675 matches
-
convergent și eficient de acțiuni este congruent cu un sistem valoric coerent. În tranziție, nu există „putere exterioară” capabilă să introducă ordine și echilibru în sistemul valorilor și normelor. Singurul agent capabil să fixeze cadrul valoric coerent și să elimine redundanța anomică este individul însuși prin propria construcție identitară. Identitatea devine condiția acțiunii eficiente, calea de depășire a maladiei confuziei ce corespunde stării anomice și factorul generator de succese. Sinele individual, încrezător în propriile forțe, își construiește propria identitate, devine agent
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
3 - Evaluarea corectă a nivelului de vulnerabilitate a infrastructurilor critice și identificarea măsurilor necesare pentru intervenția preventivă și diminuarea acestuia Direcții de acțiune: 3.1. Revizuirea standardelor de calitate, adaptarea mecanismelor de protecție, identificarea și contracararea pericolelor, ridicarea nivelurilor de redundanță, creșterea gradului de modularitate 3.2. Eficientizarea activităților și acțiunilor prin eliminarea birocrației excesive, imixtiunilor în fluxul normal de informații și decizie, scurgerilor de informații, consumului nejustificat de resurse și a disipării răspunderii în cazul producerii unor incidente 3.3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234215_a_235544]
-
își răcnește sie însuși ce își răcnește” (poezie.ro). Citatele par să sugereze că în prezent sie ar fi resimțit ca insuficient pentru a marca, de unul singur, valoarea reflexivă. Nevoia de întărire confirmă și în acest caz tendința spre redundanță și insistență ilustrată de multe forme și structuri gramaticalizate în română. Sieși apare mult mai des în texte, dublînd, cu rol emfatic, un reflexiv neaccentuat - „Își zâmbi sieși, apoi se puse pe plâns cu fața în pernă” (adevarul.kappa.ro
„Asupra sieși” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13386_a_14711]
-
gură"). Catastrofele sînt contrase în secvențele habitualului: "Călătoria într-un autobuz capacitate finită la un moment dat un călător sparge gălăgia cu o întrebare cine dorește să coboare cu mine la stația aceasta ne-așteaptă o dulce prăpastie" (Autobuzul). Aceeași redundanță întoarsă pe dos ca o mănușă amestecă actul scriptic, prietenia, noaptea, cerul, odaia, ceaiul de mentă, cîinii vagabonzi: "Să nu-ți lepezi niciodată hîrtia de scris și prietenii cugetam într-o noapte scandalos de cuminte la masă era și mașina
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
pește sau pădurile bătrâne) cu ceea ce s-ar putea numi un „capital natural cultivat” (cum ar fi peștele din crescătorii sau plantațiile silvicole), avem de câștigat În ceea ce privește exploatarea și productivitatea imediată, dar plătim prețul cheltuielilor de Întreținere și al pierderii „redundanței, rezistenței și stabilității”. Dacă problemele de mediu cu care se confruntă aceste sisteme sunt minore și previzibile, atunci un oarecare grad de simplificare poate fi relativ stabil. Cu toate acestea, În condițiile În care celelalte aspecte sunt echivalente, cu cât
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
12-13. Herman E. Daly adaugă: „La limită, toate celelalte specii devin un capital natural cultivat și sunt crescute și menținute la dimensiuni mici pentru ca să lase mai mult loc oamenilor și lucrurilor lor. Specia umană conștientă va sacrifica valorile instrumentale precum redundanța, rezistența, stabilitatea, durabilitatea vor fi, la fel ca și valoarea intrinsecă a bucuriei de a trăi În favoarea «eficiențeiș definite drept orice mărește scara umană” (p. 13). Îi mulțumesc colegului meu Arun Agrawal pentru că mi-a atras atenția asupra acestui punct
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
versiune este filmul. Problema dozajului fiecărui moment a fost pentru mine cea mai dificilă. Mi-am dat seama că am nevoie de un fir roșu, povestea mea, care să lege toate acele universuri individuale. Întâmplarea a făcut să nu existe redundanță, fiecare dintre personaje are o altă evoluție: unul începe sănătos și se îmbolnăvește în timpul filmărilor, altul e bolnav și moare, iar altul începe bolnav și apoi aflăm că s-a însănătoșit. Cât timp au durat filmările? Doi ani și jumătate
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
ermetismul canonic al lui Ion Barbu, generat grație setei enorme de forme perfecte, posibil invariant axial între modelul canonic poetic și cel matematic, invariant care concentrează în el originalitatea poetului. În termeni informaționali, ermetismul canonic implică scăderea la maximum a redundanței, debarasarea ideii de laxismul comentariului și de virtuțile plastice ale cuvântului. Eminescu, ne asigură Theodor Codreanu, bine orientat în adâncul lucrurilor, dispunea de cea mai înaintată conștiință canonică, neîntrecută nici de Ion Barbu. Amândoi poeții aveau cam aceeași vârstă la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
