55,719 matches
-
la Dunărea de Jos (sunt trecute în revistă toponimele de sorginte celtică din această regiune) și a bastarnilor. Dacă în debutul primei părți autorul se referă exclusiv la problematica geților de la sud de Dunăre, în partea a doua se face referire la geții și dacii din Carpați și de la Dunărea de Jos. Cu riscul de a se repeta, se face din nou apel la opera lui Herodot, ca primă scriere istoriografică antică ce-i consemnează în istorie pe geți. Apoi sunt
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
descoperite și publicate în ultimul secol contribuind la cunoașterea acestui fenomen istoric. Perioada regalității lui Burebista este abordată separat, pornind de la izvoarele scrise și epigrafice (Strabo, Iordanes, inscripția de la Dionysopolis). Se recurge și la analiza numelui Burebista și se face referire la încadrarea cronologică a domniei acestuia (în special controversa asupra anului 82 a.Chr, considerat în istoriografia românească ca moment de început pentru domnia regelui dac). Urmează descrierea evenimentelor politice din timpul domniei lui Burebista, asupra cărora nu vom insista
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
imposibil să ne închipuim un Buonarroti pictând sau sculptând “despovărat de iluzie” și cu “un strop șsau mai mulțiț din amărăciunea Ecleziastului.” Cu frustrările și blazarea lui Solomon nu se poate crea nimic. De altfel cartea Qohelet, la care face referire articolul, este singura din toată Biblia considerată a nu fi inspirată de Creator. Adevărul este că - spre susținerea afirmației inițiale privind inseparabilitatea extremelor - oamenii sunt în permanență compuși din absolut și relativ. Absolutul îi apropie de cunoaștere și Dumnezeu, relativul
Absolutul și Relativul by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/13034_a_14359]
-
cine nu vrei, G. Călinescu nu-l pomenește decît în treacăt, pe motiv că, deși traduse în românește chiar de autor, prozele sale ar aparține, de fapt, literaturii franceze, iar E. Lovinescu în Istoria literaturii române contemporane face doar cîteva referiri la opera sa, într-un text cu accente polemice la adresa lui H. Sanielevici). Mai degrabă ignorat de critica noastră literară în timpul vieții (un rol în acest sens îl va fi jucat, probabil, și suspiciunea criticilor cu ștaif în fața biografiei hollywoodiene a
Cine a fost Panait Istrati? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13036_a_14361]
-
pas cu pas, cu o tenacitate de detectiv, în încercarea de a descifra „cazul” scriitorului Panait Istrati. În acest demers autorul este prea puțin un critic literar (el nu face decît tangențial judecăți de valoare asupra operei lui Istrati, iar referirile la scrierile sale au ca scop doar exemplificarea modului în care anumite episoade ale existenței reale au fost transpuse în ficțiune). În schimb, este un neobosit scormonitor în arhive, istoric sociolog, psihanalist și, nu în ultimul rînd, un excelent prozator
Cine a fost Panait Istrati? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13036_a_14361]
-
și constatarea „de bun simț” a Simonei Drăghici: „În ceea ce privește literatura birmaneză, tăcerea cu care ea a fost învăluită pînă acum trebuie să pună pe gînduri editurile noastre” (p. 123). Din presa culturală a începutului de deceniu șapte sînt eliminate toate referirile la opera scriitorilor români emigrați în Occident, dar și la scriitorii români din Basarabia. Situația se schimbă de o manieră spectaculoasă începînd cu anul 1963. Cenzorul romanului Întoarcerea din război de Radu Teodoru face un clin d’oeil spre superiorii
Foiletoniști de partid și de stat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13055_a_14380]
-
pe plan socio-cultural. În această situație, Însă (imaginați-vă o jumătate de veac În care nu a pătruns nici un american În afara gândacului de Colorado), foamea noastră de americani s-a amestecat cu foamea propriu zisă. Așa că nu putem face decât referiri economice. Și cel mult folclorice, pentru că s-a dovedit prin unele părți că folclorul ține de foame. Ca să fim mai aproape și de cultură, cum spune tema, afirmăm categoric faptul că sosirea lui Columb În America a influențat În țara
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
În cele ce urmează vom încerca să medităm la „Dumnezeirea cea de necuprins în scris” și „Înțelepciunea cea mai presus de cuget”1, făcând referire la coborârea lui Hristos cea negrăită pentru noi, spre a ne face părtași dumnezeirii Sale, luând ca punct de plecare scrierile Părinților răsăriteni cuprinse în cele douăsprezece volume de Filocalie românească, traduse de Părintele Profesor Dumitru Stăniloae. Dintru început trebuie
Cunoaşterea lui Dumnezeu la Părinţii filocalici. In: Învăţătura filocalică despre Întruparea Domnului Hristos by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/146_a_135]
-
despre legionarim. Autorul anonim al portretului, părând că-i acordă eroului său circumstanțe atenuante, comite o inexactitate: "De la mijlocul anilor ^30, Mircea Eliade a devenit susținător al ideologiei Mișcării Legionare, de care s-a distanțat ulterior și a refuzat orice referire la acea perioadă din tinerețea sa." în cele aproape 20 de rânduri am mai găsit și alte carențe. Operele lui Eliade nu au fost traduse în 18 limbi, ci în 26 (cu o zi înainte ni se comunicase că transpunerea
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
