264 matches
-
care ar corespunde contextului în care (1) pluralismul stilistic și nu hegemonia unui stil privilegiat reprezintă constantă și, implicit, dominantă culturală a momentului de actualitate. Concomitent, fiecare stil acumulează în evoluția lui o istorie particulară specifică, imposibil de definit prin reducționismul schematic al unor aserțiuni raționale liniare care vor elimina aspectele "nesemnificative", ceea ce determină într-un mod evident mai degrabă încercarea de a inventa o altă definiție decât "castrarea" fenomenului. (2) istoria liniară privilegiată<footnote Atunci cand folosim atributul de "privilegiată", ne
Muzica postmodern?: reinventarea artei muzicale dup? sf?r?itul modernit??ii by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
sau atitudine scrise de el în ultimii ani este unul clar: fiți tranșanți! în astfel de condiții a spune că Dan Petrescu e așa și așa pare neadecvat. Și totuși: un oarecare amestec de doze, numeroase oscilații de ton, cîteva reducționisme de dragul verdictului pur fac din acest autor un controversat. Primul lucru care se spune în apărarea lui Dan Petrescu e marea sa erudiție. Probabil că e adevărată această erudiție, dar nu cred că acest autor are nevoie de apărare în
Publicistică fără nuanțe by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15083_a_16408]
-
opțiunea mea pentru recenzarea acestui volum mi-a fost dictată de rațiuni strict polemice (a fost mai curând o "mănușă" ce a venit tocmai bine unei preferințe personale, disponibilități receptive a subsemnatului pentru un asemenea tip de proză), dar un reducționism metodologic pe care l-am deslușit în analiza cronicarului de la "România literară" mi-a incitat abordarea "în răspăr", atitudine preparată cumva și de observațiile la care am ținut să răspund mai sus. Cartea lui Andrei Oișteanu exprimă mai mult decât
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
Maria Mailat, Doina Ruști și Dora Pavel, elanurile procustianizante ți se relativizează semnificativ. Ce m-a amuzat e că, la discuții, deși 90% din auditoriu era încântător-feminin, luptători au fost numai bărbații. Câțiva dintre ei m-au acuzat de sexism, reducționism și discriminare pozitivă în siajul gender studies, mi-au adăugat-o numaidecât (deși m-am opus vehement) pe Simone de Beauvoir alături de Marguerite Yourcenar și au nuanțat (bine-venit) pe tema feminității analizate de bărbați, a mascu linului surfilat de autoare
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
complexitate vor ajunge totuși cu aceste istorisiri de șemineu (nu presupunem, desigur, că și Fenomenologia spiritului ar putea fi filtrată în aceeași manieră, ori, cum am văzut de curând în cazul lui Jung și al lui Einstein - culme amuzantă a reducționismului intrinsec acestei modalități - ca un volum de benzi desenate cu principalele idei ale respectivilor). Trebuie precizat că Panofsky nu face nici un efort pentru a simplifica un demers care se anunță oricum destul de complicat. Și cu toate acestea, prin nu se
Cartea rotundă by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16860_a_18185]
-
negație: „cu groază am aflat că ne-am născut/ spre a fi plini de curaj și eroici/ cu groază am scris chiar rîndurile de mai sus” (10 ianuarie 1980). Spre a părea mai convingător, poetul adoptă un ton pseudoobiectiv, un reducționism, ironic, țepos: „ce dacă pămîntul din jurul nostru/ se numește atmosferă terestră/ e numai o invenție a altora ca noi/ pentru ca să nu recunoască/ situația reală în care se află// calcă rar pe deasupra pămîntului/ numai dumnezeu/ un pas al său din veac
O speță de avangardă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5042_a_6367]
-
nu e așa ne spun caltaboșii, pălinka și plicul. Ionică este, se zice, nepotul arhiepiscopului Lucian Mureșan al greco-catolicilor: oameni de ispravă, morali, vrednici de prețuire. Așa zicem adesea și nu băgăm de seamă că viața râde de bietele noastre reducționisme. Un caz pilduitor mi l-a spus soacra mea de prin Banat, locuitoare de-o viață într-o comună la nici o azvârlitură de băț de Timișoara, cu cinci biserici: una a ortodocșilor valahi, alta a catolicilor nemți, unguri și slovaci
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
vor putea autoasambla și funcționa pe apă -------------------------------------------------------------------- O parte a acestei convergențe va avea loc în mod organic, așa cum o evoluție a științei interdisciplinare, o abordare de sistem și necesitatea împărtășirii instrumentelor și a cunoștințelor adună laolaltă discipline separate. Tirania reducționismului, prea mult funcționând ca o lege nescrisă a științei moderne se modifică, înglobând un model mai convergent din punct de vedere holistic. Conștientizarea referitoare la inovații În anul 1999, the Institute for Global Futures a realizat un studiu finanțat din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
