111,719 matches
-
treia, gata, a ocupat Parisul! Asia în primul rând... Champs-Elisée, apoi, mi se pare că nu mai e ce-a fost și ce știam eu mai demult. Cu greu recunosc bulevardul suind măreț până la Arcul de Triumf. Nu-l mai recunoscusem,... de nimic altceva, decât de copaci! De aproape treizeci de ani, de când nu am mai fost pe-aici, arborii scunzi de odinioară, ce îngăduiau arterei centrale să fie contemplată în toată vasta, fascinanta ei desfășurare, între timp crescând, îngustează brusc
Reflexe pariziene (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14903_a_16228]
-
pentru edificiul de pânză al unui târg de carte estival de la Mangalia. Și Mircea Cărtărescu, și Petru Popescu au fost asaltați de participanți cu întrebări ingenioase și incomode, astfel încât s-au simțit obligați să facă mărturisiri complete. Mircea Cărtărescu a recunoscut că Orbitor este o hartă a minții lui sau chiar mai mult decât atât, o clonă a sa, astfel încât cei care vor cu adevărat să-l cunoască nu trebuie decât să citească romanul. La rândul lui, Petru Popescu a explicat
Cititorii n-au vacanță by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14880_a_16205]
-
un caracter privilegiat. E o lacună elocventă. După ce își amintește că a dezbătut chestiunbea cu I. Negoițescu, care "era foarte chinuit de această problemă" ce i se părea "o adevărată rană deschisă" sau "un act de autocondamnare", oferă următoarea explicație: "Recunosc (...) că e ceva foarte serios. Evident, ține de imaginarul colectiv al societății. O lume care se vede dominată de prezențe externe, care nu are încredere în sine, care nu se gîndește prea mult la un viitor auto-construit real (adică nu
Un româno-american (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14873_a_16198]
-
a haosului unde nu mai e nici un punct de sprijin și nici o opreliște: așa am văzut în Luceafărul acea experiență a neantului legată de ansamblul existenței spirituale a poetului, care a fost autentică. Excesul este limita presimțită de grecii care recunoșteau în Dyonisos "zeul nebun" așa cum au știut-o Hölderlin și Nietzsche. Și credem a nu greși dacă vedem în Eminescu un frate mai tânăr al lor, în martiriul lor comun. Lupta "de nesusținut" care s-a petrecut la profunzimi nemaiauzite
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
o impresionantă sexotecă. Are cultul performanței și dovedește un ireproșabil profesionalism. Preocupată din copilărie de "problema numărului", e, la maturitate, protagonista unei partuze gigantice." Cartea a stîrnit rumoare în Franța. Printre cei care au declarat-o intangibilă (cine nu-i recunoaște valoarea cade în păcatul fundamentalismului obscurantist!) se numără Philippe Sollers. Dl Călinescu nu ne mai spune de unde i se trage rubicondului scriitor pasiunea pentru partuze: a publicat el însuși un roman, cu mulți ani în urmă, intitulat Femmes, în care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14916_a_16241]
-
autoarea unei creații care interpretează străvechi teme religioase într-o manieră profund originală", Mircea Vaida-Voievod, "care transformă patosul civic, istoric și patriotic în reflecție lirico-filosofică", Ion Popa-Argeșanu, "cu o admirabilă creație de inspirație mitică și patriotică", Pan Cristian, "în care recunoaștem un poet filosof de mari resurse expresive..." etc. Sîntem consolați că, spre deosebire de Imperiul Roman, lirica românească mai întîi decade și apoi cunoaște mărirea, prin penele acestor iluștri poeți. Val de prostii Valul de prostii debitate presei de seismologi autohtoni, inclusiv
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14916_a_16241]
-
luați de nebunia cutremurului, scrie JURNALUL NAȚIONAL, a fost delegata Episcopiei Argeșului la Spitalul Județean din Pitești. Duminică 11 august, cuvioasa delegată i-a anunțat pe pacienți că în aceeași zi, fix la ora 16 va fi cutremur. Femeia a recunoscut că le-a dat această veste pacienților, fiindcă așa a auzit la televizor și s-a gîndit să-i întrebe pe bolnavi dacă nu vor să dea niscai acatiste, ca să ocolească cutremurul spitalul. Rezultatul e că pacienții s-au speriat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14916_a_16241]
-
premii Oscar pentru filmele: "An American Werewolf în London", "Harry and the Hendersons, "Ed Wood", "The Nutty Professor", "How the Grinch Stole Christmas" și "Men în Black"I. Un film amuzant & deconectant (mai reușit, chiar, decât prima serie - ceea ce, să recunoaștem, e o performanță!), care merită văzut, măcar pentru calitățile vocale ale mopsului Frank SPIRIT - ARMĂSARUL VESTULUI SĂLBATIC (SPIRIT - STALLION OF THE CIMARRON) - S.U.A. 2002. Șnduioșătoarea poveste a unui cal sălbatic - Spirit (voce Matt Damon): nașterea să într-un loc pustiu
Trei filme de vacanță by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/14883_a_16208]
-
