286 matches
-
HTA, fără a fi necesară prelungirea duratei dializei [Krautzig et al., 1998; Özkahya et al., 1998]. În plus, o concentrație redusă a sodiului în dializat se asociază și cu o kaliemie interdialitică mai mică. Acest fapt se explică prin prevenirea redistribuției apei și a potasiului din sectorul intracelular spre cel extracelular, care survine în condițiile unei dialize cu soluție chiar moderat hipertonă [De Nicola et al., 2000]. 4. Creșterea în greutate interdialitică. Limitarea acesteia atenuează creșterea interdialitică a TA și permite
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
1. DIALIZA HEPATICĂ (MARS - MOLECULAR ADSORBENT RECIRCULATING SYSTEM) Sistemul MARS („dializă hepatică” sau „dializă albuminică”)metodă de epurare extracorporeală cu rezultate promițătoare În terapia insuficienței hepatice acute. Îndepărtarea selectivă a toxinelor legate de albumină din circulație ar conduce la o redistribuție și scădere a nivelurilor plasmatice și tisulare ale respectivelor toxine. Îndepărtarea toxinelor hepatice cu ajutorul sistemului MARS are scopul de a stabiliza funcția hepatică permițând regenerarea hepatocitului. Principiul sistemului MARS Sângele pacientului intră În contact cu o soluție de albumină umană
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
mai mic de hiperlipidemie. Variante: Hemofiltrarea veno-venoasă continuă cu hemodializă.Hemofiltrarea veno-venoasă continuă cu hemodiafiltrare terapie hibridă ce combină clearence-ul convectiv al hemofiltrării cu clearence-ul difuziv al hemodializei Favorizează hemofiltrarea: Greutatea moleculară 10.000 la 40.000, dependent de filtru. Redistribuția lentă din compartimentul periferic În plasmă. Indicații: Procainamida. Aminoglicozide. Complicații: Sângerare. Risc de infecții. Repleție necorespunzătoare a fluidelor și electroliților. 39 4. DIALIZA PERITONEALĂ Dializa peritoneală se efectuează prin introducerea unui lichid steril În cavitatea peritoneală, care este evacuat ulterior
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
vascular renal la jumătate. Modificările hemodinamice renale determină astfel o creștere a fluxului plasmatic renal, a debitului urinar și excreției sodiului. Efecte asemănătoare produc PGAj și PGA2. Mai mult, efectele hemodinamice ale prostaglandinelor la nivel renal sunt selective, producând o redistribuție a fluxului sanguin renal. În timp ce la nivelul zonei corticale determină creșterea fluxului sanguin, la nivelul medularei același preparat scade debitul de sânge. Nenumărate lucrări au pus în evidență că vasodilatația produsă de prostaglandinele renale (PGA2 și PGE2) reprezintă acțiunea antihipertensivă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sunt deținătorii de capital, în primul rând, managerii acestora, în al doilea rând, și cei care le prestează servicii esențiale, precum avocații sau ziariștii. Acest tip de distribuție a veniturilor în societate este net diferit de tipul de distribuție și redistribuție caracteristic societății occidentale dezvoltate. Cea mai semnificativă diferență provine din faptul că bogăția sau mărimea veniturilor provin nu atât din relația „normală” cu piața, ci din relații „anormale”, în sensul că sunt excepționale. În România postcomunistă, aceste relații „excepționale” înseamnă
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
sociali, și nici nu exista un actor politic și social suficient de puternic și de legitim pentru a impune noile reguli de organizare a societății. Doar două lucruri erau clare. În primul rând, faptul că deciziile cu privire la noile reguli ale redistribuției vor fi stabilite pe cale politică. În consecință, accesul la puterea politică era esențial pentru orice candidat la poziția de elită conducătoare și de avuție. Al doilea lucru clar era că o componentă a noului mecanism de redistribuire este piața. Includerea
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de altă parte, orientarea spre modernitatea lumii occidentale a postcomunismului. Dar nu mai era deloc clar ce rol urma să joace piața în ansamblul acestui mecanism și nici cum anume se va relaționa ea cu cealaltă componentă, la fel de importantă, a redistribuției, și care este redistribuirea resurselor de către stat. Deoarece ideologia dominantă a postcomunismului românesc consideră că, într-o economie și o societate organizate după regulile capitalismului modern, piața este dominantă și absolut „suverană” în materie de distribuție și redistribuție în societate
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
importantă, a redistribuției, și care este redistribuirea resurselor de către stat. Deoarece ideologia dominantă a postcomunismului românesc consideră că, într-o economie și o societate organizate după regulile capitalismului modern, piața este dominantă și absolut „suverană” în materie de distribuție și redistribuție în societate, trebuie precizat aici că lucrurile nu sunt așa de simplă nici în cele mai „liberale” societăți dezvoltate. De fapt, piața redistribuie doar un volum mic din totalul resurselor care se redistribuie în societate. Este suficient să ținem cont
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
