907 matches
-
o notez aici, să-i prind în vârful/ creionului, în negrul de cărbune,/ puținul aur:/ poate c-o s-o fac să cadă mai încet” (Moment). Mai mult, odată cu Amânarea generală (1990) și Elegii în ofensivă (2003), textul își recapătă dimensiunea referențială: dinamizat prin teatralizare și subminat de o ironie corozivă, dusă uneori până la cinism și sarcasm, poemul face loc acum parabolei morale („Când s-au trezit cu un pumn în gură,/ mulți dintre ei/ au amuțit pe vecie.// Alții însă/ au
POP-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
cronologiei ficționale etc.), fantezismul fără limite, subminarea funcției de reprezentare a realului (susținută de credința că realul nu există în afara jocurilor de limbaj), autoreferențialitatea, deconspirarea ficțiunii ca artefact și convenție, recursul la metalimbaj, preferința accentuată pentru ludic, ironie, contradictoriu, incertitudine referențială, experiment lexical, caracterul fragmentar și dezorganizat al textului, repudierea elitismului și a seriozității convenționale, caracterul aparent fortuit și derizoriu al imageriei și al intrigii (conform unui model entropic), recurgerea la sarcasm, la grotesc și la bizarerie, la elemente tematice șocante
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
ale teatrului și prozei actuale, el va reveni la epoci anterioare cu trilogia Clasicism și baroc în cultura europeană din secolul al XVII-lea (1981-1985), care ambiționează o cuprindere integratoare. Demersul istorist și comparatist, cu adjuvante eseistice și teoretice, câmpul referențial acoperind nu doar culturile mari, cât și câștigurile față de contribuțiile antecesorilor îl plasează pe M. printre cercetătorii de prestigiu ai epocii baroce. Primul volum este consacrat problemelor teoretice suscitate de conceptele de manierism, baroc și clasicism, creația literară fiind investigată
MUNTEANU-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288298_a_289627]
-
colegiul de redacție al revistelor „Cahiers roumains d’études littéraires” și „Secolul 20”. A fost distins cu premii de Uniunea Scriitorilor (1968, 1973, 1978, 1989) și de Asociația Scriitorilor din București (1977). Transferarea faptului de istorie literară într-un spațiu referențial interdisciplinar, cu posibilități sporite de teoretizare într-un ansamblu de cultură comparată, preferința vădită pentru perspectiva estetică și cutezanța constructivă în formularea aserțiunilor sunt dimensiuni intelectuale de domeniul evidenței încă de la prima carte a lui P., Răspântii. Forme de viață
PAPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288683_a_290012]
-
un grad mai ridicat de coerență și complexitate. Avantajul acestei concepții constă, mai întâi, în reliefarea interdependenței nivelelor: „Pentru Borges, labirintul este, concomitent, tipar compozițional, temă și motiv emblematic” - scrie autoarea, relevând întreita ipostază a semnului literar, ca element semantic, referențial și autoreferențial deopotrivă. Apoi, identificarea celor șase „nivele configurative” constituie o modalitate plauzibilă de a motiva „validitatea lecturilor multiple aplicate unuia și aceluiași text literar”, în funcție de poziționarea sistemului critic pe un anumit nivel al operei. Pe de altă parte, ipoteza
PETRESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288787_a_290116]
-
Pe scurt, ele pot fi rezumate astfel. Practica istorică este o parte a culturii unei comunități, influențată de întreaga concepție despre lume și viață a acesteia. În acest cadru este modelată și funcționează, trebuind să fie judecată în raport cu acest cadru referențial. Pentru a înțelege în general conștiința istorică a unei comunități, modul în care ea se raportează la timp și, în mod particular, practica sa istorică specifică, trebuie să pornim de la analiza universului cultural de ansamblu al acesteia. Să reluăm un
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ai aportului românesc la constituirea sociologiei ca disciplină, instituție și profesie. Din zona profesionalismului nu poate lipsi cofondatorul empirismului sociologic european - D. Gusti, care, alături de Ferdinand Le Pley și H. Tourville, a creat paradigma monografică a cercetărilor de teren rămasă referențială până În zilele noastre. Nu trebuie uitată premiera mondială prin care D. Gusti, ca ministru, a legitimat pentru prima dată În lume, printr-o lege, cadrul normativ al cercetării sociale. Eu Îl consider adevăratul „inventator” al cercetării-acțiune pe care ne-o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sociale și culturale care definesc grupurile de vârstă și care sunt circumscrise diverselor etape ale vieții: școală, timp liber, serviciu militar, asociații de veterani, etc. Timpul trăit În colectivitate, subliniază Georges Perec (1978), „caracteristicile sale, evenimentele mărunte creează un spațiu referențial comun, un fond de reminiscențe Împărțiteă Chiar și În absența evenimentelor marcate de marile crize sau de război, timpul social se desfășoară Întotdeauna prin intermediul modificărilor istorice care se imprimă În generații istorice diferite, mai ales atunci când se consideră o durată
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
