26,718 matches
-
de asemenea, face obiectul unui recurs direct menționat în art. 74 din regulamentul de bază, camera de recurs îl trimite imediat, sub forma unui recurs direct, la Curtea de justiție a Comunităților europene, cu acordul reclamantului; în cazul în care reclamantul nu este de acord, camera de recurs declară recursul inacceptabil. În cazul trimiterii unui recurs la Curtea de justiție, acesta este considerat înaintat acesteia la data primirii lui de către Oficiu în sensul art. 46 din prezentul regulament. Articolul 50 Procedura
jrc2794as1995 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87949_a_88736]
-
legale sau contractuale."; - Art. 284 din Codul muncii: "(1) Judecarea conflictelor de muncă este de competența instanțelor stabilite conform Codului de procedură civilă. (2) Cererile referitoare la cauzele prevăzute la alin. (1) se adresează instanței competente în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul sau reședința ori, după caz, sediul."; ... - Art. 287 din Codul muncii: "Sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare." Autorul excepției susține că
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164555_a_165884]
-
cazul secțiilor specializate ale aceleiași instanțe judecătorești, care se pronunță prin încheiere." 3. La articolul 139, alineatele (3) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins: "(3) Dosarul va fi trimis instanței mai întâi învestite, în afară de cazul în care reclamantul și pârâtul cer trimiterea lui la una dintre celelalte instanțe. Dacă instanțele sunt de grad diferit, conexarea dosarelor se va face la instanța superioară în grad. (4) Când una dintre cereri este de competența exclusivă a unei instanțe, conexarea se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277152_a_278481]
-
specializate competente din cadrul instanței sesizate. Dispozițiile privitoare la necompetență și conflictele de competență se aplică prin asemănare." 6. La articolul 200, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins: "(2) Când cererea nu îndeplinește cerințele prevăzute la art. 194-197, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, cu mențiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancțiunea anulării cererii. Se exceptează de la această sancțiune obligația de a se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277152_a_278481]
-
executare, prin încheiere definitivă*) dată cu citarea părților, aplică conducătorului autorității publice sau, după caz, persoanei obligate o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, iar reclamantului îi acordă penalități, în condițiile art. 905 din Codul de procedură civilă. ... (4) Dacă în termen de 3 luni de la data comunicării încheierii de aplicare a amenzii și de acordare a penalităților debitorul nu execută obligația prevăzută în titlul executoriu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277152_a_278481]
-
cauzei sale în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil, nu pot fi reținute câtă vreme instanța de judecată a examinat în fond cauza dedusă judecății și s-a pronunțat asupra existenței dreptului de proprietate pretins de reclamanți. Autorii excepției mai susțin că textul de lege criticat contravine dispozițiilor art. 14 din convenție, deoarece există discriminare între persoanele care revendică imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 și ceilalți proprietari deposedați, supuși
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175917_a_177246]
-
următoarea hotărâre, adoptată la aceeași dată: PROCEDURA 1. La originea cauzei se află o cerere (nr. 78.037/01) îndreptată împotriva României de către trei cetățeni ai acestui stat, doamnele Eufrosina Caracas și Victoria Cristina Caracas și domnul Dimitrie Victor Caracas (reclamanții), care au sesizat Curtea la data de 17 aprilie 1999, în conformitate cu art. 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (Convenția). 2. Reclamanții, care au beneficiat de asistență juridică, sunt reprezentați de doamna Eugenia Crângariu, avocat în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186006_a_187335]
-
acestui stat, doamnele Eufrosina Caracas și Victoria Cristina Caracas și domnul Dimitrie Victor Caracas (reclamanții), care au sesizat Curtea la data de 17 aprilie 1999, în conformitate cu art. 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (Convenția). 2. Reclamanții, care au beneficiat de asistență juridică, sunt reprezentați de doamna Eugenia Crângariu, avocat în Baroul București. Guvernul român (Guvernul) este reprezentat de agentul său, doamna B. Ramașcanu, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. 3. Reclamanții arată, în principal, că respingerea de către Curtea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186006_a_187335]
-
