5,631 matches
-
anuale asupra pieței muncii se obțin de către Institutul Național de Statistică în urma efectuării unor investigații statistice parțiale (anchete, sondaje trimestriale asupra forței de muncă) rezultate ce reflectă situația reală din populația totală generală, cu o anumită probabilitate. Rezultate certe pentru reflectarea situației de pe piața muncii se pot obține numai în urma investigațiilor statistice totale care se realizează la recensămintele populației. Deoarece, în cazul unor indicatori demografici și economici, nu se face o distincție clară între populația majoritară și etniile conlocuitoare, iar rezultatele
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
această perioadă și influențele educative sunt mai complexe și mai bine organizate. Copilul preșcolar imită ceea ce observă în jurul său, silindu-se să-și însușească în mod activ felul de trai și de muncă al oamenilor din jurul său. Forma tipică de reflectare și de cunoaștere activă a realității care-l înconjoară este pentru preșcolar jocul, ce devine activitatea sa dominantă. Pe lângă activitatea de joc, în viața copilului preșcolar ocupă un loc important și procesul de instruire care se transformă în activități obligatorii
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
instinctivă? Să ni se demonstreze, căci eu gândesc asta la persoana întâi plural a prezentului conjunctiv, sau a imperativului dacă se dorește, să ni se demonstreze partea sa de natură, de instinct, de inconștiență; nu e formă fără materie. Arta, reflectarea, conștiința, forma voi fi eu, iar ea, Marina, va fi natura, instinctul, inconștiența, materia. Și ce natură! Ce instinct! Ce materie!... ce materie peste toate...! o spun curentele plutoniene cu limbajul lor cutremurat al inimii ce materie! Eu o voi
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
cosmice nelimitate: „.. .În fapt? lumea i visul sufletului nostru. Nu exist? nici timp, nici spa?iu ele sunt numai În sufletul nostru. Trecut ?i viitor e sufletul meu că p? durea Într-un sâmbure de ghind?? ?i infinitul asemenea, ca reflectarea cerului Într-un strop de rou?.. ". („ S?rmanul Dionis "). În felul acesta a gândit poetul ?i vechea cetate a Daciei care se bucur? de privilegiul unei existen?e eterne, pentru c? ea niciodat? nu se va transforma În ruin?, ci
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
creeze al?îi noi: „nefinire ?i infinire". ? i asta pentru c? dimensiunea infinitului a existat Întotdeauna În „nemarginile" sufletului s?u: „ Trecut ?i viitor e În sufletul meu, ca p? durea Într-un sâmbure de ghind?, ?i infinitul asemenea că reflectarea cerului Înstelat Într-un strop de rou? Dac-a? putea ?i eu s? m? pierd În infinitatea sufletului meu... ". („ S?rmanul Dionis ") Topos poetic În literatura eminescian? A. Aspecte ale istoriei termenului B. Potrivit teoriei esteticianului Oskar Walzel, operă poetic
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
ri, adic? e terenul pe care se intersecteaz? voca?ia creatoare a autorului cu voca?ia creatoare a receptorului" (Ioana Em. Petrescu) . Esteticianul italian Rosario Assunto consideră de asemenea c? „receptarea e un fapt creator" ; ea nu Înseamn? numai o „reflectare pasiv? a obiectului artistic Într-o con?tiin??-oglind?", ci o deschidere spre cât mai multe interpret?ri („opera apperta" cum o numea Umberto Eco). Opera I?i va fi Împlinit „destinul", menirea ei artistic? doar În momentul În care
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
aduse limitelor de pedepse se numără: a) necesitatea corelării cu dispozițiile din partea generală referitoare la mecanismele de sancționare a pluralității de infracțiuni, dar și la limitele de pedeapsă prevăzute pentru aplicarea modalităților alternative de individualizare a executării sancțiunilor; b) necesitatea reflectării în limitele legale de pedeapsă a ierarhiei firești a valorilor sociale care fac obiect de ocrotire penală; c) necesitatea revenirii la tradiția Codurilor penale anterioare (Codul penal de la 1864, cel din 1936 și Codul penal în vigoare în forma avută
