15,893 matches
-
alți mari graficieni care au ridicat la un rang înalt ideea de copertă (Mircia Dumitrescu, Done Stan, Dan Stanciu, Tudor Jebeleanu, Anamaria Smigelschi, Ioana Dragomirescu Mardare, Floarea Tuțuianu, Adrian Socaciu ș.a.), Mihaela Șchiopu știe să sărbătorească textul prin imagine, să redea blazatului cititor de azi sentimentul - de multă vreme pierdut - că luând o carte nouă în mână se angajează într-o aventură pasionantă. Copertele realizate de ea - din desene proprii, montaje de fotografii, jocuri savante de suprafețe, „fonturi” bine alese, culori
Un mare talent by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13068_a_14393]
-
țes o fascinantă rețea de prietenie și de intimitate între mari nume ale narativei italiene (Curzio Malaparte, Corrado Alvaro, Elsa Morante, Pier Paolo Pasolini); instantanee ale scriitorului, dar și fotografii care surprind atmosfera orașului așa cum a cunoscut-o și a redat-o el; numeroase articole polemice și de atitudine ce acoperă un arc de aproape jumătate de secol de activitate jurnalistică a unuia dintre scriitorii cei mai implicați în viața socială; obiecte de artă din colecția sa personală, care întregesc profilul
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
ani un trust de construcții, palatul situat peste drum de Biblioteca Universitară „Eminescu”, ce fac parte, împreună, din ansamblul Fundațiilor Regale. Cu chiu, cu vai, lucrările la Muzeul Unirii și la Casa Cantacuzino-Pașcanu se apropie de sfârșit. Când vor fi redate circuitului public? Nu se știe. Dacă, însă, la câteva din aceste edificii s-au făcut barem lucrări de consolidare a temeliilor și în structura de rezistență, la Palatul Culturii, edificiu emblematic al Iașilor, nu s-a intervenit în nici un fel
Demagogi cu ștaif by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/13079_a_14404]
-
De remarcat faptul că În sală se aflau aprox. 160 de persoane, În ciuda zăpezii căzute peste București În ultimele ore. Nu regret efortul. Regret numai că nu am avut cu mine sculele reportericești - aparatul de fotografiat și reportofonul, pentru a reda mai exact și convingător evenimentul, deci trebuie să mă credeți pe cuvânt a fost o seară de neuitat, În care invitatul, prof. univ. dr. Dan C. Mihăilescu („Omul care aduce cartea” cum este numit cu drag În România) Împreună cu inițiatorul
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
fără corecturi aduce un blam consultantului, și ca atare, găsirea nodului În papură este indispensabilă. Cititorii ‘Insider’-ului mi au Încurajat inițiativa, apreciind atât conținutul cât și prezentarea. În numerele mai vechi arătam comentariile acestora: astăzi, nu mai este nevoie... Redau În schimb, cu plăcere, laudele celor mai importanți specialiști din domeniu În diverse ocazii. Ce poate recompensa mai mult decât laudele acestui mare OM? Ani de-a rândul În revista ‘Insider’ au apărut atât analize ale materialelor existente cât și
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
scop sfătuirea diverselor Întreprinderi (Business Advisory Council). Cea mai mare contribuție am avut-o Însă În 2000, când am contribuit substanțial la realegerea lui George W. Bush ca președinte al SUA. Episodul este atât de senzațional Încât prefer să-l redau ad literam, așa cum se găsește În organul Partidului Republican FrontPage Magazine, Sept. 27, 2007 În articolul meu ”Should the U.S. Back Down?” (http://97.74.65.51/readArticle.aspx? ARTID=28071): Dorința de a mai susține acest partid mi-a
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
dat ai participat la repatrierea În țară a unor tablouri celebre care fuseseră sustrase de la muzeul Bruckenthal din Sibiu. Ce ne poți spune despre acel episod care a dovedit o foarte bună colaborare Între țară și exil? CGM: Episodul este redat pe larg Într-un articol intitulat “The return of artwork will bring relief” apărut În ziarul “The Herald” din Miami În ziua de 10 Iulie 1998. În articol se arată (și traduc ad literam) “Guvernul Român este bucuros că patru