omului și a libertăților fundamentale (Convenția). 2. Reclamanții, care au beneficiat de asistență juridică, sunt reprezentați de doamna Eugenia Crângariu, avocat în Baroul București. Guvernul român (Guvernul) este reprezentat de agentul său, doamna B. Ramașcanu, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. 3. Reclamanții arată, în principal, că respingerea de către Curtea de Apel București, la data de 20 octombrie 1998, a celei de-a doua acțiuni în revendicare pe care au formulat-o a nesocotit dreptul lor de acces la instanță, garantat de art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186006_a_187335]
-
data de 1 septembrie 2005, Curtea a declarat cererea admisibilă, unind cu fondul excepția Guvernului în ceea ce privește competența Curții ratione materiae pentru a examina cererea sub aspectul art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție. ÎN FAPT I. Circumstanțele cauzei 6. Reclamanții, membri ai aceleiași familii, sunt născuți în 1915, 1947 și, respectiv, 1943 și locuiesc în București. Prin scrisoarea din data de 4 martie 2004, ultimii doi reclamanți au informat Curtea că mama lor, Eufrosina Caracas, a decedat la data de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186006_a_187335]
-
1 din Primul Protocol adițional la Convenție. ÎN FAPT I. Circumstanțele cauzei 6. Reclamanții, membri ai aceleiași familii, sunt născuți în 1915, 1947 și, respectiv, 1943 și locuiesc în București. Prin scrisoarea din data de 4 martie 2004, ultimii doi reclamanți au informat Curtea că mama lor, Eufrosina Caracas, a decedat la data de 22 octombrie 2001 și că sunt unicii moștenitori. 7. În 1950, în temeiul Decretului de naționalizare nr. 92/1950 , imobilul situat în București, str. Romniceanu nr. 26
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186006_a_187335]
-
acțiunea, în sensul că au solicitat Consiliului Local și societății H. care administra imobilul punerea în posesie asupra acestuia. 19. După decesul lui C.F., la data de 8 mai 1997, moștenitorul acestuia, domnul Dimitrie Victor Caracas, cel de-al treilea reclamant, a continuat judecata. 20. Prin sentința din data de 27 octombrie 1997, judecătoria, apreciind că naționalizarea s-a făcut fără titlu valabil, a admis acțiunea și a obligat pârâtele să îi pună pe reclamanți în posesie asupra imobilului. 21. Consiliul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186006_a_187335]
-
Victor Caracas, cel de-al treilea reclamant, a continuat judecata. 20. Prin sentința din data de 27 octombrie 1997, judecătoria, apreciind că naționalizarea s-a făcut fără titlu valabil, a admis acțiunea și a obligat pârâtele să îi pună pe reclamanți în posesie asupra imobilului. 21. Consiliul Local și societatea H. au declarat apel împotriva sentinței și au ridicat excepția autorității de lucru judecat a hotărârii din 14 octombrie 1996 a Curții de Apel București, care a respins prima acțiune în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186006_a_187335]
-
apelul. A respins acțiunea ca inadmisibilă, pe motiv că un litigiu identic s-a desfășurat anterior între aceleași părți, astfel că există autoritate de lucru judecat a hotărârii din data de 14 octombrie 1996 a Curții de Apel București. 23. Reclamanții au formulat recurs împotriva acestei decizii, arătând că nu a existat identitate între cele două acțiuni, deoarece prima acțiune a fost o ac��iune în revendicare, în timp ce a doua acțiune este în principal o acțiune în constatarea dreptului lor de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186006_a_187335]
-
restituire a imobilului în baza Legii nr. 10/2001 25. În aprilie 2001, în temeiul unei legi noi, Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, reclamanții au introdus la Primăria Municipiului București o cerere de restituire a imobilului. 26. În prezent procedura este pe rol. II. Drept intern aplicabil A. Codul civil 27. Art. 1201 dispune: Este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186006_a_187335]
-
Partea care are interes poate să facă cerere pentru constatarea existenței sau neexistenței unui drept. Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului." ÎN DREPT I. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 6 alin. 1 din Convenție 29. Reclamanții invocă încălcarea dreptului lor de acces la o instanță, având în vedere respingerea celei de a doua acțiuni în revendicare. Au invocat art. 6 alin. 1 din Convenție, care prevede: "Orice persoană are dreptul la judecarea [...] de către o instanță [...], care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186006_a_187335]
-
a doua acțiuni în revendicare. Au invocat art. 6 alin. 1 din Convenție, care prevede: "Orice persoană are dreptul la judecarea [...] de către o instanță [...], care va decide [...] asupra contestațiilor sale privind drepturi și obligații cu caracter civil [...]." Guvernul admite că reclamanților li s-a refuzat dreptul de acces la instanță, dar consideră că, întrucât nu au precizat circumstanțele celei de a doua acțiuni și nu au demonstrat diferența dintre cele două acțiuni, acest refuz le este imputabil. 30. În ceea ce-i
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186006_a_187335]
-