Bourdieu; lectura rămâne însă una vie. Cartea Annei Politkovskaia este din categoria aceea rară a scrisului „fără anestezie“ Trecem în cealaltă parte a lumii, în Rusia tenebroasă descrisă de jurnalista Anna Politkovskaia. Elementele care îi alcătuiesc portretul sunt nedrepte prin reducționismul facil: se spune că e o eroină jurnalistă care a luptat cu Putin și pentru asta a fost asasinată în scara blocului în care locuia. Așa e, dar curajul său a fost mult mai complex de atât. E de ajuns
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
pe ideea asta se mai acuză și așa-zisa cartelizare a criticilor literari. Chiar au reușit editurile să îi cumpere pe toți, au mai rămas și independenți? Este undeva o schematizare a noastră, adică spectatorul simte mereu nevoia să facă reducționism. Nouă, din comoditate, ne place să reducem un autor la o idee, să spunem: „X este omul lui Y“. Undeva, în absolut, sigur că sunt împărțiri de acest gen, e foarte normal, suntem oameni, unora le plac deprimismul și minimalismul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
ar putea conduce la a nega orice capacitate a oamenilor de filantropie și altruism. Democrația nu este decît un mit, redescoperit de vălul pudic al umanismului. 4.1.2.1. De la homo oeconomicus la homo contractor, sau de la utilitate la reducționism metodologic În tradiția economiei neoclasice, actorii economici sunt asimilați cu niște ființe raționale și care calculează, care caută în orice împrejurare, într-o manieră pur egoistă, să-și maximizeze utilitatea. Oliver Williamson a reluat această ipoteză și a întărit-o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Statului în cazurile de indivizibilitate, externalități sau randamente crescătoare. Dar în privința încrederii ne aflăm într-o situație particulară interesantă, în care ipotezele de oportunism permit înțelegerea comportamentelor care nu se lasă înțelese într-o primă analiză. Aici se vede utilitatea "reducționismului metodologic". Mai mult decît "realismul metodologic", care se bazează strict pe ipoteze corespunzătoare realității, el permite într-adevăr indicarea mecanismelor cheie. Dacă, din grijă față de realism, se pleacă de la principiul că actorii sunt, după caz, egoiști sau altruiști, vom ajunge
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
ÎN MEDIUL POLITIC 152 4.1. Mercantilism și democrație 160 4.1.1. Există o piață a votului? 161 4.1.2. Și totuși, democrația 162 4.1.2.1. De la homo oeconomicus la homo contractor sau de la utilitate la reducționism metodologic 163 4.2. Economia bunăstării și alegerilor colective 166 4.2.1. Deficiențele pieței 167 4.2.1.1. Randamente crescătoare și concurență imperfectă 167 4.2.1.2. Efectele externe (externalitățile) 168 4.2.1.3. Bunurile colective
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
opțiunea mea pentru recenzarea acestui volum mi-a fost dictată de rațiuni strict polemice (a fost mai curând o "mănușă" ce a venit tocmai bine unei preferințe personale, disponibilități receptive a subsemnatului pentru un asemenea tip de proză), dar un reducționism metodologic pe care l-am deslușit în analiza cronicarului de la "România literară" mi-a incitat abordarea "în răspăr", atitudine preparată cumva și de observațiile la care am ținut să răspund mai sus. Cartea lui Andrei Oișteanu exprimă mai mult decât
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
nostru de vedere nu merită onoarea de a fi numiți, au jubilat la nesperata ocazie de a-și justifica vechile adversități intelectuale și antipatiile ideologice printr-o chestiune de deontologie auctorială. Alții i-au reproșat autoarei neînțelegerea și reaua credință, reducționismul și tezismul - reproșuri care se verifică într-o bună măsură. Faptul că pretindea a fi identificat-o singură pe Evelyn Underhill, trecând sub tăcere transmiterea informației de la Zevedei Barbu la Lucrețiu Pătrășcanu și la epigonii lor târzii, i-a adus
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
458-465) Cum spuneam, Perpessicius evită în mod consecvent să definească fenomene precum modernismul sau avangarda. Aproximările sale teoretice sînt enunțate indirect, mai ales atunci cînd criticul simte nevoia unor diferențieri utile (între romantism și modernismul extrem, bunăoară). Din teamă de reducționism sau, pur și simplu, dintr-o inapetență structurală pentru teoretizare, autorul Mențiunilor critice refuză să privească „de sus” literatura. Perspectiva sa favorită este, prin excelență, una la „firul ierbii”, atentă la „notele diferențiale” și la imanența operei. Admirația constantă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
70, pe care a abandonat-o în favoarea explorării "deșertului realității" din America și din alte zone marcate de dispariția sensului, a individului, a istoriei, a politicii și, în final, a realității. Este nevoie de o teorie socială mai largă, opusă reducționismului imaginarului semiologic, o teorie care să folosească mai multe perspective, care să combine economia politică, sociologia, cultura, filosofia, politicile radicale de fapt, chiar amestecul de elemente cyberpunk și de teorie postmodernă preluată de la Faucault, Deleuze și Guattari, Jameson și alții