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
existența din alte venituri, situația s-a schimbat. Au apărut grupuri pro și contra sport. Astfel, putem concluziona: sportul este mijlocul creat din punct de vedere istoric pentru controlul efectiv și multilateral al posibilităților fizice și spirituale ale indivizilor, reprezentând reflectarea îmbogățirii genetice a reproducției sociale a vieții umane. Sursele și funcțiile social-politice ale sportului În literatura de specialitate întâlnim o varietate de clasificări a funcțiilor social politice ale domeniului educației fizice și sportului. Părerile fiind împărțite, încercăm să prezentăm, succint
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
de a ne arăta trecerea de la comunicarea tradițională corporatistă la cea prezentă, cu alți actori, alte scenarii, alte teme etc. Tabelul 4. Schimbări de paradigmă în comunicarea corporatistă Comunicarea tradițională corporatistă Comunicarea corporatistă în secolul XXI Bazele și direcția comunicării Reflectare a nevoilor corporației Dialog și interactivitate cu stakeholders-ii Canale Oameni specializați și departamente care folosesc un model de plan de dezvoltare-implementare Centrare pe nevoile consumatorului și integrarea unei funcții care folosește modelul sens-adaptare-răspuns Ținta comunicării Piața națională Piața globală Conținutul
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
crearea unui cadru pozitiv pentru generarea și evocarea unor întâmplări, experiențe, scopuri pozitive care să inducă o atitudine afirmativă față de schimbare, dialogul interior, complementar anchetei, prin faptul că înseamnă evocarea acelorași întâmplări organizaționale, în cadru informal de această dată, susține reflectarea deciziilor formale în timpul întâlnirilor informale. Mai simplu spus, face posibilă realitatea schimbării. O altă cale de susținere a angajamentului față de brand este crearea unei culturi de mentoring. Statisticile sprijină ideea că noii angajați, mai ales dacă sunt la debutul carierei
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
în mine însumi, lentă, necruțătoare, francă și de absolută sinceritate. Impresiile despre alții, despre lumea din afară vor înfățișa nu senzațiile momentane, ci mai ales - așa aș vrea cel puțin - păreri filtrate prin judecata mea rece, obiectivă, ceva ca o reflectare vie în oglinda sufletului meu. Așa, sînt sigur că se vor cuprinde aici lucrurile și întîmplări prezente, viitoare sau trecute, care ar pune într-o lumină dezagreabilă și pe alții, și chiar pe mine însumi. Spovedaniiile și frămîntările sufletești au
Casele memoriale de la bloc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/8856_a_10181]
-
irita mai mult decât încorsetarea, voia să perpetueze ipostaza de independență. Se pot distinge mai multe trepte ale desprinderii. Surprinde modul în care înțelege documentarea. El nu se supune automatismului realist, impus de o doctrină. Părând că împrumută norme ale reflectării literare într-un program, el se amuză substituindu-le, încărcându-le cu un alt sens decât cel prevăzut. Mă rezum de aci inainte în aceste disocieri doar la Malraux, situându-l deocamnadată între paranteze pe Drieu. După ce revista NRF (Nouvelle
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
al unui coregraf care merge cu neîncrederea în posibilitățile de expresie ale corpului uman până la a-l face să dispară și înverșunarea unora dintre pictorii abstracționiști, de acum aproape un veac, care au încercat să facă să dispară nu numai reflectarea realității mediate de sensibilitatea lor, dar și realitatea tabloului, exprimată de forme abstracte și culori. Povestea explicită, conținutul anecdotic - corespondențe ale subiectului tabloului - trecuseră mai de mult în planul doi sau chiar dispăruseră din unele forme de dans, de mai
Pătrat alb și dans în întuneric by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9780_a_11105]
-
