32,428 matches
-
25 zile de la comunicarea cererii. Instanța comunică întâmpinarea reclamantului, care este obligat ca în 10 zile de la comunicare să depună răspuns cu privire la aceasta, de care pârâtul ia act din dosarul cauzei. După 3 zile de la data depunerii răspunsului reclamantului la întâmpinare, judecătorul fixează primul termen de judecată, dispunând citarea părților. Termenul de judecată este de cel mult 60 de zile de la data rezoluției primului termen de judecată. Acest termen se poate scurta de către judecător, în caz de urgență. Cererea
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
primul termen de judecată, dispunând citarea părților. Termenul de judecată este de cel mult 60 de zile de la data rezoluției primului termen de judecată. Acest termen se poate scurta de către judecător, în caz de urgență. Cererea poate fi modificată de reclamant, având posibilitatea să propună noi dovezi până la primul termen, caz în care instanța comunică cererea pârâtului pentru a depune o nouă întâmpinare. În art. 204 din Codul de procedură civilă se detaliază toate aspectele noi ce apar pe parcurs. Întâmpinarea
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
termen, caz în care instanța comunică cererea pârâtului pentru a depune o nouă întâmpinare. În art. 204 din Codul de procedură civilă se detaliază toate aspectele noi ce apar pe parcurs. Întâmpinarea este actul de apărare a pârâtului față de cererea reclamantului. Aceasta se comunică reclamantului în condițiile legii și va cuprinde datele prevăzute la art. 205. Întâmpinarea este obligatorie, iar nedepunerea ei atrage decăderea din dreptul de a mai propune probe. Cererea neconvențională este actul prin care pârâtul își formulează și
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
instanța comunică cererea pârâtului pentru a depune o nouă întâmpinare. În art. 204 din Codul de procedură civilă se detaliază toate aspectele noi ce apar pe parcurs. Întâmpinarea este actul de apărare a pârâtului față de cererea reclamantului. Aceasta se comunică reclamantului în condițiile legii și va cuprinde datele prevăzute la art. 205. Întâmpinarea este obligatorie, iar nedepunerea ei atrage decăderea din dreptul de a mai propune probe. Cererea neconvențională este actul prin care pârâtul își formulează și el pretenții referitoare la
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
despre al cărei cuprins, prevăzut în art. 233 Cod procedură civilă, este bine să cunoască și mediatorul, pentru a le putea ataca atunci când consideră că nu corespund adevărului. Când poate judecătorul să suspende judecarea cauzei? Este situația când din vina reclamantului procesul nu poate continua, întrucât acesta nu și-a îndeplinit obligațiile pe care instanța le-a stabilit în ședințele anterioare (de a aduce anumite acte sau de a clarifica ceva ce este de esența soluționării prin instanță a cauzei etc.
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
ceva ce este de esența soluționării prin instanță a cauzei etc.), arătând prin încheiere ce obligații nu au fost îndeplinite. Potrivit art. 243 Cod procedură civilă, judecătorul poate pune capăt procesului început, în cazul în care, în cursul cercetării procesului, reclamantul renunță la judecarea acțiunii depuse, ca urmare a faptului că: nu mai are și nu-și mai susține vreun interes din cele cuprinse în acțiune; intervine împăcarea părților prin învoială sau depun cereri cu motive care justifică inutilitatea dezbaterilor. Ce
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
de reținut că mediatorul după ce a fost ascultat ca martor, nu mai poate media conflictul cu privire la care a fost audiat. Expertiza este numită de instanță când aceasta consideră necesar să cunoască pe această cale părerea unui specialist, la cererea părților. Reclamantul, după ce instanța a încuviințat probele propuse, va depune acesteia, prin avocat, concluzii scrise cu privire la susținerea pretențiilor sale. Unele probe, precum înscrisurile, se folosesc și în cadrul dezbaterii conflictelor, atât pe timpul medierii, cât și pentru a susține înțelegerea părților în fața judecătorului cu
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
în ședințele următoare, se va putea încheia o minută semnată de părți, pentru a avea garanția că nu își vor retracta promisiunile pe care și le-au făcut sau nu vor reveni cu alte păreri cu privire la acea înțelegere. Reclamantul poate să renunțe la judecată în tot sau în parte, în ședința de judecată sau printr-o cerere scoasă, în condițiile prevăzute în art. 406 din Codul de procedură civilă. Dacă sunt mai mulți reclamanți și unul renunță la judecată
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
