369 matches
-
mult mai extinse decât cele strict raportate la aspectele medicale și psihologice. Faptul se explică prin natura sănătății mintale și a factorilor (sanoși morbigenetici) care contribuie la „modelarea” (formarea și normarea) acesteia. Sănătatea mintală, individuală sau de grup, nu este reductibilă, așa cum s-a arătat pe parcursul lucrării de față, numai la aspectele sale medico-psihosociale. Ea este, în primul rând, o valoare specifică ce se integrează în sfera generală a valorilor umane ale civilizației cetății și, din acest motiv, de natura și
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
fie intenționată de autor, conștientă, fie inconștientă, depășind intențiile inițiale (acest din urmă aspect nu era presupus de critica "tradițională"). Prin analogie cu fenomenele lumii fizice, critica, să-i zicem, scientifică este de părere ca fenomenul literar (și artistic) este reductibil (nu ireductibil ca în critica intuitivă) și cognoscibil, analiza lui sistematică, "la rece", neavând darul să distrugă emoția cititorului, ci să i-o explice, aducând în lumina conștiinței reacții tulburi, insesizabile din timpul lecturii. Este aici, desigur, o prelungire a
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
pe dimensiunea problematicului și a teoreticului, ceea ce înseamnă că presupune o mare doză de construcție, de creație. Blaga reproșează lui Kant faptul de a fi redus cunoașterea de tip II la tipul I de cunoaștere 294. Or, ele nu sunt reductibile, alcătuind o dualitate de neînvins, după cum arată Blaga în Cunoașterea luciferică. Încă un aspect face ca această distincție să fie definitivă: cunoașterea de tip I se limitează la aplicarea categoriilor la datele lumii concrete, pe când cunoașterea de tip II presupune
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de finalitate și expresie”, totuși, cum era și firesc, materialul de bază al cărții îl formează publicistica. Cercetarea, sistematică și descriptivă (opera jurnalistului era încă sumar editată), demonstrează că „firul conducător” al întregii creații eminesciene este „ideea națională”, care „face reductibile la unitate toate gândurile, simțirile și atitudinile ziaristului și în parte ale poetului”, exprimând totodată, în chip exponențial și integral, epoca. Lucrarea, scrisă cu exces de participare, dar și cu înțelegerea lucrurilor în contextul lor istoric, luminează aspecte particulare importante
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288304_a_289633]
-
roman politic și parabolic; totodată, psihologismul insistent (metoda predilectă de despicare în patru a anecdoticului și de reînnodare a lui) e asociat cu momirea unui plan fantastic, ce amplifică lansarea în simbolic-parabolic. Altfel, teza, aceea a „trezirii”, e simplă, fiind reductibilă la „procesul prin care un «martor» indiferent se transformă într-un «participant», sub presiunea factorilor social-politici”, în forma unei „investigații de psihologie abisală” (Mircea Iorgulescu). Protagonistul, doctorul Poolo, va fi reluat ca personaj în câteva povestiri de natură fantastică din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289560_a_290889]
-
Fundamentele geometriei, Geometrie diferențiala, Capitole speciale de Topologie algebrica și varietăți diferențiabile, Teoria relativității, pe când era cadru didactic la Facultatea de Matematică a Universității “Al.I. Cuza” Iași. A sustinut doctoratul în 1970 cu teza “Spații cu conexiuni liniare complet reductibile”, la Universitatea din Iași, sub conducerea Prof. Dr. docent Gh. Gheorghiev. Apoi a predat cursuri de Algebra liniară, Geometrie analitică și diferențiala, Matematici generale, Analiza matematică ș.a. la Institutul Politehnic din Iași (Facultatea de Hidrotehnica, Facultatea de Tehnologia Textilelor). A
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