a refuzat dreptul de acces la instanță, dar consideră că, întrucât nu au precizat circumstanțele celei de a doua acțiuni și nu au demonstrat diferența dintre cele două acțiuni, acest refuz le este imputabil. 30. În ceea ce-i privește pe reclamanți, aceștia arată că a doua acțiune viza în principal constatarea ilegalității titlului de proprietate al statului și că respingerea acțiunii de către tribunal și de către Curtea de Apel, pe motiv că există triplă identitate de părți, obiect și cauză cu prima
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186006_a_187335]
-
proprietate al statului și că respingerea acțiunii de către tribunal și de către Curtea de Apel, pe motiv că există triplă identitate de părți, obiect și cauză cu prima lor acțiune în revendicare, a fost rezultatul unei erori de drept. În plus, reclamanții subliniază că nicio decizie nu a fost emisă în procedurile administrative de restituire întemeiate pe Legea nr. 112/1995 și pe Legea nr. 10/2001 . 31. Curtea reamintește că art. 6 alin. 1 garantează fiecăruia dreptul ca o instanță să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186006_a_187335]
-
printre altele, F.E. împotriva Franței, Hotărârea din 30 octombrie 1998, Culegere de hotărâri și decizii 1998-VIII, p. 3349, paragraful 44 și Yagtzilar și alții împotriva Greciei, nr. 41.727/98, paragraful 23, CEDH 2001-XII). 33. În cauză, Curtea constată că reclamanții au parcurs căile de atac pe care le oferă sistemul juridic intern, anume o primă acțiune în revendicare, urmată de o acțiune în contestarea validității titlului de proprietate al statului care a fost declarată inadmisibilă pe motiv că a existat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186006_a_187335]
-
securitatea raporturilor juridice în materie civilă. 35. Aceasta nu satisface neapărat, în sine, exigențele impuse de art. 6 alin. 1: mai trebuie examinat, în lumina ansamblului circumstanțelor cauzei, dacă modul în care jurisdicțiile naționale au respins a doua acțiune a reclamanților, aplicând dispozițiile legale privind autoritatea de lucru judecat, a respectat dreptul lor de acces la instanță, având în vedere principiul preeminenței dreptului într-o societate democratică (mutatis mutandis, Lungoci împotriva României, nr. 62.710/00, paragraful 37, 26 ianuarie 2006
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186006_a_187335]
-
în vedere principiul preeminenței dreptului într-o societate democratică (mutatis mutandis, Lungoci împotriva României, nr. 62.710/00, paragraful 37, 26 ianuarie 2006). 36. Curtea observă că părțile au puncte de vedere divergente în ceea ce privește aplicarea principiului autorității de lucru judecat: reclamanții susțin că respingerea celei de-a doua acțiuni a fost rezultatul unei erori de drept, în timp ce Guvernul arată că responsabilitatea respingerii acțiunii incumbă reclamanților, care nu au precizat circumstanțele celei de-a doua acțiuni. 37. Curtea nu consideră necesar să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186006_a_187335]
-
Curtea observă că părțile au puncte de vedere divergente în ceea ce privește aplicarea principiului autorității de lucru judecat: reclamanții susțin că respingerea celei de-a doua acțiuni a fost rezultatul unei erori de drept, în timp ce Guvernul arată că responsabilitatea respingerii acțiunii incumbă reclamanților, care nu au precizat circumstanțele celei de-a doua acțiuni. 37. Curtea nu consideră necesar să rezolve această controversă. Într-adevăr, după introducerea primei acțiuni în revendicare, la 29 noiembrie 1993, cererile formulate de reclamanți, atât în fața instanțelor, cât și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186006_a_187335]
-
că responsabilitatea respingerii acțiunii incumbă reclamanților, care nu au precizat circumstanțele celei de-a doua acțiuni. 37. Curtea nu consideră necesar să rezolve această controversă. Într-adevăr, după introducerea primei acțiuni în revendicare, la 29 noiembrie 1993, cererile formulate de reclamanți, atât în fața instanțelor, cât și în fața autorităților administrative, în vederea obținerii recunoașterii calității lor de proprietari ai imobilului în litigiu și a restituirii lui nu au făcut niciodată obiectul unei examinări pe fond. 38. Cu privire la acest aspect, Curtea subliniază faptul că
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186006_a_187335]
-
făcut niciodată obiectul unei examinări pe fond. 38. Cu privire la acest aspect, Curtea subliniază faptul că prima acțiune în revendicare a fost declarată inadmisibilă prin hotărârea definitivă din data de 14 octombrie 1996 a Curții de Apel București, pe motiv că reclamanții nu au parcurs toate etapele procedurii administrative de restituire a imobilului prevăzute de Legea nr. 112/1995 . Or, cererea de restituire a imobilului pe cale administrativă a rămas, până în prezent, fără răspuns din partea comisiei municipale de aplicare a Legii nr. 112
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186006_a_187335]