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
produs al perioadei clujene, Cântece poporane românești, pentru mezzosoprană, bariton și orchestră țigănească. Sonoritățile de sorginte folclorică sunt sublimate, în partea a III-a (Adagio ma non troppo), dar și în finalul ultimei secțiuni (Molto vivace), cu ecouri de bucium, redate de corni prin intervale de cvintă și octavă perfectă și septimă mică (emiterea armonicelor naturale). Imaginea luminoasă a copilăriei este potențată și de melopeea cornului englez, care sugerează o anumită atmosferă pastorală, reminiscență a ambianței sonore receptate în arealul natal
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
stării de sănătate mai ales în cazul subiecților cu risc crescut implică monitorizarea continuă atât în cazul pacienților spitalizați, cât și a celor externați. Uzual, pentru realizarea monitorizării, mai ales în sălile de anestezie - terapie intensivă, sunt utilizate dispozitive ce redau ECG, precum și alte semnale de natură neelectrica, de exemplu presiune arterială noninvaziva, concentrația oxigenului în sânge sau temperatura. În prezent, s-au dezvoltat o serie de echipamente care captează parametrii fiziologici ce alcătuiesc ”semnele vitale” acestea fiind informații importante în
MODUL DE MONITORIZARE A ACTIVITATII CARDIACE SI RESPIRATORII by CEZAR HAJ () [Corola-journal/Science/84109_a_85434]
-
p. 22) și Revista Sânziana (pentru Sânzana). Reproduc un singur paragraf din articolul meu apărut în Observatorul cultural în decembrie 2005: Citirea în grabă poate provoca gafe de proporții. Parafrazând cele opt puncte ale programului de viață al adolescentului, copistul redă fraza: ŤSă cunosc concepțiile didactice și să pot să le combatť, înlocuind cuvântul subliniat cu dialectice. Ce-o fi avut elevul Mircea Eliade cu Hegel, să-i combată dialectica? Tot e bine că nu a apărut materialist dialectice. Ar fi
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
că Arghezi este intraductibil, mai ales în engleză. După o lectură atentă a volumului Flowers of Mildew realizat de Michael Impy și Brian Swann, sunt înclinat să renunț, la scepticismul meu inițial. Admir, în primul rând, efortul lor de a reda întreaga bogăție a textelor originale, chiar frazele ideomatice și expresiile arhaice sau argotice... Pe scurt, Flowers of Mildew reprezintă o realizare poetică extraordinară și o recomand călduros pentru publicare. Publicul vorbitor de engleză va descoperi un mare poet modern." (Europa
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
apoi fotografii superbe ale copilăriei și tinereței sale, urmate de interviuri cu mari somități, unele chiar cu foști colegi de liceu și universitate, ca Traian Puscariu, Arsavir Acterian, Barbu Brezianu, toți colegi de clasă la liceul Spiru Haret, care ne redau amănunte extrem de prețioase și inedite despre Eliade al acelor ani. Toți dau mărturii despre talentele și interesele atât de diversificate ale tânărului Eliade. Naratorul ne aduce aminte de faptul cât de mândru era Eliade pentru că era numai a treia generație
Mircea Eliade,Destinul și Opera pe Ecran. In: Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]
-
să fie principiul fundamental la baza Statelor Unite (what the UȘA should be all about). Ca atare el, Eliade, a fost cea mai importantă persoană aprobată de dansa. Relatările lui Saul Bellow capătă o importanță capitala și din acest motiv le redam în toto, evitând numai câteva cuvinte referindu-se la propria lui persoană: “Am venit la Chicago acum 30 de ani. Am venit în 1962 și evident auzisem de Mircea Eliade. El era deja un foarte renumit savant și eu citisem