Elenă: Varietăți Myller neolonome cu două și trei dimensiuni în P3. Analele St. Univ. “Al.I. Cuza” Iași, ț. X, secția I a Maț. (N.S.), f. 2, 1964, 385-397. 2. VAMANU, Elenă: Despre structuri aproape produs și conexiuni liniare complet reductibile asociate. Analele St. Univ. “Al.I. Cuza” Iași, ț. XIII, secția I a Maț. (N.S.), f. 2, 1967, 393-400. 3. VAMANU, Elenă: Cvasi-conexiuni pe spații cu structura aproape produs. Analele St. Univ. “Al.I. Cuza” Iași, ț. XIII, secția I
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
I a (N.S.), f. 2, 1970, 377-381. 11. VAMANU, Elenă: Cvasi-conexiuni pe varietăți diferențiale. Analele St. Univ. “Al.I. Cuza” Iași, ț. XVI, secția I a Maț. (N.S.), f. 2, 1970, 383-388. 12. VAMANU, Elenă: Spații cu conexiuni liniare complet reductibile (rezumatul tezei de dotorat). Universitatea din Iași, 1970, 12 pag. 13. VAMANU, Elenă: Quasi-connexions sur variétés différentiables - ÎI. Analele St. Univ. “Al.I. Cuza” Iași, ț. XVIII, secția I a Maț. (N.S.), f. 1, 1972, 161-166. 14. VAMANU, Elenă: π
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
Iași, ț. XX(XXIV), secția I, f. 3-4, 1974, 83-89. 16. VAMANU, Elenă: Câteva proprietăți geometrice ale unor spații cu metrici relativiste. Buletinul Inst. Politehnic Iași, ț. XXI(XXV), secția I, f. 3-4, 1975, 25-30. 17. VAMANU, Elenă: Cvasi-conexiuni complet reductibile pe spații cu structura aproape produs. Buletinul Inst. Politehnic Iași, ț. XXII(XXVI), secția I, f. 1-2, 1976, 33-38. 18. VAMANU, Elenă: Conexiuni pe spații Riemann particulare. Buletinul Inst. Politehnic Iași, ț. XXIII(XXVII), secția I, f. 1-2, 1977, 27-32
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
John Covaleskie conchide: Există, ar trebui să observăm, deficiențe serioase în concepția lui Foucault că totul se reduce la putere. Lucrarea sa (A supraveghea și a pedepsi,-n.n.) a căpătat în timp accente teologice; credința sa că totul este reductibil în cele din urmă la putere pune în umbră distincția primară și valoroasă dintre putere și autoritate; concepția sa că disciplina acționează asupra oamenilor ca efect al puterii ne ascunde sensul pe care Dewey îl conferă disciplinei, ca relație între
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
dacă ar fi să recurgem la o sintagmă definitorie pentru Vladimir Streinu, ne-am opri la exegeza armonioasă și comprehensivă. Nu avem pretenția că am găsit formula ideală, dar credem că termenii de mai sus prind ceva din personalitatea - greu reductibilă la o unică formulă - a criticului. Și monografistul său, Serafim Duicu, după o minuțioasă analiză didactică și didacticistă a operei, ezită să ne dea necesarul portret final. Se lansează, în schimb, într-o serie de fastidioase justificări și explicații: "...investigația
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
normal, prin urmare, ca extensiunea algoritmizării să fie favorizată de interpretarea cibernetică a procesului de Învățare, de considerarea acestuia din unghiul de vedere al unei „pedagogii exacte” (L.N. Landa), În sensul că toate deprinderile Învățate În școală ar fi schematizabile, reductibile la „algoritmi” specifici diferitelor discipline de Învățământ. b) Tipuri de algoritmitc " b) Tipuri de algoritmi" Maniera de utilizare a algoritmizării În activitatea didactică poate lua forma elaborării mai multor tipuri de algoritmi, ca de exemplu: • algoritmi pentru descrierea obiectivelor (comportamentelor
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
inegalitățile dintre statutul, resursele și puterea de care dispun bărbații, respectiv femeile, la scară globală. Agenda de cercetare a feminismului marxist este predominant economică, inegalitățile de gen fiind teoretizate ca un alt tip de inegalitate față de cea de clasă, dar reductibile, la rândul lor, la cauze materiale de tipul: distribuția resurselor, structura proprietății, regimul drepturilor de proprietate (vezi țările în care femeile încă nu au dreptul să dețină terenuri agricole, de exemplu), interesele transnaționale ale capitalului, structura producției la scară globală
