265 matches
-
că regimul politic se îndreaptă spre o dictatură comunistă. Scriitorii care cer azil politic provin din sectorul diplomatic (atașați culturali sau atașați de presă) sau sunt beneficiarii unor burse. Aproape cu regularitate în sintezele de până acum există tendința unui reducționism la trei dintre cele mai importante personalități: Mircea Eliade, Emil Cioran și Eugen Ionescu. Treptat, au fost recuperate alte nume de prim plan, însă nu și opera lor integrală: Aron Cotruș, Vintilă Horia, Constantin Virgil Gheorghiu, Ștefan Baciu, Horia Stamatu
Cronologia exilului literar postbelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8379_a_9704]
-
pe care le are literatura în aceeași perioadă și apoi și din greșeli se poate învăța. Dacă în sec. XVIII-XIX literatura furniza modele, corespundea unui interes metafizic, acum lucrurile s-au schimbat. Cu secolul XX intrăm în era radicalizării și reducționismului, a dogmatizării și inevitabil a unei pulverizări. În același timp literatura e tratată ca text și textualitate, operă literară, literaturitate sau discurs, producție de semne. Literatura nu mai interesează pentru ea însăși, în literatură este ceva de investigat. Pe de
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
chemată să-și definească în mod riguros obiectul: literatura. Se constată existența celor două sensuri ale literaturii (larg - totalitatea scrierilor și îngust - estetico-poetic). Legată indisolubil de conștiința istorică este și cea socială. Epoca se caracterizează printr-o tendință accentuată de reducționism istorico sociologic. Romanticii germani vorbesc de literarische Welt, Balzac de vie littéraire. Din punctul de vedere al scriitorului apare acum o dilemă, adesea irezolvabilă, aceea de a scrie pentru public sau pentru sine, artă, posteritate. Despre relația necesară dintre literatură
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
crearea unei legislații corespunzătoare. În 1858 are loc la Bruxelles primul congres consacrat „proprietății intelectuale și literare”. Heterogenia literaturii atinge astfel punctul său maxim și cel mai caracteristic dintre toate. Secolul XIX, scientist și pozitivist până la exces, deschide era marilor reducționisme și definiții unilaterale ale literaturii. Capitolul. III A PIERDE III.1. Reducționism și pulverizare Sub presiunea unor filosofii și ideologii, mai vechi sau mai noi, devenite adevărate modele culturale, ideea de literatură își va schimba radical înfățișarea. Limbajul critic și
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
consacrat „proprietății intelectuale și literare”. Heterogenia literaturii atinge astfel punctul său maxim și cel mai caracteristic dintre toate. Secolul XIX, scientist și pozitivist până la exces, deschide era marilor reducționisme și definiții unilaterale ale literaturii. Capitolul. III A PIERDE III.1. Reducționism și pulverizare Sub presiunea unor filosofii și ideologii, mai vechi sau mai noi, devenite adevărate modele culturale, ideea de literatură își va schimba radical înfățișarea. Limbajul critic și teoretic-literar se modifică fundamental. Noi teorii și concepte ca scriitură, text, comunicare
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
elații” etc. Analiza structurală devine o adevărată modă. Vogii structuraliste îi urmează, în mod inevitabil, voga semiotică, derivată direct din cea precedentă. Noul limbaj de tip semiotic schimbă în mod radical definițiile literaturii. Limbajul scientist, foarte tehnic, al semioticii ilustrează reducționismul terminologic și conceptual al epocii: „limba este un sistem de semne (semiotic), iar caracterele semnului lingvistic sunt integral transferabile semnului literar și deci literaturii”. Un semiolog de mare succes este Umberto Eco. Pe de o parte, putem sesiza o descompunerea
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
modifică substanțial în acest secol, remodelarea sa este pusă în evidență, deopotrivă, de teoriile literare (de la estetica receptării și pragmatică, până la istoria mentalităților și a imaginarului), de literatura propriu-zisă (prin dezvoltarea metaliteraturii) și de critica literară. Un nou și ultim reducționism al epocii îl constituie asimilarea literaturii în critică. Secolul XX se distinge prin enorma proliferare a criticii și teoriei literare, care tind să „înghită” și să se substituie tot mai mult literaturii, în special din deceniul al șaselea. Literatura ajunge
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
o admirare necondiționată pentru că lectura canonică riscă să devină o simplă actualizare a unor presupoziții de lectură sub presiunea stereotipilor interpretativi. III.4. Idei și ideologie Secolul XX poate fi considerat dintr-un anumit punct de vedere și epoca marilor reducționisme: sociologice, economice, ideologice etc. Reprezintă un moment de maximă ideologizare a ideii de literatură și a tuturor conexiunilor sale. Ideologizarea secolului XX are cauze și urmări profund politice. Este un secol agitat, puternic „angajat” într-un sens sau altul. Este
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