M. Și să nu uităm că îi îndeamnă pe băieți să plângă. CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|: Cameleonii sunt fascinanți Lucian Dan Teodorovici Orice comentariu aș face pe marginea alegerilor de duminică mi-ar crea, înainte de toate, mie o senzație de redundanță. N-aș mai avea ce să spun, rezultatele au fost disecate, analizate, presupozițiile au fost epuizate, victorioșii au fost identificați în funcție de interesele fiecăruia. Îmi mai rămân la dispoziție simple observații. Iar una dintre ele, care m-a frapat în această
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
măsoară lungimea medie a frazelor în cuvinte, lungimea medie a cuvintelor în litere, după care propune o anumită formulă matematică nu tocmai complicată. Un alt procedeu îl reprezintă „indicele de închidere” propus de Taylor, prin care se fixează gradul de redundanță a mesajului, adică excesul relativ de semne, raportat la ceea ce este strict necesar pentru a ajunge la aceeași cantitate de informație și pe care nu o mai putem suprima: stilul telegrafic, de pildă). Premisa, preluată din teoria informației, ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
pentru o memorare acceptabilă (70%) a mesajului. Pentru Jose De Broncker (1992, p. 102), de aici, rezultă câteva cerințe jurnalistice: Plasați mesajul principal în prima parte a frazei. Evitați incidentele prea mari (9,5 cuvinte pe frază). Suprimați la maximum redundanțele inutile. Recurgeți la imagine și la concret. Cu cât subiectul abordat de text este mai complicat, mai dificil, cu atât trebuie să respectați structura simplă: subiect - verb - complement. Vom regăsi în jurnalism câteva dintre criteriile sociolingviștilor de măsurare a lizibilității
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
cât subiectul abordat de text este mai complicat, mai dificil, cu atât trebuie să respectați structura simplă: subiect - verb - complement. Vom regăsi în jurnalism câteva dintre criteriile sociolingviștilor de măsurare a lizibilității: numărul restrâns de cuvinte, scurtimea frazelor, gradul de redundanță (direct proporțional cu audiența). Din păcate, sau din fericire -, în presa scrisă, lizibilitatea nu funcționează după modelul sociologic și nici nu reprezintă o cerință ultimativă. (1) În presă, lizibilitatea este un deziderat. Până la urmă, reușita unui text publicistic stă, pe
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Să luăm aminte la inepuizabila forță a expresiilor populare: umblă cu capul în traistă, prost de dă în gropi, umblă în dorul lelii, e zgârie brânză, stă ca banii în punga săracului etc. Des folosite și, prin urmare, având o redundanță sporită, aceste expresii rămân pe mai departe puternice, surprinzătoare și capabile să genereze efect expresiv. Lecția vorbirii populare este și o lecție jurnalistică: nu există trăire sau noțiune abstractă care să nu aibă un echivalent concret, o oglindire într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
ale evenimentului (cine?, ce?, unde?, când?) sunt plasate la început, cele minore sau explicative fiind, de regulă, rezervate finalului: cum?, de ce?. Mai trebuie să remarcăm faptul că, din rațiuni multiple, ziarele rescriu știrile în stilul casei, preluând chiar modelul audiovizualului, redundanța și atacul în forță (se începe cu numărul morților, și nu cu accidentul). Câteva sfaturi: Atribuiți și precizați sursa. Excepție fac evenimentele notorii: accidente, cataclisme, evenimente politice oficiale, conflicte militare supuse cenzurii. În acest ultim caz, s-ar cuveni ca
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
derivate două măsurători ale capitalului social: mărimea efectivă și nivelul de constrângere. Mărimea efectivă se referă la numărul total de alteri ai unui ego (luând în calcul și intensitatea legăturilor, dacă este cazul) din care se scade un factor de redundanță (Burt, 1992). Altfel spus, cu cât numărul de clustere/regiuni la care un ego are legături este mai mare, cu atât cresc beneficiile și controlul informațional (Borgatti et al., 1998). Revenind la povestea Danielei Florescu, beneficiile acesteia sunt determinate de
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
C și D), la nivelul cărora există următoarele legături: A-B, A-C și A-D. Pentru a calcula mărimea efectivă a ego-rețelei lui A, vom scădea din numărul legăturilor lui A (în cazul de față, 3) un factor de redundanță ce reprezintă numărul mediu de legături al alterilor lui A cu ceilalți alteri ai lui A (în cazul de față, 0). În consecință, vom obține valoarea 3 (3 - 0 = 3). Dacă la nivelul nodurilor A, B, C și D ar
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
și D ar exista următoarele legături: A B, A-C, A-D, B-C, B-D, C-D, atunci mărimea efectivă a ego rețelei lui A se va modifica. Din numărul de legături ale lui A (3) se scade un factor de redundanță de 2 (numărul mediu al legăturilor alterilor lui A cu ceilalți alteri ai lui A). Scorul obținut este de 3 - 2 = 1. Potrivit lui Burt (1992), cu cât în ego rețeaua unui actor i există mai mai mulți alteri j conectați
