310 matches
-
căci, măcar pentru o generație, e nevoie În primul rând de femeie. Mai sus, În domeniul subtilului, mai apare un paradox. Saturată În oxigen, femeia are un biocâmp oxidativ, avid de energie; saturatul În hidrogen bărbat dimpotrivă, are un biocâmp reductiv, risipitor de energie. Iar asta mai Înseamnă ceva: femeia este, și la acest nivel subtil, entropică În raport cu partenerul ei. Ar trebui să lase urme adânci; și totuși, ea calcă ușor pe pământ, e o protectivă pentru mediu. Acțiunea ei e
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cale să fie o Ea și un El. Și, dacă am zis plantă, mai e ceva de speculat. Căci planta, cu țesuturi oxidante de felul ei, e asemenea femeii; iar ambele sunt conservatoare, apărând stabilitatea. În antiteză, animalul, cu țesuturi reductive, e asemenea bărbatului; ambii progresiști, În veșnică căutare, tentând schimbarea. Și atunci Ea, Întâlnindu-se cu El, nu alcătuiesc altceva decât o biocenoză. Biocenoză? Prefer prototipul ei, lichenul, unde Ea, planta, e o algă, iar El, heterotroful, o ciupercă. Ca
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
paie de orez. Și unealta, strămoșul faraonic al stiloului, din trestie. Tot ele ne satisfac nevoia de exotic, ca hrană ori frumos: banana, ananasul, curmala, nuca de cocos, respectiv orhideele, care exemplifică și o prietenie inseparabilă: anume, exercitând o acțiune reductivă deosebit de intensă asupra mediului, caracteristică grupului monocotiledonatelor, orhideele au nevoie de o contrapondere oxidativă, o ciupercă, care să le mențină condiții de viață normale. Doar că orice orhidee nu-și schimbă niciodată partenerul... Și dacă e vorba de orhidee, mi-
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
diferite, nu similare, din punct de vedere evolutiv. Ar mai fi o taină, inedită de-al binelea. Anume, orice plantă simte, În sămânță fiind, momentul În care trebuie să răsară. Lucrul se observă și din biocâmpul semințelor, care devine brusc reductiv, adică negentropic, radiind energie, desigur În defavoarea altor caractere, cum ar fi scăderea puterii de germinare chiar. Ei bine, ca plantă recunoscută drept mare iubitoare de căldură, bostanul e semănat prin mai. Cam devreme, ar zice biocâmpul, arătând dorința de germinare
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
rădăcina ascunsă În pământ... Și așa s’a născut protagonista de astăzi, sfecla roșie. O plantă destul de zgârcită, ce adună În sine. Altora le scapă printre degete o mulțime de substanțe, numite alelopatice, prin care Înlătură concurența, rezultând un efect reductiv asupra solului. Lăsând pe seama omului lupta cu concurența, sfecla roșie Își păstrează În arsenal câteva astfel de substanțe, ca acizii ferulic, cafeic și p-cumaric, Însă În cantitate de o dată și jumătate mai mică decât morcovul și de două ori și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
deși Întrucâtva altfel. Dar mai au ceva, ce-și pot permite ca independente energetic ce sunt, nu ca noi: apa, pe care o aleg după plac. Și astfel, odată cu Înfloritul, urzica nu devine toxică, ci doar În mod evident mai reductivă decât Înainte, iar cum gustul e dependent de această schimbare, percepem ca disgrațioasă mâncarea de urzici, până atunci delicioasă. O iluzie la urma-urmei, dar așa găsim ditamai urzica În miezul verii, adică atunci când Își crește „copiii“, adică Își dezvoltă semințele
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pisicii rezidă În caracterul pe care-l imprimă relației ei cu omul: parteneriatul; dacă bagă de seamă că n’o iubesc Îndeajuns, mă părăsește. Pisica a rămas pe soclul menit zeilor nu Întâmplător: egiptenii știau că ea are un biocâmp reductiv, negentropic, asemenea acelora. În antiteză, câinele Îl are oxidativ, entropic. Și așa se poate explica relația pisicii cu omul: compatibilitatea de fiecare moment a biocâmpurilor, unul extraordinar de stabil În timp și populație, mai mult, negentropic, acela al pisicii, respectiv
