187 matches
-
de date se bazează, în majoritatea aplicațiilor, pe structurile liniare, arborescente și de tip rețea. Acestea sunt considerate structuri de bază, deoarece, prin combinarea lor convenabilă, se pot construi structuri oricât de complexe. Listele sunt structuri de date liniare, dinamice, recursive, cu componente omogene sau eterogene. Ca secvențe finite de elemente, componentele pot fi date elementare sau date structurate. Listele pot fi de mai multe tipuri: liniare, circulare etc. Prin listă liniară se înțelege un șir de elemente în care distingem
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
Cercetările care analizează efectele politicii fiscale asupra economiei reale, prin intermediul procedurilor bazate pe vectorul autoregresiv VAR sunt din ce în ce mai numeroase (Perotti, 2007). Există o serie de abordări fundamentale introduse în literatura de specialitate cu privire la implicațiile politicii fiscale asupra economiei reale. Prima, recursive approach a fost utilizată de Fatás și Mihov (2001a) fiind introdusă de Sims în 1980. A doua, abordarea bazată pe VAR structural, a fost propusă de Blanchard și Perotti (2002) și apoi extinsă în lucrările lui Perotti din 2005 și
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
unul din aceste cazuri (cel în care punctul de mijloc pică în blocul de 1uriĂ este mai departe despărțit în două cazuri. Cele patru cazuri sunt arătate în figura 11. În fiecare caz arătat este conținută lema. Sortatorul bitonic Combinând recursiv semi-cleaner, ca în figura 12, putem construi un sortator bitonic, care este o rețea ce sortează secvențe bitonice. Primul etaj al unui BITONIC-SORTER[n] constă în SEMICLEANER[n], care, conform lemei 3, furnizează două secvențe bitonice având dimensiunea pe jumătate
REŢELE DE SORTARE APLICAŢIE by ŞTEFAN OLTEAN () [Corola-publishinghouse/Science/91709_a_107360]
-
dimensiunea pe jumătate astfel că fiecare element din jumătatea de sus este cel puțin la fel de mic decât orice element din jumătatea inferioară. Astfel putem completa sortarea folosind două copii ale BITONIC- SORTER[n/2] pentru a sorta cele două jumătăți recursiv. În figura 12 (aă, recursia este arătată explicit iar în figura 12 (bă, recursia a fost utilizată pentru a arăta micile semi-cleaner-uri care compun progresiv restul sortatorului bitonic, adâncimea D(nă a lui BITONIC-SORTER[n] este dată prin recurență, cu
REŢELE DE SORTARE APLICAŢIE by ŞTEFAN OLTEAN () [Corola-publishinghouse/Science/91709_a_107360]
-
SORTER[n] folosește rețeaua cu interclasare pentru a implementa o versiune paralelă a algoritmului de sortare cu interclasare (merge sortă . Modul de construcție și operațiile de pe o rețea de sortare sunt ilustrate in figura 15. Figura 15 (a) arată construirea recursivă a lui SORTER[n]. Cele n elemente de intrare sunt sortate folosind recursiv două copii ale lui SORTER[n/2] pentru a sorta (în paralel) două subsecvențe de lungime n/2 fiecare. Cele două secvențe care rezultă sunt apoi asamblate
REŢELE DE SORTARE APLICAŢIE by ŞTEFAN OLTEAN () [Corola-publishinghouse/Science/91709_a_107360]
-
algoritmului de sortare cu interclasare (merge sortă . Modul de construcție și operațiile de pe o rețea de sortare sunt ilustrate in figura 15. Figura 15 (a) arată construirea recursivă a lui SORTER[n]. Cele n elemente de intrare sunt sortate folosind recursiv două copii ale lui SORTER[n/2] pentru a sorta (în paralel) două subsecvențe de lungime n/2 fiecare. Cele două secvențe care rezultă sunt apoi asamblate de MERGER[n]. Cazul limită pentru recursie este când n = 1, în care