de tehnologia culturală a scrisului, există viață socială și în afara textului! Astfel de evidențe de bun simț epistemologic ar trebui să tempereze pretențiile totalitariste ale adepților analizei de discurs care, urmându-l orbește pe Derrida, riscă să plonjeze într-un reducționism metodologic păgubos. Ceea ce nu înseamnă că metoda analizei de discurs trebuie discreditată doar datorită pretențiilor exagerate ale unor promotori surescitați. Realizând o sistematizare a diverselor tendințe manifestate sub cupola "analizei discursive", N. Phillips și C. Hardy (2002) ordonează multitudinea de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
să-i vorbească limba, și Patria va exista (Delavrancea, 192-, p. 8). Referința la discursul lui Renan și reproducerea argumentului cu privire la centralitatea limbii în determinarea națiunii poartă toate însemnele precarității memoriei. În fapt, Renan se lansează în discursul său împotriva reducționismului lingvistic, argumentând persuasiv că limba, ca de altfel rasa, dinastia, religia, interesul material colectiv și geografia, nu poate fi niciunul elementul decisiv al națiunii. Gânditorul francez chiar atenționează asupra confundării națiunii cu grupul lingvistic ca ducând către "o eroare dintre
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
au reușit să asigure ca Unirea să se facă mai ales de sus prin înțelegerea burgheziei cu boierimea; de pe urma ei au beneficiat elementele burgheze și boierimea comercială și nu largile mase populare" (Roller, 1952, p. 373). Dincolo de exagerările presupuse de reducționismul economic al analizei marxiste, nu poate fi trecut cu vederea faptul că problema agrară a continuat să rămână aporia socio-politică a societății românești, care și-a găsit o soluționare aproximativă abia în 1921 prin reformele inițiate de guvernul Averescu. Unirea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în istoria românilor de M. Kogălniceanu a fost exorcizat de M. Roller cu intrumentele analizei marxiste. Pe de altă parte, meritele analitice care derivă din demistificarea naționalistă sunt compromise de dogmatismul cu care este aplicată paradigma marxistă (în special de reducționismul economic total), dar mai ales de bias-ul sovieto-centric, care nu de puține ori ia forma rusolatriei. Lovitura de ciocan percutată de manualul lui Roller viziunii tradițional naționaliste a trecutului românesc constituie o revoluție mnemonică prin care modul de raportare la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
integrantă a câmpului general definit de semantica trecutului românesc secretată de literatura didactică națională. Ca și celelalte dimensiuni ale memoriei pe care le-am detaliat, cu excepția celei textuale, și aceasta a fost lăsată deliberat în afara cuprinderii demersului nostru analitic. În ciuda reducționismului textual ce stă la temelia cercetării de față, acesta nu este unul prea distorsionant, întrucât între toate dimensiunile enumerate mai sus există corelații puternice. Componente ale aceleiași "ordini mnemonice", piese interconectat înăuntrul aceleiași "matrici a memoriei", aceste dimensiuni diferite sunt
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Descartes a trebuit să introducă în fața logicii îndoiala metodică, dar Descartes încă nu avea cum ieși din logica aristotelică. Relativismul cunoașterii științifice moderne se naște din dialog implicit, dat fiind că se fundează pe rectificări în raport cu diversele nivele de realitate. Reducționismul vechiului scientism ar fi, din acest punct de vedere, un fenomen paramodern, echivalabil cu fundamentalismul în religie. Dacă știința și religia se vor voi transmoderniste, asta depinde de asimilarea dinamismului spiritual al timpului. Blaga a dublat categoriile rațiunii cu categoriile
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
fie", ci și "politica așa cum este", să desfășoare nu doar investigații normative ideale, ci și cercetări descriptive și explicative ale fenomenelor și comportamentelor politice așa cum se desfășoară ele în circumstanțe non-ideale. Focalizarea doar pe cercetările normative este o formă de reducționism a filosofiei politice. Pentru a răspunde menirii și tradiției sale, care include, în opinia sa, și gânditori precum Machiavelli, filosofia politică este obligată să abordeze și probleme precum natura corupției în politică, problema virtuților necesare unui bun politician, problema "mâinilor
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
francez care, în final, va culmina cu modelul monist materialist al unui Julien Offray de Lamettrie (L'homme machine, 1748), ce va fi considerat drept singurul valabil pentru cunoașterea științifică. Acest model implică - dintr-un anume punct de vedere - un reducționism. Acest reducționism a fost numit, de Schrodinger, principiul obiectivării. În legătura cu acest reducționism Charles Scott Sherrington, marele neurofiziolog englez spunea: lumea materială a fost construită numai cu prețul excluderii spiritului din ea. Datorită acestei eliminări a transcendentalului, modelul lumii
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
în final, va culmina cu modelul monist materialist al unui Julien Offray de Lamettrie (L'homme machine, 1748), ce va fi considerat drept singurul valabil pentru cunoașterea științifică. Acest model implică - dintr-un anume punct de vedere - un reducționism. Acest reducționism a fost numit, de Schrodinger, principiul obiectivării. În legătura cu acest reducționism Charles Scott Sherrington, marele neurofiziolog englez spunea: lumea materială a fost construită numai cu prețul excluderii spiritului din ea. Datorită acestei eliminări a transcendentalului, modelul lumii materiale a