Aceasta rezultă din specificul activității educaționale, din relațiile subiectului educațional (elev, student) cu :învățarea;grupul școlar / universitar;profesorii;școala ca instituție;propria personalitate;timpul liber;sexul opus;profesiunea;odihna, relaxarea;prieteni, amici; Etapele consilierii educaționale: 1. Întîlnirea 2. Clarificarea 3. Reflectarea 4. Confruntarea sau rezolvarea problemei 1. Întîlnirea Clientul (elevul/studentul) împovărat de problematica sa nerezolvată se adresează consilierului într-o stare de: confuzie, ambivalență afectivă, „ceață psihologică”, neîncredere, disconfort psihic, nemulțumire, etc. Ca urmare, obiectivele primei ședințe de consiliere constau
ORIENTAREA ȘI CONSILIEREA EDUCAŢIONALĂ: NOŢIUNI TEORETICE. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Tiron Elena, Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2373]
-
în crearea unei „atmosfere” diferite față de încărcătura psihologică anterioară a clientului. 2. Clarificarea Clarificarea are ea însăți mai multe subetape: identificarea problemei;formularea ei; stabilirea cauzelor problemei;descrierea consecințelor prezente și viitoare ale problemei; explicarea relației specifice problemăclient mediu. 3. Reflectarea Reflectarea în consiliere constă în exprimarea de către consilier a stărilor cognitive și afective ale subiectului educațional, în cuvinte, într-un limbaj comun, pentru a-l ajuta să conștientizeze și să-și „calibreze” stările. De xemplu „Se pare că te simți
ORIENTAREA ȘI CONSILIEREA EDUCAŢIONALĂ: NOŢIUNI TEORETICE. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Tiron Elena, Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2373]
-
crearea unei „atmosfere” diferite față de încărcătura psihologică anterioară a clientului. 2. Clarificarea Clarificarea are ea însăți mai multe subetape: identificarea problemei;formularea ei; stabilirea cauzelor problemei;descrierea consecințelor prezente și viitoare ale problemei; explicarea relației specifice problemăclient mediu. 3. Reflectarea Reflectarea în consiliere constă în exprimarea de către consilier a stărilor cognitive și afective ale subiectului educațional, în cuvinte, într-un limbaj comun, pentru a-l ajuta să conștientizeze și să-și „calibreze” stările. De xemplu „Se pare că te simți...”, „Cu
ORIENTAREA ȘI CONSILIEREA EDUCAŢIONALĂ: NOŢIUNI TEORETICE. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Tiron Elena, Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2373]
-
artă coincide la Kantor cu definiția actorului în raporturile sale cu manechinul. Ca să vorbească despre viață, arta are nevoie de absența vieții. Iată de ce regizorul va construi un spectacol precum Clasa moartă în jurul unui joc complex de dubluri și de reflectări reciproce între actori și manechine, făcând din cuplurile lor multiplicate punctul de pornire al unei explorări infinite a relațiilor subtile ce leagă inertul și viul, inanimatul și animatul. E greu să uiți, ca spectator al Clasei moarte, impactul emoțional resimțit
Monique Borie - Fantomă și teatru by Ileana Littera () [Corola-journal/Journalistic/9085_a_10410]
-
fond, nu de sancționat - ci numai de constatat cu luciditate - sunt toate manifestările acestei ciudate amnezii culturale. Ele traduc oscilația de atitudine între, pe de-o parte, indiferența față de ceea ce este străin și, pe de alta, curiozitatea inerentă legată de reflectarea propriei imagini în ochii celui venit din afară, în mirările neîntrerupte ale expatului. Și, fiindcă în romanele lui Florescu întoarcerea într-o Românie demult abandonată reprezintă centrul de greutate al construcției, atracțiile și așteptările dublează și cele mai fragile note
Un final românesc by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9115_a_10440]
-
neobosit, cu un entuziasm ce pare conectat la un generator etern. Lupa criticului se însuflețește de fiecare dată când ia contact cu geografiile capricioase ale textului, iar provocarea acestuia din urmă devine crucială pentru un spirit căruia insensibilitatea față de multiplele reflectări ale creației îi este totalmente străină. Important așadar, este stimulul, fie el cât de mic, - condiție sine qua non pentru menținerea unei relații vii cu textul". Avântul retoric îi joacă mai multe feste autorului. Din neatenție sau din insuficient de