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
lui A). Scorul obținut este de 3 - 2 = 1. Potrivit lui Burt (1992), cu cât în ego rețeaua unui actor i există mai mai mulți alteri j conectați între ei, cu atât legăturile lui i la j tind să crească în redundanță, iar mărimea efectivă a ego reței i va scădea. Acest lucru devine intuitiv dacă ne imaginăm situația în care A dorește să transmită o informație într-un grup de prieteni g. Astfel, presupunând că fiecare individ din grupul de prieteni
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
6.0. Există două tipuri de calcule pe care pachetul software le poate face: a) constrângerea unui nod în relație cu fiecare dintre alteri (constrângere diadică) și b) constrângerea agregată (ce rezultă adunând toate constrângerile diadice ale ego-ului). Ideile de redundanță (pe care se bazează mărimea efectivă a unei rețele) și constrângere, propuse de Burt, sunt echivalente. În principiu, pentru un nod de referință, investițiile de energie, timp, resurse etc. în legăturile sociale trebuie să aibă în vedere legăturile dintre alteri
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
ariei de influență a modelului în celelalte niveluri a fost cea care a adus și principalele critici ale acestei teorii). Importantă pentru aria comunicării este introducerea termenilor de zgomot și incertitudine, care i-ar putea afecta eficiența și termenului de redundanță. Pentru măsurarea informației, cei doi autori reiau termenul de bit (binary digit), prezent într-o formă sau alta în cercetările anterioare (cum ar fi cele ale lui R. Hartley), desemnând, de fapt, o alegere duală de tip da/nu (un
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
informației pe care o doream). Teoria informației încearcă să explice comunicarea, definind o balanță între conceptele de zgomot (informația care circulă pe un canal este amenințată de zgomot, de perturbări de natură aleatorie care o pot deforma sau altera) și redundanță (modul de a optimiza comunicarea afectată de zgomot prin repetarea unor semnale sau prin folosirea acestora într-o mai mare măsură decât ar fi necesar). Este important să reținem faptul că, dacă eliminarea elementelor redundante face comunicarea mai economică, această
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
să avem grijă să repetăm informațiile a căror probabilitate este mai puțin evidentă pentru interlocutorul nostru (deoarece tendința firească este, atunci când receptăm un mesaj, să verificăm acuratețea acestuia din perspectiva probabilității sale). Pentru aceasta, se observă o sursă majoră de redundanță prin elementele de convenție stabilite asupra înțelesului cuvintelor între părți (dacă spunem, spre exemplu, „școala este un loc în care elevii învață”, această formulare este guvernată de o convenție în ceea ce privește rolul școlii și, astfel, decodarea ei este facilă; dacă vom
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dacă vom spune „școala este un loc în care elevii se distrează”, mesajul este mai puțin convențional și trebuie deci să aducem mai multe informații pentru a fi siguri că s-a înțeles ceea ce doream să transmitem) (vezi termenul de redundanță și la paragraful despre mesaj ca element component al actului de comunicare). Teoria informației a avut un ecou important asupra teoriilor comunicării; chiar dacă s-au evidențiat ulterior o serie de limite, îndeosebi de către reprezentanții științelor sociale- așa cum se va vedea
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
care profesorul îl primește interpretând limbajul trupului elevilor, care poate sugera implicarea, atenția și concentrarea sau, dimpotrivă, semnale după care profesorul trebuie să-și adapteze scenariul didactic). Eficiența în interpretarea și înțelegerea mesajelor se poate măsura ca o funcție a redundanței acestora. Redundanța definește ceea ce este predictibil sau convențional într-un mesaj, opusul redundanței fiind entropia. John Fiske (2003) afirmă că limba engleză este redundantă în proporție de 50%. Un mesaj entropic solicită o introducere (care este de natură redundantă) care
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
îl primește interpretând limbajul trupului elevilor, care poate sugera implicarea, atenția și concentrarea sau, dimpotrivă, semnale după care profesorul trebuie să-și adapteze scenariul didactic). Eficiența în interpretarea și înțelegerea mesajelor se poate măsura ca o funcție a redundanței acestora. Redundanța definește ceea ce este predictibil sau convențional într-un mesaj, opusul redundanței fiind entropia. John Fiske (2003) afirmă că limba engleză este redundantă în proporție de 50%. Un mesaj entropic solicită o introducere (care este de natură redundantă) care să deschidă
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]