12,341 matches
-
prost românul, ci la gust și mai ales la caracter). Când mi s-a părut că încercările mele lirice pot compune un tom de sine stătător și destul de convingător, m-am rugat de o foarte feminină și atrăgătoare secretară de redacție de la UAP (Uniunea Artiștilor Plastici), unde lucram atunci să mi le bată la prima mașină de scris electrică pe care am văzut-o în viața mea; și astfel, topul de hârtie cretată ce cuprindea poeziile dactilografiate impecabil, strâns între elegante
Aveți curajul să citiți ce urmează? by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/6672_a_7997]
-
mult decât la un copil (de fapt, tot copilul meu era și el). S-a convenit așa: editura va strânge până la sfârșitul anului 1976 toate culegerile de versuri propuse pentru debutul anului următor, va opera o selecție "la sânge" în cadrul redacției și va trimite primele zece volume selectate unui cunoscut poet, colaborator extern, pentru o a doua și ultimă selecție; primele trei cărți câștigătoare vor fi publicate separat, iar următoarele trei se vor tipări într-o singură ediție colectivă. Directorul editurii
Aveți curajul să citiți ce urmează? by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/6672_a_7997]
-
de manuscrise depuse s-au separat prin cernere la moara editurii numai zece, care i-au fost trimise prin curier poetului. Între timp, eu stăteam ca pe jar. La început de martie 1977, când l-am vizitat din nou la redacție pe Mircea Ciobanu, am aflat marea veste: da, cartea mea, Pământ de flori, fusese miruită spre publicare! Mi-a dat întâlnire seara, la el acasă, la o cafea, să discutăm ultimele amănunte. Bine spus: chiar că puteau fi ultimele... Și
Aveți curajul să citiți ce urmează? by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/6672_a_7997]
-
jumătăți de vodcă de-acasă! Nu resist nici eu tentației: oricum mai îneci amarul necumpărării unui casetofon sau unor blugi valutari... La orele 12 suntem așteptați la oficiosul - lunar - al scriitorilor, "La nueva gaseta." Ne primește Luis Marre, secretarul de redacție. Poet. Directorul, vestitul Nicolas Guillen, ne roagă să-l scuzăm că nu ne întâlnește personal, se simte cam rău, de altfel n-a mai dat pe la redacție de vreo doi ani. Colectivul redacției numără trei oameni cu directorul cu tot
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
oficiosul - lunar - al scriitorilor, "La nueva gaseta." Ne primește Luis Marre, secretarul de redacție. Poet. Directorul, vestitul Nicolas Guillen, ne roagă să-l scuzăm că nu ne întâlnește personal, se simte cam rău, de altfel n-a mai dat pe la redacție de vreo doi ani. Colectivul redacției numără trei oameni cu directorul cu tot, periodicul apare pe 24 de pagini, poeții se publică câte unul pe număr cu maximum trei poezii, prozatorii cel mult o dată pe an, criticii idem (opinii contrare
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
gaseta." Ne primește Luis Marre, secretarul de redacție. Poet. Directorul, vestitul Nicolas Guillen, ne roagă să-l scuzăm că nu ne întâlnește personal, se simte cam rău, de altfel n-a mai dat pe la redacție de vreo doi ani. Colectivul redacției numără trei oameni cu directorul cu tot, periodicul apare pe 24 de pagini, poeții se publică câte unul pe număr cu maximum trei poezii, prozatorii cel mult o dată pe an, criticii idem (opinii contrare liniei oficiale nu sunt: "revoluția nu
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
ai Franței (politehnicienii, cei ieșiți din ENA și alte câteva mari școli naționale)! Ajung la începutul anilor 90 când un alt inginer-general, domnul René F., m-a acceptat ca redactor la revista pe care o conducea, L'Armement. Atmosfera din redacție era călduroasă. Revenit dintr-o misiune de câteva zile la Lyon, i-am povestit prietenosului meu inginer general una și alta, amuzându-l cu admirația mea platonică pentru două tinere lioneze: o doamnă bas-bleu (excelentă gospodină) ușor iritabilă, și o
Scrisoare lui Șerban Foarță by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/7760_a_9085]
-
nu sunt receptivi sau se inhibă în prezența luxului unei cizme mai elegante. În general, colaborează. La tot. La ce pică. La grădinițe particulare predă engleză. La presa culturală, dacă a avut baftă să fie recomandat de cineva din interiorul redacției, a fost activ la seminarii în timpul facultății etc. Sistemul editorial conferă deja un statut superior. Înseamnă un job stabil, carte de muncă, salariu regulat, atâta cât e, acolo. Înseamnă a-ți face meseria imprecisă de literat. Să corectezi traduceri, să
Portretul intelectualului la tinerețe by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/13130_a_14455]
-
