430 matches
-
O sută de zile cu Monica Lovinescu (2008) etc. Traducătoare apreciată, Doina Jela a publicat în limba română ediții de mare valoare printre care: Antologia gândirii juridice, Philippe Malaurie, O Americă înspăimântătoare, Edouard Behr, Cartea neagră a comunismului, Stéphane Courtois, Recviem pentru un cui, Olga Lossky, Amprenta îngerului, Nancy Huston, O noapte așa de lungă, Stéphane Courtois, la prestigioase edituri: Humanitas, Curtea Veche Univers, Vremea. Doina Jela, (c) 2009, Institutul European, pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN, editură academică recunoscută de Consiliul
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
realitate doldora, / - ca producția de oțel pe cap de locuitor!" - nu putem trece cu vederea senzația de copleșire pe care o resimte poeta. Frigul, gheața, greața (Dark Ages), "măruntaiele pămîntului" care vîjîie, "corul oaselor risipite și azvîrlite cîinilor prin gunoaie" (Recviem), circumscriu "realitatea aceasta fără biserici / și fără de Dumnezeu" (Roșu și negru). O realitate bîntuită și de spectrul războiului, a cărui prezență constantă, chiar dacă nu beneficiază de notații pregnante, se insinuează frisonant în diverse contexte, de la cele banale la cele grave
Expresioniști după expresionism by Georgeta Moarcăș () [Corola-journal/Journalistic/8147_a_9472]
-
Circumscripție comunală nr. 85 Teremia Mare este Claudia Molnar, iar locțiitor, Diana Cristina Zuh. ( C. V.) l Luni, 12 iunie, în amintirea celor care au fost deportați în Bărăgan în anul 1951, la Biserica ortodoxă din Oravița va avea loc un recviem. ( N. P.) Festival În perioada 8-12 iunie, la Teatrul Municipal din Lugoj se desfășoară cea de-a X-a ediție a Festivalului de teatru școlar „George Augustin Petculescu“, organizat de Clubul Copiilor Lugoj, la care participă trupe de teatru de la
Agenda2006-23-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/285041_a_286370]
-
intrat cu polițiștii și fata în secție, bombănind în continuare. - Am făcut muzica pentru nunta fetei primului-ministru! La botezul nepotului generalului Mironescu am interpretat împreună cu trioul Ambrawwa un vals pentru sticle sparte! La înmormântarea mamei generalului Cazan am compus un recviem pentru Corul Preoților Muți! Lumea din secție ne privea cu interes. Se șușotea, se dădeau ghionturi. - Pe cine mi-ai adus, Marine? îl întrebă un mustăcios pe polițistul care mă oprise. - Pe nebunul ăsta, șefu’, îl cheamă Tocilescu, zice că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
cu grabă letală, Iar eu n-am puterea să ies și să fiu. Trăim, melancolic, o mare derută, Cu gândul la țară, uităm c-o avem, Doar moartea ne cântă și-apoi ne sărută, Lăsându-ne-n inimi un alt recviem. Mințim la pupitre, mințim din născare, Minciuna e pusă pe frunte, ca semn, Noi suntem doar morții ieșiți la plimbare Prin țara adusă în sapă de lemn. Ne punem la colț, spre a fi pedepsiții Acestor Balcani cu miros de
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
încumeta, oare, ca să mărturisească asta? Frecții! reflectează Fratele, acoperindu-și cu palma, ochii obosiți. Fiindcă, din punctul nostru de vedere, omenesc, nu anduranța, nu durata, nu viața excesiv de lungă, pot să conteze. Contează chiar extincția, contează disoluția, exitus-ul, gongul recviemului de la final, contează ortu' popii! Pentru noi, abonații perpetui la Ea, conceptul Morții este infinit mai interesant, decât Moartea însăși. Nu lamentația, nu fuga și nici evitarea sfârșitului, ci tocmai acceptarea și înțelegerea lui, ne fac pe muritori, bipezii târșeloși
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