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de luptă (correlates of war). Această obiecție - trans-historicismul pacifismului democratic - se referă doar la folosirea cazurilor istorice pentru legitimarea poziției liberale moderne, fără a afecta în mod radical fundamentele poziției moderne a pacifismului democratic. Democrația, ca și războiul, nu este reductibilă la aceiași factori de-a lungul liniilor demografice sau diacronice. De asemenea, nici războiul și nici democrația nu mențin o relație rigidă, de-a lungul timpului, cu alte instituții sau procese sociale. Acesta lucru este evident, de exemplu, în complexa
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
acuzele bolnavului reumatismal, mai ales la cei cu afecțiuni ale coloanei vertebrale. Denumită și miopatia paravertebrală tardivă sau cifoza lombară dobândită a adultului, camptocormia se caracterizează printr-o cifoză lombară posturală, perfect reproductibilă pasiv sau În decubit, dificil și incomplet reductibilă sub efectul contracției voluntare a mușchilor spinali posteriori și rezultând din deficitul funcțional al acestora. Bolnavii acuză uneori lombalgii și radiculalgii ale membrelor inferioare, palparea maselor musculare neevidențiind amiotrofie netă sau asimetrie, iar electromiograma evidențiază de obicei trasee miogene la
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
A simplifica o fracție înseamnă a împărți numărătorul și numitorul ei printr-un număr care este un divizor comun al lor. * Fracția obținută prin simplificare este fracție echivalentă cu fracția dată. * O fracție care poate fi simplificată se numește fracție reductibilă. * O fracție care nu se mai poate simplifica, adică nu este reductibilă se numește fracție ireductibilă. Exerciții și probleme 1. Amplificați fracțiile cu 2: a) ; b) ; c) ; d) . 2. Amplificați cu 4, 7, 10, 11 fracția . 3. Amplificați fracția cu
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/997_a_2505]
-
un număr care este un divizor comun al lor. * Fracția obținută prin simplificare este fracție echivalentă cu fracția dată. * O fracție care poate fi simplificată se numește fracție reductibilă. * O fracție care nu se mai poate simplifica, adică nu este reductibilă se numește fracție ireductibilă. Exerciții și probleme 1. Amplificați fracțiile cu 2: a) ; b) ; c) ; d) . 2. Amplificați cu 4, 7, 10, 11 fracția . 3. Amplificați fracția cu un anumit număr natural astfel încât să obțineți o fracție cu numitorul: 21
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/997_a_2505]
-
mai juste interpretări, dar Eco crede în formularea unor criterii de control care să permită măcar delimitarea interpretării de uz. Astfel, impulsurile interpretative trebuie controlate/confirmate de o coerență internă a textului (prin identificarea izotopiilor semantice constante) și să fie reductibile la criteriul de economie (ignorarea insignifianței). Prin urmare, fără a avea virtualmente limite, textul își conține totuși propria intenție (intentio operis), independentă de cele ale autorului și lectorului, dimensiune care indică prima suprainterpretarea. Eco nu susține că ar fi niște
Prima poruncă a textului: Nu suprainterpreta! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12597_a_13922]
-
unei boli” sunt rescrise cu concursul printr-o gramatică narativă fracturată, ce restituie nu doar trecutul ființei, dar mai ales modul ei de reacție la negativitatea dizolvantă a ideologiilor. Problematică și densă, scriitura lui Norman Manea nu e, în fond, reductibilă la stereotipiile critice care au încercat să-i capteze individualitatea. Etica scriitorului e una a problematizării, a interogației, a singularității, dar și a dialogului cu Celălalt. Sentimentul purificării anamnetice, spectacolul traumei temporale reînnoite sunt elemente structurante ale destinului literar al