prin rugăciune, ci la El însuși”<footnote Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, nota explicativă nr. 353, în Filocalia ..., vol. VIII, p. 156. footnote>. Sfântul Grigorie crede deci că există momente când sufletul este răpit în Dumnezeu. Dar când el face referire la extaz, limbajul său e de obicei metaforic și pare să vrea să spună că sufletul e constant atras și scos din sine însuși în simțirea dorului după o cunoaștere a lui Dumnezeu tot mai adâncă. Astfel există un paradox
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
mai mult: ea vedea în El pe Fiul ... Noi ne închidem față de un lucru care pentru Biserica veche era hotărâtor și prin care ea se deosebea de monoteismul iudaic. Simțul pentru viața trinitară a lui Dumnezeu, pentru întrepătrunderea reciprocă și referirea Persoanelor dumnezeiești întreolaltă s-a pierdut la noi... Pentru noi Dumnezeu a devenit o noțiune fără conținut»”<footnote Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, nota explicativă nr. 110, în PSB, vol. 29, p. 183. footnote>. Sfântul Grigorie utilizează „beția” pentru a
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
Theodor Rogalski, Ionel Perlea, George Enacovici, Mihail Jora, Mihail Andricu, Zeno Vancea, Alfred Mendelsohn, Sabin Drăgoi, Nicolae Buicliu, Constantin Silvestri, Paul Constantinescu. Vorbind despre natura intimă a cvartetelor românești, remarcăm faptul că ele aparțin în exclusivitate tipologiei lirice și concertante, referirile la tipologia dramatică lipsind cu desăvârșire. Din coordonatele emoționale ale cvartetului românesc lipsesc gestul tragic și conflictul dintre entitățile contrare, tendința către prezentarea unor înfruntări existențialiste etc. Reținem limitarea voită a spectaculozității muzicii și rămânerea în cadrul liricului calm și a
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
ale diavolului. Numai cei ce se roagă mai stăruitor și au ajuns la o anumită treaptă a urcușului duhovnicesc, sunt tulburați de ispite înfricoșate și sălbatice, dând războaie greu de purtat. Un iubitor de înțelepciune filocalică Sfântul Ignatie Briancianinov făcând referire la ispitele celor ce duc o viață duhovnicească înaltă, vorbește despre „o ispită necunoscută oamenilor răspândiți, cunoscută numai monahilor care duc o viață cu luare-aminte. Mai ales ea este cunoscută nevoitorilor care se îndeletnicesc cu rugăciunea minții. Cel mai neînsemnat
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
excepție și ansambluri orchestrale de mari dimensiuni ce puteau ajunge la 100 de membri. Aceste adevărate orchestre erau prezente mai ales la curțile regale din marile capitale ale lumii arabe - Bagdad, Cairo, Damasc. Nu există documente ulterioare care să facă referire la evoluția sau la tipul instrumentelor prezente în cadrul muzical arabo-andaluz. În ziua de astăzi, pe teritoriul Africii de Nord, structura formației muzicale de tip nouba este bazată pe trei tipuri de instrumente : luth, vielă cu arcuș - în arabă rebab și
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
a rugăciunii, ca și a vieții creștine, este de a conduce creștinul la dobândirea Sfântului Duh”<footnote Serghie Bulgakov, The Orthodox Church, Crestwood, St. Vladimir’s Seminary, New York, 1935, p. 149. footnote>. Ar trebui să notăm că nu se face referire la conceptul apusean de locuire, ci mai curând la ceea ce autorul numește „purtător de duh”<footnote Bazat pe textul biblic de la Gal. 2, 20: „Nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăiește în mine”. footnote>. Atunci când Sfântul Grigorie al Nyssei face
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
la conceptul apusean de locuire, ci mai curând la ceea ce autorul numește „purtător de duh”<footnote Bazat pe textul biblic de la Gal. 2, 20: „Nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăiește în mine”. footnote>. Atunci când Sfântul Grigorie al Nyssei face referire la îndumnezeire, θέωσις nu este abordarea sa favorită. El preferă în general să vorbească de „participarea” la atributele divine (Μετουσία Θεοῦ) și de obținerea „asemănării” cu Dumnezeu<footnote În afara studiilor fundamentale ale lui H. Merki ( Ὁμοίωσις θεῷ. Von der platonischen
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
Cântarea Cântărilor, cântările sfinților. Mai mult decât aceasta nu poate nici afla, nici încăpea urechea Și firea omenească”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, omilia I, în PSB, vol. 29, p. 122, 123, 124. footnote>. Făcând referire la faptul că multe cântări sunt în Legea Veche, Și anume psalmii lui David, cântările lui Isaia, ale lui Moise Și ale multor altora, prin acestea fiind descrisă taina lui Dumnezeu, Părintele profesor Dumitru Stăniloae, traducătorul Și tălmăcitorul acestei opere
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
apoi ni «se arată lumina adevărată ...,prin unirea cu firea noastră»<footnote Ibidem, col. 864C. footnote>). Până a se ridica la această cunoaștere superioară, sufletul contemplă pe Dumnezeu în natură<footnote Magistrand N. V. Stănescu, „Progresul în cunoașterea lui Dumnezeu cu referire specială la Sfântul Grigorie de Nyssa”, în Studii Teologice, Anul X (1958), Nr. 1-2, p. 30. footnote>. Mai întâi, sufletul vede pe Dumnezeu asemenea unui „ciorchine (τό βοτρυδόν), care împrăștie prin floare o bună mireasmă dulce Și plăcută<footnote Sf.