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cărni e oxidativ, adică nu-i e pe plac. Eu o aflu cu un aparat, căci al 6-lea simț mi-a adormit... Dar se dă În vânt după un pește, ca și mine, și din același motiv: acela e reductiv. Pisica ghicește viitorul. Dacă În copilăria mea era un singur motan negru În tot cartierul, acum acesta e plin. Căci pisica neagră adună În blăniță eumelanină, o substanță oxidantă, aceea proprie mediului viitor, pe care-l creăm noi, oxidând tot
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de greutate, dar sărăcind În exterior, cel mai evident și În mod egal În punctul din subsol simetric cu centrul de greutate. Căci nu există perpetuum mobile, deci un câștig (exclusiv) energetic pentru piramidă. Și, dacă apare astfel o zonă reductivă și una oxidativă, se poate plasa o pilă electrochimică cu semielementele dispuse În cele două puncte, care va genera un curent electric. Slab pentru modelul din carton de doar 45 cm Înălțime, adică cam 1 -A dar, extrapolarea la dimensiunile
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mai Îndepărtat... Și, dacă de o anulare e vorba, trebuie să subliniez că, combinația de piramide care e cristalul nu mai necesită o orientare strictă, precum piramida. Să trec la material. V’o spun, tot În urma experimentelor, că efectul - Întotdeauna reductiv În cazul cristalelor cu axe comparabile dimensional - este independent de natura materialului. Și, o massă de astfel de cristale exercită un efect reductiv, negentropic, evident majorat. Dar, dacă trecem la un cristal alungit, precum deja banalele cristale de cuarț, treaba
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
orientare strictă, precum piramida. Să trec la material. V’o spun, tot În urma experimentelor, că efectul - Întotdeauna reductiv În cazul cristalelor cu axe comparabile dimensional - este independent de natura materialului. Și, o massă de astfel de cristale exercită un efect reductiv, negentropic, evident majorat. Dar, dacă trecem la un cristal alungit, precum deja banalele cristale de cuarț, treaba se complică puțin: vârful și baza au comportamente diferite, antitetice. Paradoxal, vârful este sărac energetic, iar baza bogată. Astfel, În acest caz, compensarea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
oxidant caracteristic epocii actuale a evoluției Terrei Într’unul reducător, specific epocii „copilăriei“ aceleiași planete. Noroc că Natura e Înțeleaptă și, cel puțin În zona temperată, trimite plantele la dormitor, toamna, În finalul și consecința efectului viețuirii lor. Dar efectul reductiv, care rămâne, este exact ceea ce-și doresc heterotrofele din sol, „săracii“ În ale energiei care, scutite de ochiul stăpânului vegetal, valorifică aceste deșeuri, resturi, adică ceea ce au Împrăștiat, scurmând dezinvolt ca găina Într’o grămadă de energie, privilegiatele plante
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
scădea ceva. Intervine deci și un efect de material. De exemplu, fierul este un absorbant energetic, iar tradiția Îl folosește, punând În leagănul pruncului o bucată de fier, menită a-l feri pe acela de duhuri, strigoi etc. - cu toții entități reductive, excedentare energetic, pur și simplu neutralizate, absorbite astfel de fier... Dimpotrivă, alte metale, precum aluminiul ori zincul, de fapt cam tot restul, sunt excedentare energetic. Ce mi-e metalul, oricum nu-mi plac nici gratiile cuștii și nici fălcile capcanei
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