Mircea Eliade,Destinul și Opera pe Ecran. In: Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]
-
plauzibile, a conturat mai bine noțiunea lui Jung de arhetip. Eliade a făcut-o mai rezonabilă și nu a acceptat conceptul inconștientului colectiv al acestuia. Convorbirile reluate cu Jerald Brauer, prieten și bun cunoscător al vieții lui Eliade la Chicago, redau pe larg cine a fost el. Reproducem numai acest scurt fragment. “Lui Eliade i s-a oferit catedră “Schweitzer Chair” la New York (1965) cu un salariu de 100.000 dolari, mai mult decât dublul celui primit la Chicago, plus
Mircea Eliade,Destinul și Opera pe Ecran. In: Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]
-
peretelui vascular. Forțele și constrângerile ce acționează asupra peretelui . Geometria anevrismului intracranian se obține din imaginile angio- CT. Acestea sunt importate în programul de procesare de imagini MIMICS v8.11 de la Materialise Software. Geometria anevrismului poate fi vizualizata 3D și reda fidel morfologia arterei anchetate. Proprietățile de material ale peretelui vascular sunt preluate din literatura de specialitate folosind modele biomatematice validate anterior. Presiunea arterială sistolica este una din variabilele dominante asupra rupturii anevrismale. Aceasta este luată în valori minime, medii și
SIMULAREA COMPUTERIZATA A RUPTURII ANEVRISMULUI INTRACRANIAN by DANIELA-ELENA APETREI (CRACIUN ) () [Corola-journal/Science/84128_a_85453]
-
Toate acestea sunt introduse într-un model de elemente finite pentru a fi analizată distribuția tensiunilor în anevrismul intracranian. Simularea computerizată a rupturii anevrismului intracranian este o metodă simplă, practica, poate fi aplicată atât pentru persoanele hipertensive cât și normotensive, reda riscul rupturii și ajută personalul medical în luarea deciziilor de tratament.
SIMULAREA COMPUTERIZATA A RUPTURII ANEVRISMULUI INTRACRANIAN by DANIELA-ELENA APETREI (CRACIUN ) () [Corola-journal/Science/84128_a_85453]
-
moartea Sa pe cruce, murind nevinovat,/ Ne-a dat El nouă pilda a marei jertfi de Sine/ Cu moartea Sa pre moarte călcând a Înviat/ Spre Învierea vieții În faptele de bine ..." C. Z. Buzdugan, În poezia "Clopote de Paști", redă dialogul clopotelor În sfânta zi a Învierii : De departe-n lungi ecouri, mii de sunete de clopot/ Își amestecarmonia În acest feeric ropot./ Primăvara lung răsună prin văzduhuri, cadențat,/ Iar ecoul blând răspunde "Adevărat a Înviat !.../ și când templele sfințite
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
în comparație cu textul dramatic deorece principalul mijloc de expresie este unul non-verbal, muzica. Elementele-lipsă, pe care le voi numi în continuare variabile, urmează a fi deduse, intuite, dar niciodată stabilite cu exactitate, de către compozitor, regizor, dirijor, soliști etc. Fiecare le va reda prin mijloacele specifice de expresie de care dispune pentru a fi din nou deduse de către spectator. Urmărind parcursul variabilelor vom reuși să înțelegem mai bine acest gen de spectacol și îi vom sesiza mai ușor particularitățile. Datorită existenței variabilelor, fiecare
Particularități ale teatrului liric by Raluca Pașcalău () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]
-
cea mai stabilă formă de existență a operei, partitura. La decodificarea partiturii, transmițătorii se vor raporta atât la versiunea emițătorilor cât și la tradiția care însoțește fiecare operă și care mărește numărul soluțiilor aferente variabilelor. Felul în care vor fi redate variabilele depinde de intenția transmițătorilor (V4), de posibilitățile lor de codificare și de feedback-ul de la spectatori. Diversele montări pe care le cunoaște fiecare titlu se completează reciproc chiar dacă unele dintre ele propun soluții opuse pentru aceleași variabile. De altfel