carte mult mai eterogenă, marcând o prelungire a meditațiilor etice (Despărțirea, Conspirația tăcerii, Nastratinul colectiv), o radicalizare a crizei interiorității (Dihanii azurii și litanii, Dark Ages, Casa), dar și o surprinzătoare pactizare cu prozaicul și cu anecdoticul, în poeme ca Recviem, Peștișorul de aur sau Artiștii patriei mele. Pe aceleași coordonate se distribuie și versurile din Zestrea de aur (2002), ultimul act al unei poezii autentice, în care eticul și esteticul devin aproape inseparabile. SCRIERI: Un război de o sută de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288028_a_289357]
-
îi ascultă pe Mozart și pe Händel, de fiecare dată când îl ascultă pe Bach. Notează într-un loc: „Mesia de Händel. Paradisul trebuie să existe, sau măcar să fi existat Ă altfel ce noimă are atâta sublim?” (I, 31). Altundeva: „Recviemul de Mozart. Plutește în el un suflu de dincolo. Cum să crezi, după asemenea audiție, că universul n-are nici un sens? Trebuie să aibă un sens. Sufletul, ca și înțelegerea, refuză să admită că atâta sublim ar putea dispărea în
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
literatura română cultă și populară, Între utopia orfică și hieratismul mioritic), iar Vintilă Horia trimite eseuri (Despre posibila descoperire a unui limbaj anagogic, Târziul mesaj venețian, Fragmente despre un timp mai rău decât altul ș.a.), nuvele și proză memorialistică (Monstrul, Recviem în trei pentru un oraș dispărut ș.a), versuri. Între colaboratori se află, de asemenea, Grigore Cugler (proză), Alexandru Ciorănescu (amintiri), George Racoveanu (proză), Petru Dumitriu (proză), Constantin Amăriuței (eseuri), Eugen Drăguțescu (memorialistică), Leontin Jean Constantinescu, I.G. Dimitriu, Ioan Petru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289261_a_290590]
-
2000 (în colaborare cu Carmen Huluță); Versuri din flori, București, 2000. Repere bibliografice: Datcu, Dicț. etnolog., III, 113; Luminița Marcu, Irina Nicolau, scriitoarea, RL, 2002, 7; Otilia Hedeșan, Irina, O, 2002, 8; Șerban Anghelescu, Anca Manolescu, Ecaterina Șafarica, Mihaela Șchiopu, Recviem în petice, „Dilema”, 2002, 535; Marie-France Ionescu, Radu Bercea, Șerban Anghelescu, In memoriam. Irina Nicolau, „22”, 2002, 28; Ștefan Cazimir, Irina Nicolau. In memoriam, ALA, 2002, 627. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288438_a_289767]
-
românesc în interviuri (I-IV, 1985-1991), Dramaturgia românească în interviuri (I-V, 1995-1997) și Bătălia pentru roman (1997). A mai scris libretul operei Lorelei (muzica de Valentin Timaru), reprezentată pe scena Operei Române din Cluj-Napoca în stagiunea 1993-1994, și piesa Recviem la ghișeu, jucată la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț în stagiunea 1996-1997 și tipărită în 1999. A fost căsătorită cu criticul Ion Vartic. Cele două studii cu care V. debutează în volumul colectiv De la N. Filimon la G. Călinescu sunt orientate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290438_a_291767]
-
imaginară. SCRIERI: De la N. Filimon la G. Călinescu. Studii de sociologie a romanului românesc (în colaborare), București, 1982; Anton Holban și personajul ca actor, București, 1983; Dacoromania. Indice bibliografic comentat (în colaborare), București, 1983; O lume fără mine, București, 1991; Recviem la ghișeu, București, 1999; Prăpastia de hârtie, Cluj-Napoca, 2003. Ediții: Dominic Stanca, Timp scufundat, pref. Ion Vartic, București, 1981 (în colaborare cu Sorana Coroamă-Stanca); Sandra Cotovu, Vijelie, pref. edit., București, 1985; Emil Cioran, Revelațiile durerii, pref. Dan C. Mihăilescu, Cluj-Napoca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290438_a_291767]
-