prin crearea acelei „democrații de vitrină” (Pasti, Miroiu și Codiță, 1997), capabilă să asigure compatibilitatea politică dintre societățile occidentale și societatea românească în tranziție, dar incapabilă să asigure prioritatea prosperității populației drept condiție a reproducerii elitelor și a mecanismelor de redistribuție de tip occidental în societate. Conflictul elitelor potențiale a încetinit procesul și a anulat condiția de prosperitate a populației. Căci elitele în competiție de după 1989 se diferențiau nu numai după modul în care se autodefineau, dar și după mecanismele de
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
mare măsură la discreția acestora. În aceste țări (și mai ales în acestea) s-a format o nouă clasă de capitaliști autohtoni care au preluat controlul economiei și au modelat forma de organizare socială - în principal sistemele de distribuție și redistribuție în societate - în funcție de propriile lor interese. România a fost o astfel de țară în tot primul deceniu al tranziției. Ca urmare, principala bază socială a tranziției postcomuniste românești în această perioadă au construit-o nu clasele sociale proaspăt ieșite din
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și, la începutul secolului al XXI-lea, tranziția postcomunistă nu mai dispunea de resurse interne pentru alegeri alternative. Or, exact în acest moment începe tranziția pentru integrarea europeană, care presupune, între altele, modificarea radicală tocmai a sistemelor de distribuție și redistribuție în societate. De data aceasta, decizia politică de expansiune a Europei Occidentale în România este urmată de expansiunea capitalului european în România. Este, ca să spunem așa, un capital „secundar”, un capital mai puțin orientat doar de regulile și motivațiile globalizării
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
viață sunt la același nivel. Integrarea în regiunea dezvoltată europeană doar a unui număr mic de mari centre urbane, în frunte cu Capitala - și care, în final, ajung să constituie o rețe -, implică edificarea unui sistem sui-generis de distribuție și redistribuție în societate, care avantajează net rețeaua de mari centre urbane în curs de integrare în Europa dezvoltată, dezavantajând celelalte două „societăți” românești, asupra cărora transferă cea mai mare parte a costurilor integrării. O asemenea integrare parțială este pe deplin posibilă
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de „servicii comunale”. De altfel, ofensiva neoliberală ce caracterizează ideologia economică și politică a ultimelor decenii în societățile capitaliste dezvoltate, precum și actualele dezbateri care au loc cu privire la „modelul social” al Europei Occidentale ilustrează și ele că aceste sisteme secundare de redistribuție au atins un volum critic ce a dus la punerea lor în discuție și la presiuni pentru o restrângere a volumului de resurse redistribuit în favoarea pieței. În aceeași situație se găsea și comunismul în a doua parte a existenței sale
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
puterea administrativă și cea economică. Ca în orice sistem de organizare socială, elitele s-au constituit în jurul centrelor de decizie, așa cum erau ele organizate în sistemul comunist. Ca în orice societate, aceste centre de decizie se referă la sistemele de redistribuție a resurselor în societate, dintre care unele sunt dominante, căci sunt instituite ca atare de către clasa politică, iar altele sunt secundare, căci deși au un statut politic inferior, sunt inevitabile. Elitele astfel formate sunt strâns interrelaționate, dar asta nu le
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și celelalte instituții ale represiunii erau în slujba unei clase politice dintr-o generație mai veche de comuniști îndoctrinați și din una mai nouă de comuniști „șmecheri”, care ocupau un nivel inferior în ierarhia politică, dar erau principalii beneficiari ai redistribuției în societate. Revoluția a asigurat ascensiunea socială a acestei pături secundare a fostei elite comuniste care a devenit noua elită de proprietate a capitalismului românesc. Dar ei sunt vulnerabili prin trecutul lor, iar de această vulnerabilitate profită foștii angajați ai
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
asigurată ajustarea rapidă a factorilor ce influențează presiunea arterială, adică debitul cardiac, determinat de frecvența și forța contracțiilor (inclusiv o mai bună umplere ventriculară prin redistribuirea volumului pe sectoare, adică mobilizarea sângelui din diversele rezervoare) și respectiv rezistența periferică (inclusiv redistribuții majore de debit). Rapiditatea acestor mecanisme este evidentă în următorul exemplu: presiunea arterială normală poate fi restabilită de la jumătatea sa în 5 15 s și de la dublul său în 10 40 s. 13.2.1. Inervația vaselor sanguine Fibrele preganglionare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
tulburări de ritm cardiac; - Săruri acide solubile de bariu pot cauza hipokaliemii importante sub 2mmol/l; bariul blochează selectiv canalele de potasiu și împiedică ieșirea din celulă a potasiului, intrarea acestuia fiind neafectată; - Toluenul induce hipokaliemie și hipofosfatemie probabil prin redistribuția potasiului; se produce acidoză tubulară proximală și distală, cu pierdere de potasiu, ceea ce ar fi un argument pentru implicarea mecanismului de redistribuție în producerea hipokaliemiei. • Blocanții canalelor de calciu cresc captarea celulară a potasiului prin inhibiția canalelor de potasiu, activate