Ocheade mistico-semantice by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9121_a_10446]
-
fapt să spună autorul dincolo de ceea ce scrie. Întregul volum este un omagiu adus lui N. Steinhardt. Or, în acest context, o frază precum aceasta te face să nu mai înțelegi nimic: "De fapt, aici se și rezumă toată problematica acestei reflectări duplicitare (s.n. - T.U.) în eseistica steinhardtiană: de Noica îl leagă multe, la fel cum îl și despart anumite aspecte, deloc neglijabile" (p. 24). Nu știu dacă Adrian Mureșan s-a gândit la faptul eseistica lui N. Steinhardt referitoare la
Ocheade mistico-semantice by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9121_a_10446]
-
adevarată - sub care se desfășoară an de an, aici la Sinaia, pentru a opta oară în acest mijloc de august, întâlnirile muzicale ale tinerilor, ale maeștrilor; ...întâlniri desfășurate sub semnul de exemplaritate al mesajului enescian. Este, oare, spiritualitatea enesciană o reflectare a marelui concert al valorilor umaniste? Se integrează, oare, muzica lui George Enescu marelui spectacol al muzicii celei mari? întrebările sunt retorice; răspunsul ni-l dă însăși muzica maestrului. Cea cântată de el, cea creată de el. Mă refer la
"Enescu și muzica lumii"... by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9338_a_10663]
-
diagnostic: "ți-ai făcut din angoasă și durere/ un cifru de existență ("nenoroc de existență"/ cum subliniezi cu aldine)/ iar singurătatea ta orgolioasă e ca/ un deșert unde nu crește nimic"... Salvarea? Mai întâi de toate, o inalterabilă luciditate, cu reflectarea calmă și minuțioasă a dezastrului. Iar apoi, refugierea în spații ocrotite, ferite de toxinele realului. Nimic mai firesc ca lecturile de căpătâi să fie cele din Proust și Borges. Se creează, astfel, posibilitatea scufundării într-un paradis al culturii, al
Omul deteriorat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9350_a_10675]
-
distorsionate și afectele pot fi transmise în formă puțin nuanțată decât ar putea fi observate într-o decodificare frontală. La adăpostul anonimatului și „invizibilității”, unii clienți ar putea fi tentați să dezvăluie doar anumite părți de adevăr - din dorința unei reflectări pozitive a sinelui și acceptări necondiționate din partea consilirului, șansa de a fi „prinși” fiind mai mică. Personalitățile demonstrative vor fi mai tentate să experimenteze cu diverse identități, să provoace și să manipuleze consilierul, fapt pentru care acesta trebuie să-și
Al treilea instrument de consiliere: Consilierea online prin “Centrul on-line de informare și comunicare elev – consilier: Întreabăne la orice oră”. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2377]
-
dumice? dimineți cu nor în diminețile cu nor, simt carnea-mi lunecând de pe oase, de parcă m-aș alungi într-o ploaie subțire, bătând în plăsele de os sub un cer fumegos. nu știu bine de-s eu sau fosta-mi reflectare-n oglindă. umbra de oțel atârnă străvezie în grindă. suflare ușoară de borangic, înșirată în bobițe de mărgea albăstruie ca piatra lunii, ușurelul meu suflet mă bântuie ca un flutur stârnit de-o lumină pietroasă. cum s-o îmbun, lumina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
comprimare a gândului în formulări de maximă concizie și o dimensiune filosofică specială, pe care vechii greci o exprimau prin termenul „phronesis” iar romanii prin „sapientia”, care înseamnă în limba noastră „înțelepciune”. Înțelepciunea este expresia unei experiențe bogate, a unei reflectări profunde, a unei înțelegeri complexe a lucrurilor. Tocmai de aceea, de obicei este exprimată simplu, concis, uneori laconic. Prin această ultimă trăsătură, aforismul depășește spațiul propriu-zis al literaturii și se intersectează cu filosofia. Înțelepciunea a fost privită încă de la Aristotel
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]