și că renunță la postul de prefect pentru liniștea sa sufletească și de dragul imaginii partidului de guvernămînt și a executivului, dar nu și pentru că ar avea să-și reproșeze ceva. Un prefect care pozează în victima presei și nu-și recunoaște bărbătește greșelile mai rău face imaginii Puterii la care afirmă că ține, decît dacă și-ar fi dat demisia fără comentarii. Cît despre elogiosul comunicat de presă prin care ministrul Administrației Publice, Octav Cozmâncă, anunță că a luat notă de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14889_a_16214]
-
și stagii - relativ alienante - în publicitate. Practică un teatru discursiv (fără anecdotă, fără poveste), agresiv, provocator. Are un ton atît de personal (cinism demențial, furie comică, ură stenică), încît, după numai trei spectacole, te poți hazarda să spui că ai recunoaște, oricînd, "un Garcia". În ceea ce mă privește, ediția 2002 a fost revelația Rodrigo Garcia. În rest, în Avignon-ul invadat de teatru, pe un zid, un tip exasperat a mîzgălit, cu litere uriașe: "Nos vies, c'est pas un spectacle!" Desigur
Teatrul unor nopți de vară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14910_a_16235]
-
idei, semnalez dificultatea procesului identificării, Paul Zarifopol venind cu un exemplu, pentru limpezirea paternității unui text fiind nevoie de buna credință a unui om ca Alecu Urechia, în stare să-și decline paternitatea articolului Gazometru, semnat " Cloroform", printr-o scrisoare, recunoscând în falsa atribuire o răzbunare de moment a lui Caragiale. Autorii Bibliografiei au identificat ei înșiși contribuțiile nesemnate ale lui Caragiale, ca Dorina Grăsoiu, Giosué Carducci de Edmond Rod, pe care îl și publică în "Revista de istorie și teorie
Integrala Caragiale (II) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14931_a_16256]
-
îmbătrîniți și gîrbovi", ci și cu "opțiunile politice schimbate", exploratorii care, "înaintînd vitejește ziua și noaptea", ajung la locul unde socotesc că vor întîlni "mesajul strămoșilor", găsesc doar "o pălărie roasă de molii", mesagerii "veștilor bune" nu se mai pot recunoaște după risipirea negurii, întrucât "eram cu toții/ democrați surdo-muți". În felul acesta parodierea poeticii consacrate, "distinse" cu care a debutat autorul se coroborează cu parodierea directă a realului, care e denunțarea intemperantă a variantei sale oficioase. După o epocă (ce încă
Un poet antioficial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14926_a_16251]
-
revenim la Socrate, la nemurirea sufletului ca alternativă la inexistența lui. A simți sunetele unei muzici ca străine de piesă... În felul acesta și timbrurile clasice devin un obiect nou. Vezi Erik Satie. Vine o vreme când în fiecare om recunoști pe toți ceilalți. Când moartea unuia e moartea tuturora; când nașterea unuia e ca nașterea tuturora; dar această paranteză e un neadevăr ; cine simte așa, nu mai poate trăi). Când scrii o compoziție nouă, vrei ceva. Fără să vrei ceva
Anatol Vieru: Fragmentarium () [Corola-journal/Journalistic/14957_a_16282]
-
eternei și fascinantei de muls Românii și ceea ce ochiul străinului cam pretutindeni vedea: peticele murdare ale mizeriei. Dacă vom afirma că mai bine de un deceniu diriguitorii s-au ocupat cu ceea ce le impunea imanența urgenței, propria-le îmbogățire, atunci recunoaștem spontan și herculeanele lor eforturi de a-și înmulți casele, fermele, eleșteiele, pachetele de acțiuni, de a apuca din văzduh miile de miliarde de lei volante - reușită pe toată linia, mai de invidiat cum nu se poate. Că, între timp
Obsesiva, irepresibila imagine by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14945_a_16270]
-
a pozițiilor, de la superior la inferior; nu este deci decît marginal legat de corupție (ambiguitățile actuale provin și din faptul că regimul totalitar tindea să identifice - prin formula "cîștigurilor ilicite" - mituirea și bacșișul): "Angajații hotelurilor și restaurantelor de lux nu recunosc că primesc bacșiș. în Brașov ciubucul este un subiect considerat încă tabu" (brasov.monitorul.ro/ arhiva/ 7.10.1999). Oricum, există contexte noi, moderne în care termenul e prezent într-un contrast stilistic voit: "Se acceptă bacșiș la livrare?"; "Trimite
Șpaga by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14979_a_16304]
-
pe spațiul și planurile multiplu avansate, folosind orice detaliu care să dea sens și tensiune gândirii, condiție a împingerii mai departe a cercetării. Odată ce am luat contact cu primele note, realizăm importanța Bibliografiei. Autorii ediției nu se sfiesc să-i recunoască valoarea și sprijinul, participarea la definitivarea, în timpul util, a întreprinderii lor de anvergură. Numai cu datele oferite de Bibliografie a fost posibilă cuprinderea fără tăgadă a spațiului și timpului apariției textelor, participarea scriitorilor din diferite zone ale țării, la promovarea
Integrala Caragiale (I) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14954_a_16279]
-