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
de Lamettrie (L'homme machine, 1748), ce va fi considerat drept singurul valabil pentru cunoașterea științifică. Acest model implică - dintr-un anume punct de vedere - un reducționism. Acest reducționism a fost numit, de Schrodinger, principiul obiectivării. În legătura cu acest reducționism Charles Scott Sherrington, marele neurofiziolog englez spunea: lumea materială a fost construită numai cu prețul excluderii spiritului din ea. Datorită acestei eliminări a transcendentalului, modelul lumii materiale a ieșit complet din sfera interpretărilor religioase, dar și a unei anumite speculații
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
plin romantism părinte teologiei moderne protestante, Friedrich Schleiermacher. Modelul materialist s-a impus prin succesele mecanicismului veacului al XVIII-lea și apoi prin progresele realizate în cursul secolului al XIX-lea, care poate fi considerat secolul gândirii materialiste. În sprijinul reducționismului materialist a venit și metoda experimentală. Ea era cunoscută de multă vreme (de exemplu de Galilei), dar a devenit o piatră unghiulară a cercetării, mai ales după ce Claude Bernard a publicat în 1865 vestita să Introduction à l'étude de la
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
Orientarea geneticistă a modurilor de selecție socială ascunde un model normativ de societate: cel În care armonia globală ar fi asigurată de adaptarea forțată a practicilor individuale, În special În domeniul profesional, la caracteristicile genetice ale cetățenilor. Un astfel de reducționism, care ar legitima selecțiile și discriminările Între indivizi, i-ar priva pe aceștia prin definiție de libertate și ar subordona valoarea competențelor lor recunoscute celei a predispozițiilor lor cunoscute. Trebuie totuși să insistăm asupra unui aspect esențial: nu cunoașterea biologică
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
prezintă defectele tuturor modelelor mono-cauzale. Cercetătorul, sociolog sau psihosociolog, crede astfel că deține „cheia” care Îi permite să explice, prin origini și geneză, un tip de comportament social considerat „rasist”. El nu face Însă decât să ilustreze tendința permanentă Înspre reducționism În explicarea formelor comportamentului uman, un reducționism favorizat de diviziunea și concurența dintre școli sau bisericuțe În domeniul științelor sociale, fiecare Încercând să-și impună propria paradigmă explicativă sau descriptivă. Pentru că orice reducționism (În plan metodologic) este Însoțit de un
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sau psihosociolog, crede astfel că deține „cheia” care Îi permite să explice, prin origini și geneză, un tip de comportament social considerat „rasist”. El nu face Însă decât să ilustreze tendința permanentă Înspre reducționism În explicarea formelor comportamentului uman, un reducționism favorizat de diviziunea și concurența dintre școli sau bisericuțe În domeniul științelor sociale, fiecare Încercând să-și impună propria paradigmă explicativă sau descriptivă. Pentru că orice reducționism (În plan metodologic) este Însoțit de un exclusivism (În plan instituțional). Or, caracteristicile „rasismului
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Însă decât să ilustreze tendința permanentă Înspre reducționism În explicarea formelor comportamentului uman, un reducționism favorizat de diviziunea și concurența dintre școli sau bisericuțe În domeniul științelor sociale, fiecare Încercând să-și impună propria paradigmă explicativă sau descriptivă. Pentru că orice reducționism (În plan metodologic) este Însoțit de un exclusivism (În plan instituțional). Or, caracteristicile „rasismului simbolic”, deși observabile În atitudini și comportamente, nu au reușit să alunge, mai ales În Statele Unite, caracteristicile vechiului rasism biologico-somatic, bazat, pe de o parte, pe
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sinteză (p. 291), armonizare (p. 309, 315), împăcare a eclectismelor viziunii poetului (p. 205), explicarea unității contrariilor (p. 79, 319) criticul nu face apel și la coincidența oppositorum, principiu mistic-ontologic ce l-ar fi scos din multe dificultăți și alte reducționisme la unitate, armonie (ideea-cheie este "universul armoniei eminesciene", p. 34) și organicitate. Perspectiva lecturii sincronice este esențială deoarece numai în acest mod cartea se "salvează" și permite enunțarea de propoziții gen "intuiții pre-einsteiniene" sau poate aduce în discuție noua logică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Labirintului (interior și exterior). Analiza și autoanaliza psihologică transformă cele două personaje (Dragoș Ivănescu și Dimitrie Cristea) în personaje-reflectori (reflectat și reflectant), inclusiv prin tehnica jurnalului, a caietului cu însemnări. Realitatea ne apare astfel ca "o punere între paranteze" (ėpohė), reducționismul lui Edmund Husserl din "Meditațiile carteziene". De altfel, prozatorul marchează și grafic prin paranteze părerile, ideile și sentimentele lui Dragoș când Dimitrie își expune pe ton confesiv povestea vieții sale: "Dar ecourile nu se mai răsfrângeau în auzul și în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]