socială, cu scopuri ce se întind de la libertate, egalitate sau dezvoltare la, să zicem, individualizare, forța sa de iradiere geografică și de multiplicare a manifestărilor generează structuri instituționale alternative asociate unei modernități care nu-i decât plurală în configurare. Rămânând referențială, modernitatea este diversă în spațiul și în timpul configurării. Un astfel de enunț exclude existența unui centru unic de iradiere, să zicem Occidentul european, și admite formațiuni multipolare și cadre de configurare ce se localizează în diverse zone geografice. Unii pot
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
tradiționalul sau chiar cu el însuși. Apoi, încă din stadiile ei inițiale, modernitatea a instituit moduri de a fi și a deveni care se repercutează puternic asupra vieții noastre de astăzi. Modern, modernitate, modernizare Modern, modernitate, modernizare sunt termeni eminamente referențiali și relaționali. Pe de o pate, ei indică un gen de apartenență la ceva și, odată cu aceasta, o diferență între acel ceva, plasat în timpul prezent al istoriei și într-un context social, cultural și comunitar delimitat, și altceva, ancorat într-
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ale actorilor sociali. În consecință, ordinile sociale se întâlnesc și se despart, adică se află în raporturi concomitente de continuitate și discontinuitate. Modernitatea reflexivă este înainte de toate tot modernitate, dar și reflexivă, adică ea continuă principiile sau matricea fundamentală și referențială a modernității inițiale și a celei de consacrare, pentru ca în același timp să dea curs de manifestare reflecțiilor sistematice asupra produselor modernității însăși, în vederea propriei raționalizări. Prin aceasta, modernitatea noastră actuală este discontinuă, în sensul că dezvoltă o structură instituțională
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
chiar îmbogățit, ceea ce s-a și întâmplat în Germania prin dezvoltarea în acea epocă a modelului humboldtian de îmbinare a instruirii cu cercetarea. Modernității timpurii și medii nu i-a corespuns decât un singur tip generic de universitate: UNIVERSITATEA unică, referențială și destul de impasibilă la schimbările din jurul ei. Așa s-a ajuns să se spună că, la începuturile modernității târzii, din 50 de instituții care din Evul Mediu nu s-au schimbat în nici un fel, cu siguranță 48 dintre ele ar
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
opere, variațiile constând doar în trecerea de la concret la abstract și schimbarea modului de expunere, din dialog în monolog. Există, mai întâi, o serie de teme majore, elemente ale unui registru grav, care se reiau cu obstinență, independent de cadrul referențial: iubirea, singurătatea, frica de boală, moartea. Din grupul acestora derivă toate celelalte „obiecte” ale observației și analizei, dezambiguizate de autor prin prezentarea lor sub aspectul unor studii de caz: Despre păcatul plictiselii, Despre vulgaritate, Despre sinucidere, Despre gustul estetic, Despre
MAZILU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
mănăstiri, în acord cu tradiția Părinților purtători de Duh. Vastele posibilități tehnice de astăzi ar permite nu doar indicarea zilelor liturgice corespunzătoare diferitelor lecturi scripturistice, ci chiar ilustrarea lor iconică (pentru marile sărbători). S-ar obține astfel un dublu registru referențial (prin text și imagine) care ar mijloci mult mai eficace procesul de identificare a Scripturii nu cu un simplu vestigiu al trecutului, ci cu eterna veste bună a Bisericii. Introducerea lecționarului ar reprezenta un pas fundamental pentru redescoperirea unității între
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
fundamental pentru redescoperirea unității între Scriptură și liturghie, între teologie și rugăciune. Doar aflați pe această punte de echilibru dogmatic creștinii pot dobândi conștiința apartenenței lor la o comunitate mărturisitoare a aceluiași crez și botez. Altminteri, Scriptura despărțită de cadrul referențial al liturghiei Bisericii conține o sumă indefinită de enigme și contradicții care nu pot fi rezolvate de exegeze strict punctuale. Întâlnindu-se cu un mare dregător din Etiopia, care citea din cartea lui Isaia, apostolul Filip s-a mirat și
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
lumea de dincolo de penitenciar. Această distanță este stabilită inițial în funcție de fapta comisă și de cuprinsul hotărârii judecătorești de condamnare; modificarea ei depinde de comportamentul individului în timpul detenției. În acest proces, fapta comisă de către condamnat își pierde treptat funcția de element referențial al evaluărilor făcute de către personal; mai important este modul de raportare al deținutului la exigențele sistemului de reguli impuse de către instituție. Prezumția sistemului este aceea că gradul în care respectă deținutul aceste reguli constituie un element necesar și suficient pe
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
2, 21-27 ian. 2004, p. 28) II. Trăsăturile stilului științific 1. Funcțiile limbii Într-o excelentă lucrare consacrată stilurilor funcționale ale limbii române, profesorul ieșean D. Irimia (1995) amintește celebra clasificare a funcțiilor limbii, datorată lui Roman Jakobson: a) funcția referențială, numită și cognitivă sau denotativă, ce are În vedere realitatea obiectivă, extralingvistică, față de care emițătorul Își manifestă o atitudine rece, neutră; b) funcția expresivă sau emotivă, care se manifestă prin exprimarea din partea emițătorului a unei atitudini afective față de realitatea extralingvistică