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
și împiedică ieșirea din celulă a potasiului, intrarea acestuia fiind neafectată; - Toluenul induce hipokaliemie și hipofosfatemie probabil prin redistribuția potasiului; se produce acidoză tubulară proximală și distală, cu pierdere de potasiu, ceea ce ar fi un argument pentru implicarea mecanismului de redistribuție în producerea hipokaliemiei. • Blocanții canalelor de calciu cresc captarea celulară a potasiului prin inhibiția canalelor de potasiu, activate de calciu. Ei reduc de asemenea creșterea interdialitică a potasiului la pacienții în hemodializă. Totuși, hipokaliemia nu a fost raportată decât inconstant
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
de la care s-a pornit în dezvoltarea dializei hepatice a fost aceea că acumularea de toxine legate de albumină, datorită clearance-ului hepatic insuficient, duce la niveluri tisulare ridicate ale acestor metaboliți. îndepărtarea selectivă a toxinelor din circulație ar conduce la redistribuția și scăderea nivelurilor plasmatice și tisulare ale acestora. Toxinele legate de albumină, precum bilirubina și acizii biliari, au un potențial hepatotoxic ridicat, fiind responsabile de inițierea apoptozei și a necrozei la nivel hepatocelular. în consecință, îndepărtarea toxinelor hepatice cu ajutorul sistemului
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
mult mai predispuse la a experimenta un conflict violent. Implicațiile politice ale acestor cercetări sunt că strategiile de dezvoltare nu trebuie să aibă în vedere doar 'îmblânzirea' sărăciei, ci și inegalitățile orizontale care divid aceste societăți, măsurile trebuind să includă redistribuția pământurilor, schemele de privatizare, alocarea creditelor, oferta educațională, politicile de angajare, investițiile în infrastructura sectorului public care aduc beneficii celor dezavantajați.493 Aspectul subiectiv al evaluării riscurilor este o altă pistă de cercetare, mulți oameni având tendința de a subevalua
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
asigurată ajustarea rapidă a factorilor ce influențează presiunea arterială, adică debitul cardiac, determinat de frecvența și forța contracțiilor (inclusiv o mai bună umplere ventriculară prin redistribuirea volumului pe sectoare, adică mobilizarea sângelui din diversele rezervoare) și respectiv rezistența periferică (inclusiv redistribuții majore de debit). Rapiditatea acestor mecanisme este evidentă în următorul exemplu: presiunea arterială normală poate fi restabilită de la jumătatea sa în 5 15 s și de la dublul său în 10 40 s. 13.2.1. Inervația vaselor sanguine Fibrele preganglionare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
faptului că guvernul recurge la mijloace de obținere a voturilor prin mascarea stării reale a economiei. Pentru a-și maximiza șansele de obținere a voturilor, politicienii recurg deseori la creșterea numărului de beneficii oferite cetățenilor. Pentru a spori capacitatea de redistribuție și nivelul cheltuielilor publice, se apelează deseori la deficit bugetar. Pentru a nu fi nevoit să crească nivelul impozitelor colectate de la cetățeni, guvernul recurge la acțiuni care conduc la creșterea datoriei. O astfel de măsură transferă costurile acțiunilor guvernamentale către
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
Grupurile de presiune" Clarificări teoreticetc "Clarificări teoretice" Creșterea cheltuielilor publice are la bază atât acțiunea statului de a furniza bunuri și servicii, cât și acțiunea sa de a răspunde revendicărilor unor grupuri de presiune care se constituie în coaliții de redistribuție (Olson, 1999, p. 86) și solicită diferite indexări și rectificări bugetare. Pentru a putea influența politicile în scopul satisfacerii propriilor interese, grupurile de interese trebuie să depășească eventualele probleme de acțiune colectivă. Acestea constau în faptul că indivizii raționali dintr-
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
membrilor, organizațiile trebuie să fie îndeajuns de puternice încât să poată oferi, pe lângă partea cuvenită fiecăruia din beneficiul colectiv, și o serie de produse secundare și servicii noncolective 1. Una dintre implicațiile teoriei acțiunii colective este că „înmulțirea coalițiilor de redistribuție duce la creșterea complexității reglementărilor, a rolului guvernului și a complexității înțelegerilor, modificând direcția evoluțiilor sociale” (Olson, 1999, p. 104). Cu alte cuvinte, coalițiile de redistribuție devin atât de puternice și de influente, încât pot să influențeze politicile guvernamentale și
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
servicii noncolective 1. Una dintre implicațiile teoriei acțiunii colective este că „înmulțirea coalițiilor de redistribuție duce la creșterea complexității reglementărilor, a rolului guvernului și a complexității înțelegerilor, modificând direcția evoluțiilor sociale” (Olson, 1999, p. 104). Cu alte cuvinte, coalițiile de redistribuție devin atât de puternice și de influente, încât pot să influențeze politicile guvernamentale și să beneficieze de avantaje impunând costuri asupra altor categorii sociale. Acțiunea coalițiilor de redistribuție conduce la creșterea numărului de acțiuni redistributive în raport cu cele productive. Sporirea numărului
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]