viețuirii plantei, mecanisme care acționează „instant“, nu doar sezonier, dar tot Întru menținerea aceleiași homeostazii a condițiilor de mediu. Și ce-am putea spune despre cultura mixtă care e borceagul, „cârdășia“ Între o monocotiledonată, orzul, cu cel mai puternic efect reductiv asupra solului, și o leguminoasă, măzărichea, care, ea Însăși o simbioză cu un heterotrof, bacteria Rhizobium, are un efect reductiv minim. Decât că e vorba, În cadrul unei relații Între autotrofe propriu-zise, din nou de un „autotrof“, excedentar energetic, parazitat de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ce-am putea spune despre cultura mixtă care e borceagul, „cârdășia“ Între o monocotiledonată, orzul, cu cel mai puternic efect reductiv asupra solului, și o leguminoasă, măzărichea, care, ea Însăși o simbioză cu un heterotrof, bacteria Rhizobium, are un efect reductiv minim. Decât că e vorba, În cadrul unei relații Între autotrofe propriu-zise, din nou de un „autotrof“, excedentar energetic, parazitat de un „heterotrof“, deficitar energetic. Firesc deci ca autoinhibiția care se instalează consecutiv viețuirii exclusive a unui autotrof, orzul, via substanța
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cu evaluare și corecție, folosind canale compensatorii de receptare sau expresie motrică, cu redobândirea deprinderilor de utilizare a limbajului atât în valențele receptive cât și cele expresive. Indiferent de mecanismul etiopatogenic, tulburările de comunicare verbală implică formarea unor mecanisme compensatorii reductive sau disociative celor patogenice. Dezvoltarea psiho-volitivă a necesității de a comunica prin stimularea interesului de cunoaștere și interacțiune cu mediul social este o prioritate a cărei rezolvare se rezumă la cunoașterea personalității fiecărui caz în parte și abordarea unei strategii
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
drept constituenți ai altor preparate, în concentrații mai mari de 1%: ● la prelucrarea metalelor; ● în pielărie în soluțiile de tratare a grăsimilor din piele. ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Substanțe, grupuri de substanțe și preparate periculoase 43.1. Coloranții azoici, care pot elibera, prin scindarea reductiva a uneia sau mai multor grupări azoice, una sau mai multe amine aromatice, precum cele listate în tabelul 43.4 «Lista aminelor aromatice», aflate în concentrații detectabile prin metode de încercare prevăzute în tabelul 43.6, adică peste 30 ppm
HOTĂRÂRE nr. 347 din 27 martie 2003 (*actualizată*) privind restricţionarea introducerii pe piaţă şi a utilizării anumitor substanţe şi preparate periculoase. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148951_a_150280]
-
3. Organizarea compozițională a textelor / 329 3. Structurarea configurațională / 330 3.1. Macro-structură semantică (temă, topic) / 331 3.2. Macro-act de discurs (explicit sau implicit) / 334 Capitolul 7. Funcționarea textuală a timpurilor verbale / 337 1. Pentru o depășire a opoziției reductive dintre "povestire" și "discurs" / 339 2. Enunțarea directă sau "enunțarea de discurs" <1> / 344 3. Diegetizarea autonomă sau "enunțarea istorică" <4> / 346 4. Diegetizarea istorică legată sau narațiune de discurs <2> / 349 5. Enunțarea adevărurilor generale <3> / 350 6. Variațiuni
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
paginile următoare dezvoltă un aspect major al nivelului N7 din schema 3 (cap. 1), nivel al coeziunii enunțiative a suitelor de enunțuri și asumarea enunțiativă a enunțurilor (componenta B a schemei 9, cap. 3). 1. Pentru o depășire a opoziției reductive dintre "povestire" și "discurs" Ca să poți afirma că tranzițiile se fac între forme verbale "apropiate" sau "diferite", trebuie să dispui de o teorie adecvată a timpurilor verbale. Aportul lui Émile Benveniste a fost decisiv și sub acest aspect. Celebra sa
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