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
βάϑη), Și înăuntrul raiului, unde spune, după marele Pavel, că vede cele nevăzute Și aude cele ce nu se pot grăi”<footnote Ibidem, omilia I, P. G. XLIV, col. 785A; cf. Magistrand N. V. Stănescu, „Progresul în cunoașterea lui Dumnezeu cu referire specială la Sfântul Grigorie de Nyssa”, în Studii Teologice, Anul X (1958), Nr. 1-2, p. 32. footnote>). Sfântul Grigorie își rezumă foarte bine gândirea, spunând: „Este adevărat, deopotrivă, Și că inima curată Îl vede pe Dumnezeu Și că nimeni nu
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
a ambasadei, pe care și noi am trăit-o. Mi-a plăcut și că partea a doua a Ambasadorului este ca ”Salonul numărul 6” a lui Cehov, unde Încape toată nebunia Între patru pereți, doar că tu nu ai făcut referire la oameni obișnuiți, ci ai accentuat nebunia de care dădeau dovadă oamenii ce ne-au servit și Încă mai servesc unora drept model. Citind, Îți dai seama că nici tu nu ești perfect, că ai dat de multe ori dovadă
ALECART, nr. 11 by Larisa Danilov () [Corola-journal/Science/91729_a_92890]
-
Sfânta Sfintelor, celui ce nu-și spală cămașa conștiinței sale, dacă s-a atins de vreun gând muritor și vrednic de osândă”<footnote Idem, In Canticum canticorum, P. G. XLIV, col. 789A; PSB vol. 29, p. 133. footnote>. Atunci când face referire la tinerețea tumultuoasă și la tentațiile ei multiple, Sfântul Grigorie de Nyssa Îl oferă ca paradigmă a curăției pe fratele său Naucratios, care Își domolea tinerețea năvalnică prin osteneli, supunându-se cu zel și râvnă voinței materne, dacă se Întâmpla
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
care a discutat semnificația îndumnezeirii pentru perspectiva realistă a Sfântului Irineu asupra mântuirii a fost Adolf von Harnack, History of Dogma, 7 vols, Trad. N. Buchanan, Williams & Norgate, London, 1896-1899, 6 (Reprinted Russell & Russell, New York, 1958; paginile la care facem referire sunt la această ediție), p. 239-44; cf. Norman Russell, The Doctrine of Deification ..., p. 105.footnote>. Făcând referire la stihul 1 al Psalmului 81: „Dumnezeu a stat în dumnezeiască adunare și în mijlocul dumnezeilor va judeca”, Sfântul Irineu susține că aceasta
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
History of Dogma, 7 vols, Trad. N. Buchanan, Williams & Norgate, London, 1896-1899, 6 (Reprinted Russell & Russell, New York, 1958; paginile la care facem referire sunt la această ediție), p. 239-44; cf. Norman Russell, The Doctrine of Deification ..., p. 105.footnote>. Făcând referire la stihul 1 al Psalmului 81: „Dumnezeu a stat în dumnezeiască adunare și în mijlocul dumnezeilor va judeca”, Sfântul Irineu susține că aceasta se referă la Tatăl, Fiul și la acei care au primit înfierea, anume, adunarea Bisericii lui Hristos, adică
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
la atributele divine ale nestricăciunii și nemuririi. Ca roadă a Întrupării, creștinii au acces la o demnitate divină pe care ereticii nu reușesc să o obțină: ultimii sunt dumnezei și fii ai Celui Preaînalt, dar mor precum oamenii. A treia referire la Psalmul 81, 6 apare într-o importantă discuție legată de răspunsul la întrebarea de ce umanitatea nu a fost făcută perfectă de la început<footnote Contre les heresies, 4.38.3, Édition critique dʼaprès les versions arménienne et latine sous la
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
putea depăși mortalitatea și de a realiza nemurirea pe care o posedă potențial prin Botez. Aceasta implică exercitarea alegerii morale. Teofil al Antiohiei vorbise deja de creșterea omului spre maturitatea spirituală, astfel încât să devină „Dumnezeu”, probabil, după cum am văzut, cu referire la Psalmul 81, 6. Sfântul Irineu conectează această creștere în mod explicit cu obținerea chipului și asemănării cu Dumnezeu (Gen. 1, 26), pe care Adam le pierduse. Omul a fost făcut după chipul și asemănarea lui Dumnezeu Celui necreat: „Tatăl
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]