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
mai multe perspective, care să combine economia politică, sociologia, cultura, filosofia, politicile radicale de fapt, chiar amestecul de elemente cyberpunk și de teorie postmodernă preluată de la Faucault, Deleuze și Guattari, Jameson și alții. Prin contrast, Baudrillard a recurs la un reducționism semiologic unidimensional pentru a valida fetișismul care reduce complexitatea Americii și a lumii contemporane la cîteva semne alese de el și care, în general, semnifică pentru el sfîrșitul lumii și domnia lipsei de sens și a vidului. Deșert acum și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și ele vor prima asupra aspirațiilor etice ale statelor, indiferent de arhitectura lor politică națională. Întrucât subliniază importanța legitimității ordinilor politice interne în explicarea comportamentului de politică externă, consideră că liberalii sunt vinovați în viziunea unor realiști precum Waltz de "reducționism", când de fapt ei ar trebui să scoată în evidență trăsăturile "sistemice" ale relațiilor internaționale. Acest conflict între perspectiva "din interior spre exterior" și cea "din exterior spre interior" a devenit o importantă linie de demarcație în teoria internațională modernă
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
nu ar fi trebuit să fie câtuși de puțin surprins de această întorsătură de situație, și cu toate acestea numeroși socialiști erau consternați de acțiunile proletariatului european. Pentru realiști, eșecul de a anticipa acest rezultat demonstrează principalul defect al marxismului reducționismul său economic, așa cum se manifestă el în convingerea că înțelegerea capitalismului ar putea explica misterele lumii moderne și oportunitățile sale politice fără precedent (Waltz 1959: Capitolul 5). Este una dintre cele mai cunoscute critici aduse marxismului în cadrul studiului relațiilor internaționale
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
teoria imperialismului pentru a aduce o explicație cauzelor Primului Război Mondial. Ei au susținut că războiul era rezultatul unei nevoi disperate de noi piețe de desfacere pentru surplusul de capital acumulat de statele capitaliste dominante. Teoria imperialismului capitalist a fost discreditată din cauza reducționismului său economic însă, în ciuda lipsurilor sale, aceasta privea întrebarea principală despre modul în care comunitățile politice s-au autoizolat în acea perioadă o preocupare inevitabilă, dată fiind asumpția marxistă anterioară că tendința dominantă era aceea de cooperare sporită între proletariatul
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
pur și simplu "comitetul executiv al burgheziei". Asumpția lui era că puterea în sfera producției este elementul cheie în ceea ce privește puterea asupra societății în general (Marx și Engels 1977: 223). În anii 1960 și 1970, marxiștii s-au îndepărtat de acest reducționism simplu. Mulți au susținut că statul trebuia să aibă un anumit grad de autonomie față de clasa conducătoare pentru a asigura supraviețuirea capitalismului și pentru a pacifica forțele de clasă subordonate fie prin garantarea accesului forței de muncă la educație primară
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
consideră statul ca punct central în relațiile internaționale. Concepția materialistă a lui Cox privind stucturile economice și politice globale se concentra pe interacțiunea dintre metodele de producție în special metoda capitalistă -, state și ordinea mondială, însă în așa fel încât reducționismul economic să fie evitat. Cox susținea că producția modelează și alte domenii, precum natura puterii statului și interacțiunea strategică, mai mult decât se acceptă în cadrul teoriei tradiționale a relațiilor internaționale, însă producția este și ea modelată de acestea. Importanța relativă
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
dispărute; se concentrează asupra a ceea ce ar putea fi primele zvâcniri ale unei forme mai umane de organizare politică mondială. Rezultatul acestui argument este că teoreticienii internaționali din curentul dominant s-au grăbit prea tare să respingă marxismul numai din cauza reducționismului și utopismului său economic. Ceea ce lipsea din discursul lor era recunoașterea faptului că marxismul nu este numai o sociologie a ceea ce se găsește "în realitate"; este o prezentare politică conștientă a formelor de dominație și a forțelor care lucrează împotriva
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
63, 71, 72, 85, 86, 97, 105, 126, 145, 166, 196, 213, 214, 215, 225, 226 realism, 12, 23, 25, 28, 32, 39, 43-70, 102, 103, 106, 146, 227, 278 realism structural, 208 realitate, 18, 24, 27, 34 Realpolitik, 43 Reducționism, 73, 134, 143, 147 reducționism economic, 138, 144 refugiați, 27, 166, 191, 200, 201 relații internaționale, 20, 26, 35, 36, 39, 67, 75, 83, 103, 129-137, 142-150, 249 religie, 140, 216 republicanism, 75, 122 resurse, 47, 51, 66, 71, 79
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]