atentă. Cea mai restrânsă a apărut la Editura Vitruviu. Foarte exigent cu sine e poetul și în antologia din „B.p.t.”. Cea mai cuprinzătoare dintre cele cinci antologii este volumul Poeme alese de la Editura Aula, pe care îl bănuim realizat în redacție, probabil din inițiativa și selecția lui Alexandru Mușina, directorul editurii; pare lipsit de supravegherea autorului, întrucât frapează câteva neglijențe: „poeme alese” nu e un titlu ivănescian; nu se respectă înlăturarea majusculelor atât din titluri, cât și din începutul unor poeme
Un maestru al prozaicului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13164_a_14489]
-
Abordare filologica de bun simț I. Cum a murit Eminescu Ultimele lui ceasuri, povestite de un martor ocular „Un modest cetățean, mic de stat și cu o barbuta albă, a suit alaltăieri scările redacției noastre, voind să ne facă o comunicare. Din ziare, știa că se va face un serviciu divin de pomenire a lui Eminescu, si venea să ne spună și el ce știa, personal, despre pomenitul de azi. Modestia acestui om da
Boala și moartea lui Eminescu. In: Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_295]
-
dintre „textele infern” privitoare la Eminescu. Nu a fost reluat de nici unul dintre biografii cunoscuți ai poetului (G. Călinescu, George Munteanu, D. Murărașu, Petru Vintilă etc.; vom pune față În fața toate textele). Apare ne semnat În ziar (material făcut În redacție). Dumitru Cosmănescu face două afirmații concordante cu celelalte surse (fără a le cunoaște, probabil): că poetul avea o cameră a lui, specială (vezi jurnalul lui Maiorescu, procesul verbal Încă de la internarea din 1883) și că scria Încontinuu În această perioadă
Boala și moartea lui Eminescu. In: Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_295]
-
a cărei voce de mare autoritate se identifică de multă vreme cu publicația în cauză. Exceptînd unele cazuri speciale, editorialele sînt articole de dimensiuni fixe, relativ reduse, publicate cel mai adesea în același loc de pe prima pagină, care prezintă poziția redacției în legătură cu o problemă controversată, aflată în dezbaterea societății, sau justifică orientarea tematică a respectivului număr de revistă. Inutile silogisme de morală practică este o selecție a editorialelor publicate de Nicolae Manolescu în „România literară” începînd cu anul 1995. Faptul că
Temele vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13184_a_14509]
-
prin romanul „realist socialist” Oțel și pâine. Cum se știe, Ion Călugăru fusese redactor la ziarul Cuvântul, alături de Mircea Eliade și Mihail Sebastian. El notează că scrie zilnic, publicând chiar două și trei articole într-un număr. Trăia în mijlocul unei redacții de mare efervescență intelectuală, patronată firește de Nae Ionescu, cel ce avea meritul de a fi creat o echipă, și să adăugăm, nu oarecare. Ion Călugăru ia masa deseori cu directorul, dar suspicios din fire, crede că acesta nu-l
Un istoric literar de vocație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13238_a_14563]
-
patrioți în fondul axiologic al lucrurilor și nu la nivelul unui limbaj esteticește delegitimat, au ignorat-o pe drept cuvînt: „E mai mult decît firesc să ne întrebăm ce-ar fi trebuit să devină Curentul literar după instalarea în fruntea redacției a unui critic de talia lui Șerban Cioculescu, în vara lui 1941. În ciuda unei apariții foarte neregulate și Kalendele de sub conducerea lui Vladimir Streinu s-ar fi putut transforma într-o publicație mai puțin exotică și mai aproape de cumpăna istorică
Despre „generația amînată” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13237_a_14562]
-
Cronicar Secretul lui Mihai Pascu Reproducem din Observator cultural nr. 198 (9-15 dec. 2003) o evocare a lui Mihai Pascu, fostul nostru coleg de redacție, prilejuită, vai, de moartea lui. Evocarea e semnată I(on) B(ogdan) L(efter): “S-a stins din viață Mihai Pascu, secretar de redacție al României literare în ultimele trei decenii, multă vreme sub comanda lui Roger Cîmpeanu, apoi singur
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13274_a_14599]
-
cultural nr. 198 (9-15 dec. 2003) o evocare a lui Mihai Pascu, fostul nostru coleg de redacție, prilejuită, vai, de moartea lui. Evocarea e semnată I(on) B(ogdan) L(efter): “S-a stins din viață Mihai Pascu, secretar de redacție al României literare în ultimele trei decenii, multă vreme sub comanda lui Roger Cîmpeanu, apoi singur, după ce colegul lui mai vîrstnic se îmbolnăvise grav. I-am cunoscut pe amîndoi în anii’80, cînd am fost colaborator frecvent (într-o vreme
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13274_a_14599]
-
Alex. Ștefănescu aș înființa o instituție de valorificare a talentului literar din România. Există deja diverse instituții care fac asta - redacții, edituri, Uniunea Scriitorilor, Ministerul Culturii etc. -, dar o fac parțial, nesistematic, tangențial, implicit, tendențios sau ineficient, de la caz la caz. Instituția creată de mine s-ar ocupa exclusiv de valorificarea talentului literar. Aș trata talentul literar ca pe una din
Dacă aș avea un milion de dolari by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13276_a_14601]
