97,686 matches
-
cu ochii întredeschiși, cu pleoapele căzute, nu a ieșit în întregime din transa ațipirii. Înainte și după somn Cînd i s-a decernat recent premiul Adorno la Frankfurt (22.09.2001), renumitul filosof și estetician francez Jacques Derrida s-a referit într-un discurs tocmai la ipostaza greu de delimitat între starea de adormire și cea de veghe. Analizînd cîteva texte literare, pornind de la un instantaneu dintr-un alt roman a lui Kafka, America, el s-a întrebat care ar fi
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]
-
fost executat ca să nu vorbească, ar oferi nume și rezultate isntructive. Observațiile mele personale mă fac să afirm că există un arbore genealogic al corupției de azi cu rădăcini și nume ilustre în anii ceaușismului sau mai devrme. Nu mă refer la acapararea de locuințe, care e tot o față a corupției, ci la cancerul de care sufereau toate instituțiile importante în stat prin sistemul de pile, aranjamente și plocoane de pe vremea cînd Ceaușescu însuși se lăsa mituit cu cadourile pe
Justiția chioară din România by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15566_a_16891]
-
aveți statornice preocupări și în domeniul criticii literare. Care sunt, în opinia dvs., trăsăturile caracteristice ale vieții culturale a Atenei și, în general, a Greciei de azi? E adevărat că am publicat până în prezent trei volume cu eseuri care se referă la opere ale scriitorilor și oamenilor de știință greci și străini sau exprimă opinii și gânduri asupra unor probleme arzătoare ale epocii noastre. Literatura țării mele se caracterizează în acest moment printr-o impresionantă înflorire în spațiul poeziei, al prozei
Decanii de vîrstă ai literelor elene by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15526_a_16851]
-
fost distinsă cu Premiul de Stat pentru Biografie - atunci înființat - în franceză, suedeză, portugheză și s-a bucurat de o primire călduroasă din partea criticii grecești și străine. Mă bucur nespus că se va afla și la îndemâna publicului român. Cartea se referă la anii tragici ai exilului lui Dostoievski în Siberia, acuzat de complot împotriva puterii țariste. Am optat pentru această epocă și am redat-o sub forma "reconstituirii romanțate", fiindcă era necunoscută publicului străin, spre deosebire de cealaltă fațetă a biografiei acestuia, de
Decanii de vîrstă ai literelor elene by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15526_a_16851]
-
Marina Constantinescu Mergi la teatru și ca să descoperi alte fețe ale aceluiași actor. Sau regizor sau scenograf. Alte modalități de a citi un text, în cazul în care acesta este cunoscut. Mă refer la acea categorie de spectatori care consideră teatrul o artă și nu o prestare de serviciu aducătoare de relaxare. Pe aceștia din urmă chiar îi sfătuiesc să nu-și bată capul cu un spectacol mai special, deloc ușor, plecînd de la
Îndărătul ideii de paradis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15561_a_16886]
-
baza mărturiilor verbale ale scriitorului". În "Liga ortodoxă", din 18 august 1986, sub semnătura Grigore Pisc, prescurtarea numelui Pișculescu, deschide posibilitatea stabilirii datei când a fost scris articolul Dintr-un carnet, corelând ziua morții lui Traian Demetrescu, la care se referă, cu articolul din "Jurnalul de dimineață", datat 1 aprilie 1946, " În care zi anume, am uitat, dar era în aprilie... Atunci am aflat - dintr-o telegramă de ziar - că Traian Demetrescu a murit la Craiova." Tot așa, pe urmele Corespondenței
Substanța umană by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14357_a_15682]
-
Ce gândeați atunci? Cum vi se înfățișa viitorul? OCTAVIAN PALER: Am impresia că o să sfârșesc prin a crede că trecutul, în loc să moară, se transformă în rebus. Sau că am mers prin viață asemenea unui somnambul. În dimineața la care vă referiți, totul mi se părea de o simplitate pe care acum n-o mai pot socoti nici, măcar, naivă. Nu mi-a trecut nici o clipă prin minte că, poate, eram figuranți într-un spectacol. Dimpotrivă, puneam bazele unei teorii care, ulterior
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
am afla din nou în ^90, cum spuneți, și n-aș ști ce știu azi, aș lua-o de la capăt, probabil, aș face la fel. Doar dacă aș ști ce știu azi, aș fi mai nuanțat, cred, când m-aș referi la democrație ori la Occident. Și aș folosi mai prudent cuvântul “morală”. De abținut, tot nu m-aș putea abține, însă, în ciuda oboselii și a nostalgiei de a fi “inactual”. România seamănă prea mult cu o corabie care plutește în
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