a confiscării pământului și uneltelor proprii) a născut o mentalitate de Întreținut-descurcăreț de care cei noi nu se mai pot debarasa. Reflecțiile de mai sus mi-au fost provocate de vizita la Muzeul Unirii, unde a funcționat până ieri expoziția „Recviem pentru țăranul român. țăranii și comunismul”, realizată de Centrul Internațional de Studii asupra Comunismului (director Romulus Rusan, curatorul acestei expoziții) - Fundația Academia Civică. Este o expoziție itinerantă, organizată cu ocazia Împlinirii, În martie 2009, a 60 de ani de la Începutul
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
vremii. În activitatea sa beletristică, L. experimentează formula romanului-parabolă prin Regele pălăriilor (1967), unde ilustrează rolul hazardului în desfășurarea spectacolului vieții omenești, plecând de la evoluția unui tânăr artist însetat de ideal, într-o lume degradantă, situată cronologic pe la 1600. Cu Recviem rustic (1973) prozatorul se înscrie în tradiția romanului ardelean cu tematică rurală: el reconstituie, prin intercalarea planurilor narative, biografia erotică sinuoasă a unui ins impulsiv și pătimaș, a cărui siluetă se detașează pe fundalul satului transilvănean dintre anii 1916 și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287922_a_289251]
-
în care autorul alătură fragmente memorialistice unor eboșe de roman pentru a comenta, direct sau prin intermediul unor personaje reale ori cvasifictive, evenimente care i-au marcat existența între 1944 și 1965. SCRIERI: Itinerar critic, București, 1965; Regele pălăriilor, București, 1967; Recviem rustic, București, 1973; Școala Ardeleană. Mișcare ideologică națională iluministă, București, 1978; Pe undele misterioase ale memoriei, București, 1995; Timp trecut, îngr. Maria Lungu, Bistrița, 2002. Antologii: Silvania, Zalău, 1979 (în colaborare cu Domițian Cesereanu). Traduceri: Howard Fast, Cei mândri și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287922_a_289251]
-
Mihai Ungheanu, Doi critici, „Scânteia tineretului”, 1965, 4989; Constantin Cubleșan, „Regele pălăriilor”, TR, 1967, 37; Marian Popa, À propos de..., LCF, 1967, 38; Nicolae Buliga, „Regele pălăriilor”, VR, 1967, 12; Mircea Vaida, Ospățul lui Trimalchio, Cluj, 1970, 16-26; Val Condurache, „Recviem rustic”, CL, 1973, 8; Eugen Uricaru, „Recviem rustic”, ST, 1973, 19; Ion Lungu, „Școala Ardeleană” (masă rotundă), T, 1978, 13; Domițian Cesereanu, Exeget al Școlii Ardelene, TR, 1981, 24; Negoiță Irimie, Un ctitor al „Tribunei”, „Mesagerul transilvan”, 1996, 29-30 iunie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287922_a_289251]
-
4989; Constantin Cubleșan, „Regele pălăriilor”, TR, 1967, 37; Marian Popa, À propos de..., LCF, 1967, 38; Nicolae Buliga, „Regele pălăriilor”, VR, 1967, 12; Mircea Vaida, Ospățul lui Trimalchio, Cluj, 1970, 16-26; Val Condurache, „Recviem rustic”, CL, 1973, 8; Eugen Uricaru, „Recviem rustic”, ST, 1973, 19; Ion Lungu, „Școala Ardeleană” (masă rotundă), T, 1978, 13; Domițian Cesereanu, Exeget al Școlii Ardelene, TR, 1981, 24; Negoiță Irimie, Un ctitor al „Tribunei”, „Mesagerul transilvan”, 1996, 29-30 iunie; Ion Oarcăsu, Farmecul relatării directe, TR, 1996
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287922_a_289251]
-
și miza simbolică pusă prea apăsat pe umerii personajelor. Comparabilă cu Arca bunei speranțe - nu tematic, dar prin echilibrul instabil între însușirile și deficiențele dramatice - este Simion cel Drept. Dedicată lui Lucian Blaga „în veșnicie”, piesa intenționează să fie un recviem pentru satul românesc, iar în figura, memorabilă, a lui Simion Albu, ciobanul dârz, profilat în fața casei sale înconjurate amenințător de blocuri, S. sintetizează semnificațiile dramei. Densitatea textului vine din perfecta susținere a temei - stingerea vetrei strămoșești - pe conflictul dintre acest
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