pineală, pancreas). Se asigură o reglare în cascadă, centrii superiori de control folosind cantități mult mai mici de hormoni decât cele ce reprezintă răspunsul periferic al glandelor-țintă. Reglarea la nivel tisular se face prin modificarea sensibilității receptorilor în sens negativ (reductiv) sau pozitiv (amplificat). Se vorbește de down regulation și, respectiv, up regulation. Există și mecanisme de reglare intrareceptor: proteina G din unii receptori membranari are o formă Gs stimulatoare și una Gi inhibitoare. Reglarea post-receptor este în relație cu activitatea
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
a politicului în destinul acestor opere e cu dublă presiune și efect. Ele sunt prinse mai întâi în teascul propriei urgențe politice, captată, încapsulată dureros în artă, apoi, din partea receptării postdecembriste, se adaugă apăsarea apriorismului ideologic aplicat unilateral perioadei, viziunea reductivă politic, dar și lipsită de curiozitatea pătrunderii în miezul invariantei obiectului literar viu, ca artă.", Nicoleta Sălcudeanu, "Generația dintre dictaturi", în România literară, nr. 1/2008. 42 "Discursul metaforic, criptic e supus unui proces de tranzitivizare. Generația pierdută, mai ales
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
aminoacizi (3-fosfoglicerat, fosfoenolpiruvat și piruvat). Aceștia din urmă, prin transaminare formează aminoacizi din familia serinei (Cys, Gly) și a acidului piruvic (Val, Ala, Leu). Șuntul pentozo-fosfafat este o cale particulară de degradare a glucozei care asigură NADPH-ul necesar biosintezelor reductive. Presupune două etape: 1) conversia hexozelor la pentoze și 2) conversia pentozelor la hexoze. Pentozele rezultate pot servi ca sursă de aminoacizi; astfel, ribozo-5-fosfat și eritrozo-4-fosfat se transformă în His și respectiv Phe și Trp. A.2.2. Sursele de
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92248_a_92743]
-
poate fi degradat complet (ciclul Krebs) la CO2 și H2O sau poate furniza compuși importanți ca: glicerol și acetil-CoA (sinteză de trigliceride), aminoacizi neesențiali, pentoze (sinteză de nucleotide și acizi nucleici), acizi uronici (sinteză de proteoglicani) și NADPH (pentru biosinteze reductive). Preluarea unei cantități crescute de aminoacizi și resinteză proteică. 5.1.2. La nivelul mușchilor scheletici: Preluarea aminoacizilor și glucozei plasmatice, cu sinteză secundară de proteine și glicogen. Preluarea acizilor grași liberi proveniți din hidroliza enzimatică a trigliceridelor lipoproteice, care
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92248_a_92743]
-
unitare, căreia îi va da o expresie desăvârșită (rămasă exemplară până la considerațiile actuale din psihologie sau din filosofia continentală). În capitolul dedicat paralogismelor rațiunii pure (din "Critica rațiunii pure"), el a invalidat demonstrația carteziană în baza unei analize de esență reductivă a propoziției "eu gândesc". El susținea că "simplicitatea reprezentării despre un subiect nu înseamnă totodată și o cunoaștere a simplicității subiectului însuși, căci se face abstracție cu totul de proprietățile lui atunci când este desemnat prin expresia complet lipsită de conținut
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
ceva ce nu este el însuși act al conștiinței (gânditorul român refuzând pentru acesta posibilitatea atribuirii de calificative axiologice de tip teoretic). Întâietatea dorinței ca act valorizator fundamental o impune. Iar această distingere tranșantă întemeiază o altă determinare cu tentă reductivă, cea care încadrează unei dihotomii absolutizate nota deosebitoare a naturii teoretice: "ne simțim mai avuți și mai vaști prin cuprinderea adevărului... manifestăm acea dezinteresare practică în care, cu drept cuvânt, se recunosc unele din semnele cele mai caracteristice ale omului
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]