-
de papugiu, ci unul de capitalist. Aș proceda asemenea celor care exploatează zăcămintele de uraniu (nu spun aur, ca să nu remitologizez subiectul). Întâi aș prospecta terenul. Am experiență în direcția asta, pentru că decenii la rând am susținut rubrici de “poșta redacției” în diverse publicații. În momentele de vârf (1981-1982 la SLAST, 1992-1993 la Zig-Zag) primeam și câte o mie de plicuri cu manuscrise pe săptămână, astfel încât mă specializasem, mai mult chiar decât în evaluarea textelor, în deschiderea plicurilor, cu ajutorul unui coupe-papier
Dacă aș avea un milion de dolari by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13276_a_14601]
-
de glorificare a lui Ceaușescu. Se făceau obișnuitele comenzi de articole. Vînătoarea de semnături, cum îi zicea Roger Câmpeanu. Oferte existau ele, de rămînea marfă și pentru data viitoare. Supraveghetorii politici ai revistelor aveau însă o nemulțumire cu care hinghereau redacțiile. Voiau să se mai diversifice semnăturile - adică să mai scrie și de-alde ăștia care țineau pe sus coada esteticului. Răposatul Platon Pardău găsise o formulă diplomatică în numele căreaia întindea cîrligul - îți cerea un eseu politic de actualitate. Vasile Băran
Birul pe talent by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13291_a_14616]
-
Monseniorul Ghika. G. Călinescu îi observă fără cordialitate, în Istoria literaturii române, doar acuitatea viziunii creștine a lumii. Citez privirea mai largă a lui E. Lovinescu din capitolul Neosămănătorismul moldovean, cuprins în Evoluția prozei literare: „spirit vioi, ziaristic, format în redacție și în cafenea, cu simțul actualității și al proporției de moldovean bucureștenizat, care nu suspină numai după trecut și răzeșie, ci pune și probleme și, mai ales, știe să le îndrăgească pentru a fi în gustul publicului grăbit.” Ziarist, el
Istorie patetică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13303_a_14628]
-
acribie secționările, eliminările, înlocuirile, ilustrează natura eliminărilor și a modificărilor, cât și intervenția lui Victor Iova de a copia din „Gazeta literară” pentru a le introduce în romanul pregătit pentru editare (Prăbușirea), lipsind aproape șapte pagini de manuscris, rătăcite în redacția „Vieții românești”. Fiecare „Notă asupra ediției” ajunge în final treaptă în definirea personalității lui Ion Agârbiceanu, întreaga lucrare semnată de Mariana Iova și Victor Iova fiind o atentă și avizată punere în valoare a acestei opere.
Ineditele Agârbiceanu by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13344_a_14669]
-
presă din România care consideră că prin renunțarea la Traian Ungureanu, BBC ar da un semn că renunță la atitudinea critică față de abuzurile puterii de la București. EVENIMENTUL ZILEI s-a grăbit să-i propună un post lui Traian Ungureanu în redacție, făcînd publică această propunere. Cronicarul nu vrea să pară cinic, dar dacă conducerea acestui post de radio și-a permis luxul de a renunța la un ziarist de mîna întîi și a provocat astfel o criză fără precedent în rîndurile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13375_a_14700]
-
electorale întrebându-l de numărul localităților din circumscripția pe care o reprezintă în Parlament? Drept că reacția domnului senator m-a făcut să cred un moment că am comutat din greșeală pe canalul tv Animal Planet, dar avea dreptate... Poșa redacției. Robert Turcescu, București, felicitări. Mai încercați și cu alții, dar prin fax, telefon sau prin corespondență tradițională și cu adresa dvs. la „Post-Restant”. Pentru orice eventualitate...
Umilirea demnitarilor by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13405_a_14730]
-
mașina. Tot pe atunci, roata de rezervă era fixată „pe dinafară”, numerele de telefon aveau cinci cifre, autoarea noastră atotștiutoare notând un mic detaliu dintre altele, care pigmentează narațiunea, și anume că în 1933 la 20109 răspundea Camil Baltazar din redacția „României literare.” În scurtă vreme (1929-1934), un primar de ispravă Dem. Dobrescu a realizat urbanizarea capitalei, tăind străzi drepte, lărgind bulevardele, care „s-au umplut de clădiri construite după ultimul val al modei arhitectonice.” A amenajat lacurile Snagov și Băneasa
Călătorie în timp by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13383_a_14708]
-
dovedi o „complezență nemeritată”. În fond, dl Ș. ar trebui lăudat tocmai fiindcă scrie despre autori intrați într-un con de umbră sau compromiși (adesea nu pentru opera lor, ci mai mult pentru atitudinile și apartenențele lor trecute). Nimeni din redacția RL nu se implică în alegerile ori în judecățile dlui Ș, așa cum de altfel nu se amestecă în scrisul nimănui. Nu e vorba de a împărtăși opiniile celor pe care-i publicăm. Problema este că se preferă de către mulți comentatori
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13392_a_14717]