla inițiere a elevilor În cunoașterea și folosirea curentă a diferitelor tehnici de lectură, În funcție de specificul materiei și de sarcinile concrete de Învățare
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
instaura în forme obiective pentru milenii. Ce înseamnă cărțile, nu-i fac nimănui injuria de a voi să-i explic. Dar insist asupra valorii pe care o are nu numai substanța lor intelectuală, dar și corpul lor material. Răsfoirea cărții, recitirea întâmplătoare sau premeditată a unor pasagii, meditația și visarea pe marginea ei, toată această gamă de superioare voluptăți nu poate fi niciodată înlocuită, așa cum se preconizează azi, prin metode audio-vizuale sau mai știu eu care. Am asistat asta-toamnă la prelegerile
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Poate că nu Întâmplător un fapt ni s-a Întâmplat tocmai nouă, de vreme ce, de exemplu, neînțelegând să nu facem un lucru pentru care nu avem pricepere, ne Încăpățânăm totuși să-l facem; sau cum să evităm dezamăgirea apărută cu ocazia recitirii unei cărți, dacă nu am fost În stare să aflăm În ea un nou farmec și o nouă frumusețe? În sfârșit, cum am putea evita critica din partea cuiva când ne facem un obicei din a răstălmăci un fapt În favoarea noastră
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
propunem o prezentare mai puțin obișnuită: recenzia unei cărți pe care n-o putem recomanda călduros lecturii publicului larg pentru că, pur și simplu, nu se mai găsește decît În biblioteci, tirajul epuizîndu-se de mult. Dar, așa cum vom Încerca să argumentăm, recitirea acestei lucrări, la nouă ani după apariția ei În Statele Unite și la aproape 20 de ani de la evenimentele descrise, poate aduce o lumină nouă asupra unor fenomene actuale. Tema cărții e ușor de ghicit, asociind titlul elocvent cu biografiile celor
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
pe plan intern și cele urbane, raționale adoptate În relațiile cu exteriorul, parcă uitîndu-se că un comportament de tipul acesta, perfect identificabil, suscită mari Întrebări din partea interlocutorilor externi. Iată că am ajuns În punctul din care putem argumenta utilitatea unei recitiri a Diplomației absurdului. În relațiile bilaterale cu Statele Unite, România a reușit să depășească punctul mort În care s-a aflat pînă În 2001 (analizat succint de Mircea Răceanu În articolul citat din Sfera Politicii) și, conjugînd o situație internațională favorabilă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
C. Șerban, „Grigore Alexandrescu”, CNT, 1965, 27; Antoaneta Macovei, Un volum de teorie literară, CRC, 1970, 9; Ov. S. Crohmălniceanu, „Construcție și lectură”, RL, 1970, 48; Dana Dumitriu, Silvian Iosifescu la 60 de ani, RL, 1977, 25; Laurențiu Ulici, Sensul recitirii, CNT, 1979, 23; Mihăilescu, Conceptul, II, 78-84; Ov. S. Crohmălniceanu, Sub semnul „spiritului de finețe”, RL, 1982, 9; Virgil Stanciu, Din calmul bibliotecii, ST, 1984, 3; Eugen Simion, Dinamica personajului, RL, 1986, 43; Crohmălniceanu, Al doilea suflu, 196-199; Dicț. scriit
IOSIFESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287610_a_288939]
-
interpretare a scrierilor sale. O asemenea interpretare, propusă la mulți ani după ce autorul însuși redactase acele opere, nu coincide în mod logic cu aceea care se poate desprinde din operele în cauză. Retractările constituie însă un document interesant care reflectă recitirea într-un mod personal a propriilor opere de către autorul lor și, uneori, furnizează tocmai soluția unor probleme de compoziție a operelor precedente care altfel ni s-ar părea de neînțeles. Autocritica este mai puternică decât autoapărarea și se referă mai
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
cei care se răzvrătesc contra mistificării și a urâtului, trăind frumos fără a evada din cetate, punându-și fapta, nu doar verbul, în slujba reintrării în normalitate. Integrarea europeană (1997) este, cum ar fi spus Nichita Stănescu, „o carte de recitire”. Cuprinzând în mod preponderent versuri, ea epitomizează opțiunile fundamentale ale operei lui H., traducându-le într-un registru nou (autorul mai are câteva recidive în domeniul prozei - Cuvântul de admirație care deschide volumul, un Editorial, o Scrisoare către prietenii din
HORASANGIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287446_a_288775]
-
texte apărute în revistele românești „22”, „Viața românească” și „Vatra” (1992-1995). În 1992 iese de sub tipar volumul Întrevederi cu Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Ștefan Lupașcu și Grigore Cugler. Ciclul editorial Unde scurte, inițiat în 1990, are simptomele evidente ale unei recitiri. L. și-a revăzut textele, le-a regrupat atașându-le câte unui reper contextual esențial și țintuindu-le sub titluri sugestive: Seismograme (1993), Posteritatea contemporană (1994), Estetice (1994), Pragul (1995) și Insula Șerpilor (1996). Citite, textele redactate din mers și
LOVINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287853_a_289182]
-
în Trecut-au anii..., mărturii de prim ordin, energic subiective, dar de neînlocuit, asupra destinului propriu și asupra destinului intelectualilor români sub zodia cortinei de fier. Asemenea articolelor critice din Unde scurte, și această literatură subiectivă e publicată sub regimul recitirii și, după drastice amputări (mărturisite), al rescrierii. Caracterizat chiar de autoare ca un „jurnal al Jurnalului”, La apa Vavilonului reproduce și comentează - cu distanțări atât de severe încât acuză pe alocuri „o criză de identitate”, dar și cu regăsiri afectuoase
LOVINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287853_a_289182]
-
furnizînd astfel adevărata interpretare a scrierilor sale. O asemenea interpretare, propusă la mulți ani după ce autorul redactase acele opere, nu coincide, logic, cu aceea care se poate desprinde din operele în cauză. Retractările constituie însă un document interesant, ce reflectă recitirea într-un mod personal a propriilor opere de către autorul lor și, uneori, furnizează soluția unor probleme de compoziție a operelor precedente, care altfel ni s-ar părea de neînțeles. Autocritica este mai puternică decît autoapărarea și se referă mai ales
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
blazat” (Puterile barbarilor). Omul e „insula Robinson”, iar visul înclină spre coșmar: „Din somnul meu neliniștit cresc vise / Întunecând hotarele permise.” Volumul de „proze scurte” Ultima noapte a Șeherezadei (1993; Premiul pentru proză al Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca) este o „recitire”, din perspectiva propriului univers poetic, a mitului povestirii salvatoare, ideea ordonatoare fiind aceea că a încheia șirul poveștilor înseamnă a muri. SCRIERI: Elegie pentru ultimul crâng, Cluj-Napoca, 1976; Judecătorul de păpuși, Cluj-Napoca, 1980; Haina de cânepă, Cluj-Napoca, 1983; Phantasticonul și
BOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285798_a_287127]
-
concepte și citate și își distribuie eseurile oarecum tematic în jurul discuțiilor ce țin de starea creatoare. Astfel, memorialistica este văzută, în contextul anilor ’90 ai secolului al XX-lea, ca o formă de ieșire din criză a demersului literar românesc. Recitirea textelor se face prin succesive mutări de perspectivă, susținute de o argumentație convingătoare. Dar, într-un studiu precum Metafora simbolică, ceea ce lipsește este tocmai exemplificarea cu texte care să dea sevă teoriei, deși eseistul evită divagația sau zăbovirea în ipotetic
SPIRIDON-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289832_a_291161]
-
slabele noastre forțe, dacă nu repetarea lor, cel puțin falsificarea lor în istoria literară”. Precizarea ultimă își păstrează actualitatea intactă în fața unor atacuri, pe față ori piezișe, la adresa lui S., după 1990. E limpede că majoritatea nu se bazează pe o recitire a ciclului Scriitori români de azi și nici pe luarea în seamă a unor repetate și clare precizări ale autorului, privind poziția sa în chestiunea „revizuirilor” ș.a., opinii ce stau la îndemâna oricărei judecăți nepărtinitoare, adunate în Fragmente critice (I-IV
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
de adversari nu e decât nostalgia preopinenților ideali. Scriitorul a văzut idei pe care, în absența stăpânilor, și le-a înfipt ca pe niște săbii de argint în propriul trup.” Textul aparține secțiunii care deschide Cronici literare și care propune recitirea unor clasici, precum Mihail Sadoveanu sau Ioan Slavici. Sadoveanu este văzut ca autor modern care „participă ori asistă nu la întâmplări, ci la povestirea întâmplărilor”, „un ins care «ascultă» ce se spune, care colecționează variantele unor istorii, dar nu înseși
STANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289872_a_291201]
-
I-II, 1969), Povești din curtea mea (1980), Sus, în satul de argint (1981), Marile vacanțe (1984). Ținând mai mult de domeniul religios decât de cel literar, câteva lucrări eseistice de după 1989 reflectă traseul lui S. între scepticism și credință. Recitire a Noului Testament și meditație asupra întrupării lui Iisus, Norul de martori (2003) abordează, din unghiul celui pătruns de credința că doar creștinismul reprezintă starea de normalitate a omenirii, teme cum ar fi genealogia lui Iisus, rolul martorilor în Scripturi
SCOROBETE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289570_a_290899]
-