cu privire la acea înțelegere. Reclamantul poate să renunțe la judecată în tot sau în parte, în ședința de judecată sau printr-o cerere scoasă, în condițiile prevăzute în art. 406 din Codul de procedură civilă. Dacă sunt mai mulți reclamanți și unul renunță la judecată, renunțarea nu este opozabilă celorlalți reclamanți. Și în cadrul medierii, una dintre părți are posibilitatea să denunțe contractul de mediere și să se retragă în orice fază a dezbaterilor s-ar afla, dacă nu convine ceva
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
în cartea funciară a dreptului asupra unui imobil dobândit prin uzucapiune Înscrierea se face în baza unei cereri de uzucapiune ce se depune la judecătoria pe a cărei rază de competență este situat imobilul. Cererea va cuprinde: data de la care reclamantul posedă imobilul sub nume de proprietar; termenul uzucapiunii (timpul în care îl deține și-l lucrează sub nume de proprietar); dacă este înscris în cartea funciară, eventual numele sau denumirea, după caz, a vechiului proprietar. La cerere se va anexa
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
în termen de 6 luni de la emiterea celei din urmă publicații se va trece la judecarea cererii. Dacă nu s-a făcut opoziție în termen de 6 luni, instanța se va pronunța prin încheiere în camera de consiliu, după ascultarea reclamantului și a martorilor, cât și după verificările privind legalitatea uzucapiunii. Încheierea prin care se conferă dreptul reclamantului în temeiul uzucapiunii se supune numai apelului. Reclamantul va putea înscrie în cartea funciară dreptul uzucapat în condițiile art. 1052 din Codul de
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
Dacă nu s-a făcut opoziție în termen de 6 luni, instanța se va pronunța prin încheiere în camera de consiliu, după ascultarea reclamantului și a martorilor, cât și după verificările privind legalitatea uzucapiunii. Încheierea prin care se conferă dreptul reclamantului în temeiul uzucapiunii se supune numai apelului. Reclamantul va putea înscrie în cartea funciară dreptul uzucapat în condițiile art. 1052 din Codul de procedură civilă. DESPRE PARTAJ Partajul este o activitate juridică ce constă în împărțeala masei de bunuri aflate
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
de 6 luni, instanța se va pronunța prin încheiere în camera de consiliu, după ascultarea reclamantului și a martorilor, cât și după verificările privind legalitatea uzucapiunii. Încheierea prin care se conferă dreptul reclamantului în temeiul uzucapiunii se supune numai apelului. Reclamantul va putea înscrie în cartea funciară dreptul uzucapat în condițiile art. 1052 din Codul de procedură civilă. DESPRE PARTAJ Partajul este o activitate juridică ce constă în împărțeala masei de bunuri aflate în coproprietatea mai multor persoane, care dețin anumite
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
se soluționează de către instanțele judecătorești competente. Sub aspectul competenței, judecarea conflictelor de muncă este de competența instanțelor stabilite prin Codul de procedură civilă, care prevede că cererile care privesc conflictele de muncă se adresează instanței competente în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul sau reședința, ori după caz, sediul. Regulile speciale de procedură cuprinse în Codul muncii prevăd următoarele: conflictele care privesc încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractelor de muncă individuale sau colective sunt scutite de taxa judiciară de
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
pedepselor arbitrare era încă în vigoare, luarea de mită de judecători<footnote Dobrinoiu, V. (1995), Corupția în dreptul penal român, Editura Atlas Lex, București, p. 105 și urm. footnote>. În articolul 4, sub titlul „Pentru cei ce se judecă”, adică pentru reclamanți și pârâți, se dispunea că, dacă cel fiind parte în proces face un apel la un al treilea pentru a-i cere să pună în joc influența sa, nu poate continua procesul. Desigur, acest text se referea la apărători și
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
violență și părțile se hotărăsc, mai ales dacă nu a trecut un an de la data când a avut loc tulburarea de posesie, Întrucât după scurgerea acestui termen părțile nu mai pot face acțiuni posesorii. Un asemenea caz tipic este când reclamantul cere ca pârâtul să-i lase În liniștie posesia unui teren pe care Îl posedă, iar În ultimul timp una dintre părți a păscut vitele pe teren, pretinzând că are dreptul să facă acest lucru fiindcă terenul i-ar aparține
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
litigiul poate fi rezolvat și pe calea instanței de judecată care presupune existența unor probe concrete privitoare la proprietatea asupra terenului, dovedirea acțiunii materiale de distrugere și tulburare de posesie, expertize, etc., răbdare, timp și nervi consumați, fără certitudinea că reclamantul va avea deplin câștig de cauză. Este de așteptat ca instanța, după cercetarea Îndeaproape a cauzei sub aspectul strămutării de hotar, să ajungă la concluzia că În speța dată nu este vorba de o strămutare de hotar prin distrugerea hotarului