Particularități ale teatrului liric by Raluca Pașcalău () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]
-
de posibilitățile lor de codificare și de feedback-ul de la spectatori. Diversele montări pe care le cunoaște fiecare titlu se completează reciproc chiar dacă unele dintre ele propun soluții opuse pentru aceleași variabile. De altfel, nicio montare nu își propune să redea toate soluțiile posibile, ceea ce face ca o operă cunoscută precum Aida sau Tosca să fie mult mai bogată în conștiința colectivă decât în forma în care este prezentată într-o anumită seară în teatrul X. În ceea ce privește receptarea, trebuie să luăm
Particularități ale teatrului liric by Raluca Pașcalău () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]
-
pe lângă interpretarea muzicală și jocul soliștilor. Trebuie precizat că mulți regizori mizează pe faptul că majoritatea spectatorilor nu sunt la prima vizionare a operei respective, iar montările lor au mai degrabă rolul de a comenta partitura decât de a o reda. Modul în care se decodifică opera este schimbat. Spectatorul este nevoit să se raporteze la tradiție, iar posibilitatea de a deduce propriile soluții este redusă. Dacă în primul caz descris cei mai importanți determinanți ai variabilelor erau dirijorul și soliștii
Particularități ale teatrului liric by Raluca Pașcalău () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]
-
și a culorii la personaj, deci nimic liric, cu toate că registrul este destul de dificil, mai ales în aria a doua.” (C.G.) Versiunea V6 reiese într-o anumită măsură din cronicile ulterioare premierei din care voi reproduce un fragment: “Donna Elvira, este redată ca înfometată de mângâieri: aria Mi tradi quell’alma ingrata este interpretată în timp ce regia îi materializează ideile subconștiente în mâinile figuranților care îi șlefuiesc trupul statuar. Piedestalul pe care regizorul o așează pe Donna Elvira (la figurat și la propriu
Particularități ale teatrului liric by Raluca Pașcalău () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]
-
așteptarea celui iubit, de nedeplinătatea specifică iubirii”<footnote Pr. Dr. Ștefan Florea, Spiritualitate și desăvârșire la Sfântul Grigorie de Nyssa, București, Editura Asa, 2004, p. 316. footnote>. Dar, „prin «ieșirea din sine» Sfântul Grigorie revine la caracterul supra-noetic al extazului, redându-i elementul de pasivitate ce-i este esențial. Însă nu se pune problema unei substituiri a spiritului uman de către spiritul divin, a sinelui uman de către cel divin, însă este o ieșire dincolo de διανοία, este o tainică participare la spiritul divin
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
din basmul eminescian Călin Nebunul: Pe păreți icoane mândre zugrăvite-n umbră par / Cum că chipur'le din ele dintre codri mari răsar. Este vorba tot de lumina lunii care de data aceasta Înălbește pereții exteriori ai unui castel. Am redat textul așa cum Îl au edițiile noastre curente. În manuscrisul eminescian este, Însă, așa: Pe păreți icoane mândre zugrăvite n'umbră par... Poetul are, adică, acest apostrof oarecum ciudat: deși cade vocala Î din În, și ar fi trebuit scrie zugrăvite
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
și duble. Sunetele pilon ale melodiei sunt sol, la, re, fiecare impunându-se într-una dintre secțiunile f, mf, mp<footnote Analogiile dintre nuanțe și sunetele aferente (isonul ornamentat) întâlnite sunt: f - sol, mf - la, mp - re. Ex. nr 13 redă secțiunea mediană. footnote>. Dacă ar fi să realizăm o categorie tipologiilor sub care se prezintă isonul în creația lui Ștefan Niculescu, discursul saxofonului ar intra, categoric, în această presupusă înșiruire. În Chant-son s-a impus ideea isonului ritmizat; în Axion
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]