Recursul la memorie by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2433_a_3758]
-
mult: obsedantă a poeziei lui Lucian Scurtu care e provincia. Autorul se arată incapabil a suporta condiția de provincial, ca și cum ar gîfîi purtînd în spinare o povară grea. Nu e dispus la nicio îngăduință față de ambianța ce i se înfățișează reductibilă la neant: „Dacă ar avea mai multe sălcii crișul ar fi neva mea,/ dacă ar curge mai mult prin pustă ar fi eufratul meu,/ dacă ar avea o deltă ar fi nilul meu,/ dacă aș fi zărit-o pe malurile
Confruntarea cu provincia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3144_a_4469]
-
a persoanelor „ca material pentru imaginația și curiozitatea cititorilor”, trece drept exemplu tipic pentru o atitudine criticabilă a exegezei, în care reconstituirea trăirilor prelucrate în textul literar este respinsă în numele unui scepticism metodic vizavi de „reducerea textelor la episoade narabile, reductibile la rîndul lor la «material biografic»”. Întrebarea dacă o interpretare fundamentată biografic a operei celaniene se întîlnește cu propria viziune a poetului asupra raportului dintre poezie și „realitate” a primit și ea răspunsuri diferite. Cunoscuta și mult citata declarație a
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
la criteriul estetic? Cîtuși de puțin, ci de aplicarea sa într-o perspectivă mai amplă, printr-o asociere cu alte unghiuri de vedere care pot da seama de complexitatea creației, conglomerat de factori condiționat de valoarea estetică fără a fi reductibil la aceasta. Astfel Cezar Ivănescu e abordat prin „biunitatea categorială Eros-Thanatos”. Lirica sa dă seama de „înțelesuri privind realitatea imediată a omului”, întrucît dragostea și moartea au rămas constantele vieții noastre de cînd lumea. Exponent al unui dramatism ce ne
O critică existențială by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5404_a_6729]
-
mult un termen-umbrelă, adecvat varietății de poetici și tendințe, pluralității de coduri artistice. Într-o mai mare măsură decât la componenții promoțiilor anterioare, lumea fiecăruia dintre acești poeți e una personală, de uz propriu, cu margini bine trasate; și greu reductibilă la idei critice preconcepute. "Aerul timpului", contextul Tranziției, limbajul determinant, realismul, expresionismul și alte asemenea elemente de analiză sunt cu totul insuficiente pentru a prinde substanța volatilă a poeziei tinere, structura ei de sensibilitate. În fond, orice experiență lirică autentică
Nirvana by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10391_a_11716]
-
Gheorghe Grigurcu Poezia Norei Iuga își asumă o formulă a complexității. Există poeți ,simpli", monocorzi, ușor reductibili la o atitudine, la o ,poză", rezumabili și portabili, care dau impresia a adînci o suprafață aparent limitată. Și alții care se revarsă, frămîntați, anxioși ori pur și simplu avizi de viață (de ei înșiși) pe suprafețe întinse, prin urmare
Cununa de spini a poeziei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10827_a_12152]
-
incitat de Aramis - va încerca să își înlocuiască fratele pe tron. Finalul - din istorie sau din folclor, nu are importanță - e, desigur, cunoscut. Narațiunea este obligată să îl respecte. Contează însă pașii metaforico-simbolici ai acestei inițieri multiple și multiplu eșuate. Reductibili, în hățișul întîmplărilor - în aparență, secundare - evident, la trei. Într-o primă etapă, Aramis îi arată, simultan, omului ce va fi menit să poarte o mască de fier - o oglindă și un portret al fratelui său geamăn. Iar Philippe îi
Geamănul din oglinzi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16041_a_17366]