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
judecării unei plângeri penale care are ca obiect distrugerea unui gard ce desparte două proprietăți vecine și construirea unui alt gard, fără aprobarea proprietarului, cât și fără să respecte vechiul amplasament de hotar, intrând totodată În mod abuziv pe terenul reclamantului pe care l-a deposedat de suprafața de 220 mp de teren. Redăm În cele ce urmează o altă speță În care petentul a ales să Își rezolve un asemenea litigiu pe calea instanței de judecată, care a durat aproximativ
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
cheltuielile de refacere, inclusiv a altor semne de hotar, dacă au fost distruse cu această ocazie. Inconvenientele unei acțiuni În grănițuire pe calea instanței de judecată, comparativ cu o posibilă soluționare la un birou de mediator, rezultă din următoarea speță : Reclamantul P.R. a solicitat obligarea pârâtului Z.Z, la grănițuirea proprietăților lor limitrofe, prin stabilirea liniei de hotar și la plata cheltuielilor, motivând că nu este de acord cu limitele hotarului existent, bazat pe datele rezultate din titlul de proprietate pe
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
hotarului existent, bazat pe datele rezultate din titlul de proprietate pe care proprietarul vecin Îl posedă. Instanța a respins acțiunea, considerând că a existat În urmă cu câțiva ani o delimitare a proprietăților dintre părți, ceea ce rămâne valabil În continuare. Reclamantul, fiind nemulțumit de hotărârea instanței de fond a declarat apel, aducând tot felul de probe, Însă și de data aceasta prin Decizie i s-a respins apelul ca nefondat și l-a obligat la plata cheltuielilor de judecată către intimatul-pârât
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
de hotărârea instanței de fond a declarat apel, aducând tot felul de probe, Însă și de data aceasta prin Decizie i s-a respins apelul ca nefondat și l-a obligat la plata cheltuielilor de judecată către intimatul-pârât. Din nou reclamantul declară recurs Împotriva deciziei, invocând noi motive critice legate de respingerile anterioare, dar și de această dată cauza a fost respinsă. Este regretabil faptul că Încă sunt puțini justițiabilii care Înțeleg avantajele medierii În materie de grănițuire, În condițiile În
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
amiabilă, restabilirea hotarului dintre vecinătăți. În acest caz părțile trebuie să se pronunțe cu privire la linia de hotar dintre cele două proprietăți. Titularii dreptului de proprietate vor trebui să hotărască pentru grănițuirea proprietății anterioare, pe de o parte și asupra restituirii reclamantului a suprafețelor de teren ce reprezintă diferența ce face obiectul conflictului. Reproducem În continuare o speță asemănătoare care a fost soluționată pe calea instanței de judecată. La data de 21 aprilie 2003, J.G. și J.E. au chemat În judecată, prin
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
nr. 1235 din 13 noiembrie 2003, a admis În parte acțiunea și a stabilit hotarul care desparte terenurile În litigiu, pe aliniamentul trasat prin schița de plan aflată la fila 54 dosar. Totodată, a obligat pe pârâți să le restituie reclamanților câtimea de 20 mp de teren, identificată ca fiind a p.t. nr. 174. Curtea de Apel Cluj, secția civilă, prin decizia nr. 722 din 24 martie 2004, a admis apelul pârâților și modificând sentința, a stabilit linia de hotar conform
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
admis apelul pârâților și modificând sentința, a stabilit linia de hotar conform expertizei judiciare Întocmite de S.Z.(f.68-70 dos. fond. A Înlăturat dispoziția referitoare la revendicarea câtimei de teren de 20 mp și a respins, ca nefondat, apelul reclamanților, cu motivarea că hotarul despărțitor fixat În 120 apel, este cel real și că Împresurările referitoare la câtimea de 20 mp teren nu există. Împotriva acestei decizii reclamanții au declarat apel, invocând nelegalitatea soluției recurate determinată de nesocotirea de către instanțele
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
câtimei de teren de 20 mp și a respins, ca nefondat, apelul reclamanților, cu motivarea că hotarul despărțitor fixat În 120 apel, este cel real și că Împresurările referitoare la câtimea de 20 mp teren nu există. Împotriva acestei decizii reclamanții au declarat apel, invocând nelegalitatea soluției recurate determinată de nesocotirea de către instanțele de fond a hotarului real care rezultă din medalionul (harta cărții funciare și a faptului ilicit al pârâților prin care au ocupat fără drept, câtimea de 45 mp
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]