1995, 1-2; George Vulturescu, La Nord de... Nord, VTRA, 1995, 3; Cornel Moraru, Alte poeme ale Nordului, VTRA, 1995, 3; Aurel Pantea, „Elegiile din Regensburg”, APF, 1995, 5-7; Ion Mureșan, O instanță melancolică și necruțătoare, TR, 1996, 10; Aurel Pantea, Recviem pentru omul european, F, 1996, 6; Al. Pintescu, Andrei Zanca sau Modelul cultural european, PSS, 1996, 8; Perian, Scriitori, 144-147; Ovidiu Moceanu, Experiența lecturii, Brașov, 1997, 69-70; Pop, Pagini, 254-259; Vasile Baghiu, Andrei Zanca și pluralul liric, PSS, 1998, 3
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290703_a_292032]
-
caseta propriului striptease psihologic de la „România mea“, va conștientiza că multe dintre ameliorările suferite le datorează și presei. Nenumăratele sale enervări pe ziare și ziariști au fost, practic, tot atîtea autoretușuri. Și ar mai fi loc de altele. decembrie 2003 Recviem pentru jigler și manivelă Gata, mașina clasică a românului, în formatul ei berlin și neschimbat de 35 de ani, nu se mai fabrică. înainte de a fi ieftină și proastă, recent defuncta Dacie 1300 e legendară. Cînd era tînără, se strecura
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
de informare și comunicare, exigențele inedite și crescute ale consumatorilor fac ca organizarea birocratică să nu mai fie agreată. Unii autori consideră chiar că factorii de mai sus „precipită sfârșitul birocrației...”. Ei includ în lucrările lor capitole cu titluri sugestive: „Recviem pentru birocrație”; „Ascultă birocrații pentru a schimba birocrația” (vezi: Dupuy, 1998). 3.5.3. Structurile matriceale Structurile matriceale combină structura formal-birocratică pe funcțiuni cu structura formal-adhocratică bazată pe echipele de proiect sau grupurile operative. Dacă prima va fi amplasată pe
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
paralele. La scara 1/1, București, 1967; Uite-l este... Uite-l nu e, București, 1967; Ambitus, București, 1969; Întâmplări cu haz, București, 1969; Povestea a doi pui de tigru numiți Ninigra și Aligru, București, 1969; Cronofagie. 1944-1969, București, 1970; Recviem, București, 1971; Marea conjugare, București, 1971; Atât de grozavă și adio. Confidențe fictive, București, 1971; ed. 2 (Confidențe fictive. Atât de grozavă și adio și alte proze), București, 1976; Loto-Poeme, București, 1971; Spectacol în aer liber. O (altă) monografie a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
Andrei Makine RECVIEM PENTRU EST ROMAN Traducere din limba franceză de Ileana CANTUNIARI Cei răi nu au cântece. Cum se face că rușii au cântece? FRIEDRICH NIETZSCHE, Amurgul idolilor Nu mai există decât două popoare. Rusia e încă barbară, dar mare... Cealaltă tinerețe
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
halucinogenă. Prescurtare care desemnează agitația-propagandă, activitate militantă practicată de unele organizații revoluționare, îndeosebi la locul de muncă (n.t.). Port în S.U.A.— Florida (n.t.). Amestec și asimilare de elemente demografice diverse în Satele-Unite (n.t.). FILENAME \p D:\POLIROM\recviem pentru est.doc PAGE 145
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
poezie din țară, la care se adaugă premiul oferit de „Revue française” pentru poeme scrise în limba franceză și cel oferit de „Bibliothèque internationale de poésie” (Franța, 1999). A obținut Premiul Uniunii Scriitorilor, Filiala Dobrogea pentru volumele Pur (1998) și Recviem pentru secolul meu (2003). A mai folosit pseudonimul Ioan Grunz. Prima carte a lui R., La țărmul grânelor (1988), cuprinde poezii marcate de o notă de vitalitate, învăluite într-o atmosferă senină, vrând să sugereze consonanța dintre afectivitate și natură
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289382_a_290711]