li s-a refuzat". Refuzul lui Dimitrie Sturdza de a redacta capitolul de istorie contemporană i se pare legitim lui Maiorescu, deoarece un prim-ministru nu putea "să subscrie însuși o parte din istoria contemporană, care va figura la expoziție". Recunoscând acest fapt D. Onciul, Iorga, Xenopol și I. Bogdan au cerut să poată superviza textul lui Colescu-Vartic înainte de publicare. Spre surprinderea lor și a lui Maiorescu cererea nu le-a fost acceptată, fapt care a dus la eșuarea proiectului. România
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
tovarăși anonimi de rută, care se regrupează, cînd e cazul, împrejurul cavalerului, îl susțin, îl apără, îl conduc spre victorie. Îi sacrifică totul, pînă și personalitatea lor. El, cavalerul, e îmbrăcat în galben, în alb, în roz, ca să fie lesne recunoscut în mijlocul unei caravane pestrițe. Armura lui strălucește ca un soare. Caravana de cavaleri și de scutieri pedalează neobosită printre reziduurile emoționale ale unor eroi asemenea lor care au trăit cu sute de ani înainte. Însuși acest rapel discret, dar cu
Turul Franței ca literatură by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14989_a_16314]
-
pentru că îi lipsește un lucru esențial: orgoliul. Tot acest jurnal, scris între 1987 și 1989, apărut acum cu titlul Femeia din fotografie, este o lungă probă a acestei lipse de orgoliu, care nu e neapărat o calitate, dar trebuie să recunoaștem că e un lucru rar. Cei care s-au oripilat în fața jurnalului lui Mircea Cărtărescu, pe nedrept și făcînd dovada unui fel cu totul provincial de a citi confesiunile unui scriitor, vor găsi aici exact opusul. Tia Șerbănescu nu crede
Un jurnal ca un spectacol literar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15265_a_16590]
-
Miruna Barbu Un film a cărui producție durează patru ani este, să o recunoaștem, un fapt de excepție. În zilele noastre în care "graba strică treaba". În zilele noastre în care motto-ul pare a fi "cu cît mai multe filme, cu atît mai mulți bani". În sfîrșit, în zilele noastre în care calitatea
SENTIMENTE VS. COMERȚ by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/15278_a_16603]
-
lui J.D. Salinger: "Ce-i spune un perete altui perete cînd se-ntîlnesc la colț?". Această glumă este inocent repetată de micuțul Charles din Pentru Esmé, cu dragoste și abjecție, în timp ce în jurul lui războiul și moartea năruie lumea din temelii. Trebuie recunoscut că prin falsa lapalisadă, prin impulsul ludic al deturnării sintaxei, prin muțenia timorată, poetul își joacă pînă la capăt cartea (cărțile) pe o formulă de mare risc: " Dacă nimerești necuvîntul magic...".
Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/15299_a_16624]
-
identitate, ruptură, istorie, memorie, (anti)politică, în ultimă instanță - de dispariția unei civilizații și afirmarea unor națiuni. Capitolul rezervat scriitorilor ardeleni - Slavici, Blaga, Rebreanu, Cioran, Petre Stoica - îi pune în discuție ca parte (ruptă) din imperiul agonizînd, nepregătiți încă să recunoască noul centru, capitala Regatului unit. România pare să nu fie central-europeană în ansamblul ei, și de fapt nu acest lucru face obiectul de interes al cărții lui Cornel Ungureanu; Banatul se construiește însă ca o zonă aparte, încărcată de magie
Scurt popas în lumea de lîngă noi by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15314_a_16639]
-
Numai în România Mare și în Atac la persoană am mai citit așa ceva. O umoare neagră i-a întunecat dlui Popescu judecata. Fiind vorba de un atac la persoană, cîteva precizări se cuvin însă făcute și le voi face, deși recunosc că senzația pe care am avut-o citind articolul a fost una de dezgust și că am luat cu greu pixul în mînă. Dl Popescu socotește o "mîrșăvie" (nu e problema mea dacă dl Popescu nu știe să-și cîntărească
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15284_a_16609]
-
trivialități care caută să jignească. N-are nici un argument, nici o umbră de idee. Ne împroașcă, pe mine și pe colegii mei, cu vorbe. Și ce vorbe! Articolul e delirant, o morișcă de încriminări, ofense și injurii. În ce mă privește, recunosc că el pune capăt unei iluzii și anume aceea că dl Popescu își va reveni într-o zi din neagra pasă intelectuală prin care trece, nu va mai elogia mitocănia și batjocori elitismul, se va spăla pe față și se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15284_a_16609]
-
încă din 1990 de Virgil Măgureanu. Lista, susține Sergiu Nicolaescu, ar fi fost trimisă înapoi în România de americani pe adresa anumitor instituții de presă, "dar eliminîndu-se din ea cei care lucrează în presă." Problema nu e lista, ci faptul, recunoscut de actualul director al SRI, Radu Timofte, după întoarcerea sa din Statele Unite, că oficialități americane sînt îngrijorate că foști securiști, care lucrează în anumite instituții din România, ar putea avea acces la documentele confidențiale ale NATO, dacă țara noastră va
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15284_a_16609]