este invocat aproape mecanic sculptorul. Dar în egală măsură s-ar putea aminti pictorul, desenatorul, teoreticianul, profesorul, actantul în happeninguri și în performance, poetul ș.a.m.d. Personalitatea lui și întregul său profil cultural sînt abuziv minimalizate, însă, dacă ne referim doar la una sau la alta dintre aceste activități. Pentru că Paul Neagu reprezintă acea categorie de artiști sau, mai curînd, acel caz de artist, pentru care fragmentarea și ofensiva pe orizontală nu sînt decît o materie primă, piese constitutive într-
Sculptori români contemporani by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14387_a_15712]
-
cronica sa literară, de acum obișnuită, dl Mircea Iorgulescu socotește că precizarea din Jurnalul dnei Monica Lovinescu referitoare la adresa acestuia - "paginile de față sînt scrise despre și pentru alții" - ar denota o "stîngace raportare polemică la prezent și (s-ar referi de fapt - nota Cronicarului) la publicarea, nu la scrierea paginilor Jurnalului". E adevărat că "nimeni nu prevedea atunci (între 1981 și 1984 - nota Cronicarului) căderea regimului comunist în mai puțin de un deceniu". Dar oare dna Lovinescu nu putea avea
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14394_a_15719]
-
Lucru deloc de mirare cîtă vreme nici măcar modernismul nu a fost definit pînă acum de-o manieră unanim acceptată, care să nu mai lase loc la interpretări. încercările de definire ale modernismului și postmodernismului, atîtea cîte au fost, s-au referit la aspecte parțiale dacă nu au apelat de-a dreptul, la tehnica descrierii în cerc (definirea elementului prin el însuși). De altfel, cu ironie postmodernă Mircea Mihăieș taxează acest tocmai acest aspect: „Trecînd peste inevitabila descriere în cerc (o „experiență
Contrafort pentru plăcerea textului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14399_a_15724]
-
epocii. "Aiurea!" ar face azi Malaparte, dacă ar fi rămas lucid... În ciuda atâtor scăderi, avem de a face cu un scriitor de anvergură ce și-a lăsat pe obrazul veacului iscălitura energică. Dar ce interesant, la acest autor, să se refere cu atâta simpatie la noi, românii... Să citești Kaputt, azi, pare o născocire. E cum ai viziona simultan un film de groază combinat cu o conflagrație mondială crâncenă în plină desfășurare.
Un joc al întâmplării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14436_a_15761]
-
culminant apare oarecum firesc: în cameră năvălesc mai mulți bărbați, după ce bruschează ușa, aducînd cu ei un domn în stare de inconștiență, funcționar comercial și chiriaș al imobilului în cauză. După ce omul este preluat de ai săi, scriitoarea punctează recurent, referindu-se la ființa captivă: "Rămăsese cu fața spre ușă și i se părea o văgăună mare, spartă, acum că nu o mai umpleau trupurile oamenilor... (subl. aut.). Plecă încet s-o închidă. Venea frig mult pe acolo... o luase cu
Sephora, Bianca și Sofia by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Journalistic/14429_a_15754]
-
comparate ne-a "răpit" cîteva mii de cuvinte atribuindu-le greșit unor limbi romanice. La origine ar fi o limbă a rumanilor (sic!) din care multe cuvinte au trecut la pelasgi, traci sau daci. O amplă "revistă a revistelor" se referă și la România literară, semnalînd procesul de întinerire a condeielor critice. " MEMORIA (nr. 3-4) publică un foarte cunoscut și actual text din Caragiale: Cum am devenit revoluționar și om politic. Știți dv. care: acela cu flăcăul Niță plecat să cumpere
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14452_a_15777]
-
a condamnării convenției în interpretare și a susținerii constante a analizei, a semnalării direcțiilor care le despart, dar și a cunoașterii mediului și a realității psihologice a scriitorilor. Altele, de fapt majoritatea, sunt scurte, scrise la apariția cărților despre care referă. Interesant este că tocmai în ele, mai mult decât omul cu pasiunile sale, cum ne-am aștepta, decât descrierea operei prezentate, nararea se transformă în susținător al unor surprinzătoare exerciții de teoretizare. Aici sunt puse probleme ale imitației și influențelor
Repere pentru literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14433_a_15758]
-
textul propriu-zis. Altfel, în interiorul celor două volume ale ediției, subsolurile corectează posibile lecțiuni deficitare, reproduc titlurile cu exactitate, fac trimiteri la cărți nenumite de autoare, dar al căror conținut este cunoscut de editoare, încât nu stă la îndoială să se refere la el. Margareta Feraru completează cu eleganță fermă o scăpare din lucrarea Poporanismul de Zigu Ornea, acesta necitând decât prima parte a articolului despre simbolism, martie 1908, Margareta Feraru adăugând-o pe cealaltă, apărută la o dată diferită, iunie 1908. Când
Repere pentru literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14433_a_15758]
-