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
a lungul sau la sfârșitul descrierii (vezi J.-M. Adam, F. Revaz, 1999, pp. 35-36). Ziaristul este liber să opteze pentru o operațiune sau alta. Întregul nu poate fi numit decât la sfârșitul descrierii, rezolvând astfel o mare cerință jurnalistic referențială: despre cine/despre ce este vorba? Legea alternanței Acordăm o atenție aparte acestei legi, câtă vreme ea se arată a fi cheia oricărui discurs descriptiv. Pentru a evita monotonia generată de scenele descriptive, nu avem decât o singură soluție - să
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
fi înțeleasă cea prezentă, 2. informația prezentă obligă la căutarea altora, pentru o descifrare completă a sensurilor, 3. totalizarea sensurilor este problematică și generează un oarecare stres (datorită abundenței, redundanței informației, dar și sentimentului de infinit, de nesfârșit). Totodată, sistemul referențial numit conținut este permanent mediat și modelat de beneficiar, potrivit unor legi de vizare a lumii virtuale. Exploatarea modelelor livrate se realizează, consideră unii analiști (Tisseau, 2001, p. 29), la trei niveluri: 1. animarea în timp real, ce corespunde unui
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Mircea, cred că ne este foarte greu să fim empatici față de loseri, după cum am ratat how-ul ca să nu mai fie loseri. Limbajul anilor ’80 a creat lumea lui ’90. „Se bagă”, „Se dă”. Conceptul nostru de drepturi a avut ca referențial: benzină, curent, ulei, zahăr, carne ouă, unt. „Ți-ai luat drepturile?” Îți amintești expresia asta? Ea însemna că unul din familie a făcut o coadă fără sfârșit. A mai ținut rândul la niște vecini. La capătul acelor ore de viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
funcțional chemat să asigure continuitatea acestui proces". Era punctată astfel nevoia unei structuri (arhitecturi) instituționale distincte și diferite de organismele existente de securitate, întemeiate pe conceptul securității colective, dominate de cele două superputeri U.R.S.S. și S.U.A. Binomul securitate-cooperare reper referențial primordial Binomul inseparabil "securitate-cooperare", securitatea reprezentând obiectivul urmărit, iar cooperarea vectorul (vehiculul) către atingerea țelului propus, apare definitoriu pentru înțelegerea noii filozofii în materie. Ambele fiind vizualizate ca elemente esențiale ale unui proces în permanentă desfășurare, fiecare etapă de parcurs
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
preocupărilor acestuia prin prezența temelor cu un bogat conținut afectiv, tehnici atrăgătoare asimilate sub forma jocului cu artă, prin modalități de exprimare liberă, spontană, protejarea sensibilități native și specifice a fiecărui elev. Și dacă aceste responsabilități sînt transferate în spațiul referențial al muzeului, rezultatele nu pot fi decît cele benefice în primul rînd pentru copil, oferind satisfacții pentru profesor, conferind sistemului de învățămînt o certificare a preocupărilor sale. Mai mult, experiența a demonstrat că "facultățile vizuale ale copilului "hrănite" cu imagini
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
sine. Alături de acestea, Biserica locală rămâne atentă la particularitățile momentului, ale culturii, sau ale penitentului (vârsta sa, starea vieții sale, gradul de profunzime al vieții sale spirituale) și, în funcție de acestea, propune modele de examinare a cugetului. Apelul la Decalog este referențial, alături de care se pot verifica practicarea virtuților, asemănarea cu Cristos și alte aspecte particulare. Prin astfel de modele, creștinul este ajutat să își formeze o conștiință corectă și să gândească după logica Sfintei Scripturi și a învățăturii Bisericii; d) Să
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
presus de plăsmuirile dragostei, eul simte / crede că i se cuvine o fărâmă / de alte taine și că îi trebuie și tărâmul amăgirilor, pentru el dragostea nu e o iluzie cu toate ale ei, ci o taină. De aceea, imprecizia referențială permite ca pronumele tu să se poată identifica și cu ființa dragă, dar și cu sentimentul iubirii sau cu arta, de vreme ce atributele acestora se asemănă până la îngemănare, așa încât Vas de libații îmi ești, / iar meșteșugul sărutului e orb. În poezia
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
spre un trecut care, fiind leagănul ingenuității copilăriei, poate fi receptat, în niște limite, firește, ca edenic, sunt câteva atuuri ale situării poemelor în perimetrul neoexpresionismului. Este o lirică a eului, unde abundența imagistică de la început, construită în jurul unui inventar referențial incalculabil, se esențializează cu fiecare volum și, la fel, câmpurile semantice, însă juxtapunerea acestora, precum și polisemantismul îmbinărilor lexicale perpetuează impresia de ermetism, cu toate că acesta pare a se diminua treptat. Din primele poeme cuprinse în carte, se desprinde o perspectivă nostalgică
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]