întoarse asupra lor însele sau retezate prin eliminarea noțiunii de liber arbitru. Îngerul slut și Don Juan apocalipticul, reprezentative pentru imaginarul lui S., sunt parabole despre malignitatea dictatorului, ingenioasă fiind decriptarea cauzalităților psihologice și descripția profilului tipologic. În Îngerul slut, recitire inovatoare a motivului faustic prin Dostoievski, Kafka și teatrul existențialist, tiranul este văzut, în chip neașteptat, ca un Hamlet sangvinar care ucide dintr-o stranie necesitate, ca urmare a pactului semnat cu Mephiticus, însăși viața fiindu-i condiționată de săvârșirea
SEVER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289652_a_290981]
-
Blaga. Argoticele (într-o variantă ele se numesc Cântece la drumul mare) arată, cu accentele lor tânguitoare și prefăcute, o relație afectivă cu irmoasele lui Anton Pann și cu poemele erotice ale Văcăreștilor, cum se vede și în Cartea de recitire (1972). Versurile vorbesc despre un spirit juvenil care încearcă să afle „o vedenie”, cum va zice poetul mai târziu, adică un stil propriu, ce nu are nimic de-a face cu stilul poeziei din epocă (anii ’50). Tânărul versificator este
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
Laus Ptolemaei, București, 1968; Necuvintele, București, 1969; Un pământ numit România, București, 1969; În dulcele stil clasic, București, 1970; Poezii, București, 1970; Belgradul în cinci prieteni, pref. Mircea Tomuș, Cluj, 1972; ed. bibliofilă, îngr. Anghel Dumbrăveanu, București, 2003; Cartea de recitire, București, 1972; Măreția frigului, Iași, 1972; Clar de inimă, Iași, 1973; Starea poeziei, pref. Aurel Martin, București, 1975; Epica magna, cu ilustrații de Sorin Dumitrescu, Iași, 1978; Operele imperfecte, cu desene de Sorin Dumitrescu, București, 1979; Carte de citire, carte
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
în turbionul unui proiect generalizat de refacere. Paralel cu fabricarea piesei, „coautorii”, Shakespeare și S., îi întocmesc, cu mijloacele ficțiunii, o Addenda, unde chestiunile de procedură sunt consemnate în pas cu descoperirea și, mai ales, reduse la numitorul metodologic comun: recitirea. Într-un elan de certă ținută borgesiană, „vărul” Shakespeare scrie ca și cum ar citi, eventual ca și cum ar cita. Ineditul Hamlet de-al doilea devine un breviar al literaturii, un angrenaj care ingurgitează avid precedența în vederea resuscitării. Piesa Vărul Shakespeare sintetizează și
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
în diverse poeme. Printre ei, Homer („Noi din Homer cu toții ne tragem,/ Antropoida noastră literară”), Dante („Divina Comedie, piramidă rătăcitoare/ Ușor înclinată către veșnicie”) sau „vărul Shakespeare” („Shakespeare a creat lumea în șapte zile...”). Metafore ale cumulului creator, ale rememorării, recitirii etc. marchează scenografia și retorica poeziei soresciene: „O iau pe lume înapoi,/ Ca firul tricotat din nou pe ghem,/ Și mai la vale spre oaie.// De la cei vechi în sus, te simți nemuritor”. Regulă a unei gramatici generative universale, valabilă
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
total străin, datorită convingerilor behavioriste și pozitiviste pe care i le formaseră până atunci studiile și magiștrii săi. McKeon l-a convins să recitească și să reinterpreteze textele importante din domeniile care îl preocupau. Un asemenea domeniu era curriculumul educațional. Recitirile i-au produs lui Schwab un adevărat șoc. El a făcut o descoperire care i-a marcat profund restul carierei: și-a dat seama că orice curriculum se bazează nu pe realitate, ci pe interpretarea realității. Aceasta ridică o problemă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
monografiei, cultivând fragmentarul și fulgurația, P. dă despre Lautréamont și despre Creangă două micromonografii sub forma unor eseuri. Despre cel referitor la Creangă, inclus în Naveta esențială - cu titlul Adaos humuleștenesc -, reluat, cu unele modificări, sub titlul generic Exerciții de recitire vernală, în Ultima noapte de dragoste și întâia noapte de filosofie (1992), vorbesc titlurile textelor componente, în sine edificatoare: Vânătorul de ciori merită o prefață cinegetică, Fragmente dintr-un discurs ornitologic, Întrebarea leneșului, Soacra cu ochi pineal și semnificantul transcendental
PIŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288830_a_290159]
-
-se pe o bibliografie solidă, pe un bogat corpus de variante, pe informații și documente de teren semnificative, autorul procedează la examinarea minuțioasă a faptelor supuse observației. Intenția sa este de a propune puncte de vedere noi, bazate pe o recitire a realității folclorice, diferită de cea a cercetării anterioare. În cazul Drăgaicei, P. realizează prima încercare de monografiere a obiceiului din literatura românească de specialitate. Cât privește metoda utilizată, el este interesat de originile, de „formele primare”, de geneza fenomenelor
POP-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288884_a_290213]