Pomul de Crăciun, (în Revista populară, 1903, 157). Petru Șpan, pedagog cu studii de perfecționare în filozofie și pedagogie la Viena și Jena, în Pomul de Crăciun (în Transilvania, 1896, nr. 1-2), încearcă să domolească zelul contestatarilor (nici nu se referă la P. Ispirescu) spunând că obiceiul are origine romană: "Stând astfel lucrul, noi nu avem să ne zguduim în amorul propriu național, în fața pomului de Crăciun, ci mai vârstos să-l privim cu oarecare liniște și fără nici o teamă că
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
după ce și-a ajuns forma sa tipică, ca să cucerească toată Germania și numai o altă jumătate de secol ca să se răspândească în tot Apusul Europei și să se coboare și în jos de-alungul țărmurilor Dunării până la noi românii." Ne-am referit până acum la articole din presa românească a vremii și trebuie să privim și în principalele cărți de la sfârșitul secolului al XIX-lea și din primele decenii ale secolului următor. S. Fl. Marian, în Sărbătorile la români nu menționează obiceiul
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
Margareta Șipoș Nu am reușit să descopăr cine a scris ferparul de mai jos - în stilul umoristic al celui la care se referă - și în care sunt de luat în seamă doar datele stricte: "Serghei Dovlatov - prozator rus din S.U.A., s-a născut la 3 septembrie 1941, într-o familie de actori aflată în refugiu la Ufa; până la 17 august 1978 a trăit
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
le va demonta de-a lungul întregii cărți, printr-o relativizare neobosită, ferită, în ultimă instanță, chiar și de propriile excese de zel: "La antipodul absolutismelor imobile, adeseori opuse între ele, nu profesez vreun relativism disolutiv." (p. 20). Se va referi, pe de altă parte, într-un mod indirect la sine, invocând o posibilă biografie a victimelor dispuse să se confeseze asupra istoriei trăite: "Miza aceasta îmi apare deosebit de împovărătoare tocmai în cazul unui om cu idei de stânga, care, în urma
Lupta eruditului cu sub-înțelesurile by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14459_a_15784]
-
totul registrul discursului anterior. Va avansa pe un teren din ce în ce mai neutru ideologic, mult mai pur teoretic, o dată cu Metamorfoza lui Kafka, pentru a reveni întrucâtva la preocupările inițiale o dată cu paginile dedicate lui Thomas Mann. în ultimul eseu al volumului se va referi din nou (simetric în raport cu studiul introductiv, dar concret aplicat) la contextul românesc, meditând asupra destinului lui Tudor Vianu, care, ca tipologie culturală, s-a dovedit "dornic să sedimenteze cunoștințe și o implicită moralitate, nu să mântuie" (p. 457); ne putem
Lupta eruditului cu sub-înțelesurile by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14459_a_15784]
-
existat, mai există chiar în realitate, fiindu-mi furnizate de viață, aici contribuind și familia personalității subsemnatului. - Trec de la una la alta: puteți să mi-l desenați în câteva cuvinte pe umoristul Vlad Mușatescu? - Scriitorul și umoristul la care vă referiți, întocmai ca și neamurile, prietenii și dușmanii săi, nu poate fi "desenat"! Nu intră în nici o dimensiune de hârtie. Chiar stau și mă întreb de-s zdravăn, de vreme ce și-acum mă cuget cum e mai corect spus: "nu poate" sau
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
mi-s în stare să suport orice. Chiar și pe mine. Probabil mi se trage de la cele trei demolări succesive. Este posibil ca următoarea și cea definitivă, să fie chiar o ușurare... Sunt convins că pricepeți la ce anume mă refer! - Sincer: pentru dumneavoastră a însemnat ceva anume Revoluția din Decembrie '89? - Enorm!! De unde mai prindem noi o revoluție transmisă în direct, ba chiar și la televizor? - Vă construiți greu personajele? Ce credeți despre psihologia omului contemporan? - Niciodată nu-mi construiesc
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
implementat și în politică! Numai așa se va procopsi cu documente umane din cele mai vii și autentice. Fără de care un scriitor nu-și are rostul. - Aveți insomnii pentru cărțile pe care nu le-ați scris? - Bineînțeles că am. Mă refer la insomnii. Însă nu din pricina cărților pe care n-am apucat să le scriu, ci din cauza dispariției interesului pentru carte. Sper că temporară. Și îmi mai apar frecvent și o mulțime de alte insomnii fie datorită unei indigestii, când am
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
Eugenia Vodă APromiteam, în numărul trecut, că ne vom referi la "investiția în Garcea", provenind de la MediaPro Pictures. La conferința de presă de la Furia, producătorul executiv (Andrei Boncea) s-a simțit dator să evoce numele lui Adrian Sîrbu, în legătură cu existența celor două filme: Furia și Garcea și oltenii. Despre Garcea
Pentru un revelion la Budapesta by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14474_a_15799]