REŢELE DE SORTARE APLICAŢIE by ŞTEFAN OLTEAN () [Corola-publishinghouse/Science/91709_a_107360]
-
secvență sortată constând din toate valorile de intrare. Poate fi arătat prin inducție că această rețea de sortare sortează secvențe zero-unu , și în consecință, conform principiului zero-unu (Teorema 2), poate sorta valori arbitrare. Putem analiza adâncimea unei rețele de sortare recursiv. Adâncimea D(n) a lui SORTER[n] este adâncimea D(n/2) a SORTER[n/2] (sunt două copii ale lui SORTER[n/2], dar ele operează în paralel) plus adâncimea lgn a lui MERGER[n]. Ca urmare, adâncimea lui
REŢELE DE SORTARE APLICAŢIE by ŞTEFAN OLTEAN () [Corola-publishinghouse/Science/91709_a_107360]
-
lui n. Figura 18 (a) arată o rețea de permutări P2 cu două intrări și două ieșiri care are un singur comutator care permite ca intrările să fie legate cu ieșirile direct sau în diagonală. Figura 18 (b) arată construcția recursivă a rețelei de permutări P8 cu 8 intrări și 8 ieșiri, care folosește două copii ale lui P4 și 8 comutatori. Comutatorii sunt setați ca să realizeze permutarea 40 pi= {4, 7, 3, 5, 1, 6, 8, 2}, ceea ce cere
REŢELE DE SORTARE APLICAŢIE by ŞTEFAN OLTEAN () [Corola-publishinghouse/Science/91709_a_107360]
-
a rețelei de permutări P8 cu 8 intrări și 8 ieșiri, care folosește două copii ale lui P4 și 8 comutatori. Comutatorii sunt setați ca să realizeze permutarea 40 pi= {4, 7, 3, 5, 1, 6, 8, 2}, ceea ce cere recursiv ca partea de sus a lui P4 să realizeze {4, 2, 3, 1} iar P4 de jos să realizeze {2, 3, 1, 4}. Rețele de permutare. (a) Rețeaua de permutări P2, care constă într- un singur comutator care poate fi
REŢELE DE SORTARE APLICAŢIE by ŞTEFAN OLTEAN () [Corola-publishinghouse/Science/91709_a_107360]
-
2, 3, 1} iar P4 de jos să realizeze {2, 3, 1, 4}. Rețele de permutare. (a) Rețeaua de permutări P2, care constă într- un singur comutator care poate fi setat în oricare din cele două feluri arătate. (b) Construcția recursivă a rețelei P8 formată din 8 comutatori și două rețele P4. Comutatorii lui P4 sunt setați pentru a realiza permutarea pi= {4, 7, 3, 5, 1, 6, 8, 2}. Note bibliografice Knuth conține o discuție despre rețele de sortare și
REŢELE DE SORTARE APLICAŢIE by ŞTEFAN OLTEAN () [Corola-publishinghouse/Science/91709_a_107360]
-
Prennushi et al., 2001; Mățăuan, 1999); Impactul strategiilor este de dorit să fie măsurat prin indicatori privind problema propusă spre rezolvare; indicatorii utilizați în cadrul diagnozei sunt analizați, de această dată, în dinamica lor în funcție de măsurile luate; procesul de măsurare este recursiv și stă la baza continuității/schimbării periodice a politicilor Pentru înțelegerea contribuției sistemelor de măsurare în procesul de dezvoltare, este importantă distincția majoră între indicatorii de situație (de stare, factuali, descriptivi) și indicatorii de proces (de program sau de performanță
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Istoria R.P.R.) al lui M. Roller încheindu-și lunga carieră de jumătate de secol. În locul ei este repusă în drepturile sale tradiționale formula "î.Hr./d.Hr.". Religia creștină, Biserica (Ortodoxă dar și cea Unită), credința răsăriteană, sunt teme ce apar recursiv și în celelalte direcții discursive (reflexivă, respectiv postmodernă) ocazionate de pluralizarea manualelor. N. Dumitrescu et al. (1999) include creștinismul ca element fundamental al "sintezei spirituale", ca dimensiune integrantă a "sintezei românești" (p. 11). Iar manualul redactat de S. Brezeanu et
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]