39,422 matches
-
nu e un militant strict înregimentat politic, mai raționalul filosof Fondane pune în joc, cum am văzut, în reflecțiile sale critice, și un fond ideatic chemat să le justifice în planul unei concepții mai generale. Amândoi se întâlnesc, însă, în refuzul îngrădirii libertății individuale de către organizații și programe constrângătoare, ce nu țin seama de concretul faptelor și existențelor particulare. Ambii se încadrează perfect în categoria oamenilor ce slujesc unei "morale a convingerii", vizând amintitul "optimum etic" și se opun eticii forței
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
la opera unui critic, literatura îi apare Ťca un uriaș foc aprins noaptea, în jurul căruia chipurile cititorilor, inundate de lumină și dogoare, capătă expresii stranii: contaminate de frenezie sau, dimpotrivă, placide și somnolente, pierdute în actul contemplației sau schimonosite de refuz și neînțelegereť (Jurnal de critic, p. 166), comparația e revelatoare pentru ce vrea să spună despre diversele stiluri critice". Ion Bogdan Lefter se silește a-și păstra capacitatea de înțelegere la cota unei lucidități ce respinge rutina, neexcluzînd ingenuitatea mirării
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
care Maiorescu, scoate cărți pe care le oferă cu atente dedicații, așa încît o anume valoare îi este recunoscută încă din anii vieții. Și cu toate acestea, opera (în speță "cartea exemplară": Amintiri din copilărie) oglindește o postură contrară, un refuz al scrisului resimțit în mod dezamăgitor precum un "univers paralel", precum o "copie artificială și palidă" a cosmosului căruia autorul îi aparține pe cale organică. Se iscă prin urmare o tensiune între individul ca exponent holografic al ansamblului din care provine
Ion Creangă între natură și cultură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12326_a_13651]
-
le separi surpă o unitate sacră, de genul noapte-zi, yang-ying, sânge și apă - etc. Părțile rele ale părților bune fiind mai cunoscute, căci de ele s-a tot vorbit - până la obsesie și, să nu ne ascundem după deget, cu visceral refuz , cele bune trec neobservate încât o împrospătare a memoriei colective se pretinde efectuată. Asta numai și doar în cinstea dreptății și întru salvarea sufletelor noastre... Moderatorii, crainicii posturilor de televiziune - conducerile acestora au drag de bâlbâiți - se arată pătrunși, fostul
Partea cea bună a părți rele by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12418_a_13743]
-
Gheorghe Grigurcu Cea dintîi trăsătură ce-o degajă ele cu bruschețe este refuzul, exprimat cu o "impertinență discretă", a oricărei călăuze. Junele neinițiat se dorește a sta cu orice preț pe propriile-i picioare. "Singurul magister pe care îl acceptă acest adolescent revoltat pe toți și pe toate - un stăpîn față de care este
Despre Nae Ionescu și Cioran (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12423_a_13748]
-
încerce norocul și la un post de televiziune. Cornel Nistorescu a preluat un ziar de succes. Iar primele sale încercări de a-l schimba dintr-un tabloid senzaționalist într-un cotidian și cu analize și comentarii s-a lovit de refuzul cititorilor tradiționali ai Evenimentului. Încât Nistorescu a schimbat politica editorială a ziarului, trecând la modificarea cu pași mici. După 2000, Nistorescu a jucat cartea unei atitudini constant critice față de Putere. A crescut tirajul, dar a scăzut publicitatea, pe măsură ce Evenimentul și-
Bulina Roșie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12438_a_13763]
-
Georgeta Drăghici Cea dintîi trăsătură ce-o degajă ele cu bruschețe este refuzul, exprimat cu o "impertinență discretă", a oricărei călăuze. Junele neinițiat se dorește a sta cu orice preț pe propriile-i picioare. "Singurul magister pe care îl acceptă acest adolescent revoltat pe toți și pe toate - un stăpîn față de care este
Întoarcerea poetei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/12424_a_13749]
-
breaslă, fie ei tineri sau mai puțin tineri: ,Meseria aceasta înseamnă puterea de a spune nu, chiar cu riscul pierderii funcției sau a locului de muncă. Și nu mă refer la acte de insubordonare pe criterii subiective. E vorba de refuzul de a-ți anestezia propria conștiință de dragul unui salariu mai mare sau al unei poziții sociale. A fi jurnalist profesionist înseamnă să pui binele public mai presus de binele personal. În fapt, aici e marea provocare și numai în felul
Mesaje din România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12443_a_13768]
-
opinia unora, evident eronată, că istoricii și criticii literari nu au nevoie, pentru a emite judecăți de valoare despre scriitori, de ediții de opere complete, "savante", cu variante și note redactate după normele criticii de texte; de asemenea - ca să simplific -, refuzul cronicarilor de a se angaja în verificarea, fie și numai parțială, prin sondaj, a travaliului efectuat de îngrijitorul de ediție, verificare întotdeauna complicată, fastidioasă, în comparație cu excursul întotdeauna plăcut pentru că nu este constrâns de rigori "științifice", în jurul unor impresii de lectură
Câte ceva despre altceva by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12483_a_13808]
-
ataci ? În cine o să tragi ? Cu cine te lupți ? Cu TERORISMUL? Și ce sunt teroriștii... Să nu uităm că în toate perioadele cînd într-o zonă a lumii a fost ocupație străină, o împilare și o opresiune, a fost un refuz al populației de a accepta conducerea asta... |ia au suportat-o greu, și s-au dedat la acte de terorism. Les chouans ai lui Balzac erau teroriști. Rezistența franceză au fost teroriști, așa îi numeau și nemții. Rezistența rusească antinazistă
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
care l-a văzut în redacția ziarului ,Ardealul", așteptând tăcut în anticamera directorială să fie primit în audiență, un individ ,în negru", rigid, neprivind la nimeni în jur deși era acolo multă lume, zidit parcă înăuntrul său, dând senzația ,de refuz obstinat al realității imediate". Informându-se, Mârzea află că omul este preot unit și bibliotecar la Biblioteca Facultății de Drept, un ,preot-funcționar", predicator foarte ascultat de enoriași, implicat cu eficiență în tot felul de activități comunitare sau caritabile. Venise la
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
tușele defensive ale lui Tăriceanu. În meciul propriu-zis, Băsescu a intrat din nou în avantaj punîndu-l pe premier într-o situație din ce în ce mai dificilă și mai stingheritoare. El care a refuzat să demisioneze, din patriotism, a început să tragă ponoasele acestui refuz. Băsescu și-a luat dezlegare de la atitudinea de protector binevoitor al Guvernului, dînd în stînga și în dreapta peste scăfîrliile din Executiv, ca tot președintele imparțial. Anticipatele refuzate de Tăriceanu, dintr-o miopie politică greu de explicat, l-au făcut pe
Cine cîștigă din meciul Băsescu-Tăriceanu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11445_a_12770]
-
contururile, accentuează exotismul, o îmbogățește cu personaje noi, și proiectează viziunea orientală asupra Angliei. Ceea ce te cucerește este chiar imposibilitatea de a separa cele două lumi care se întîlnesc în ființa scriitorului. Într-una din ultimele pagini, chiar își exprimă refuzul scindării, ca și neputința alegerii, deși frînghii, lasouri și arcane îl silesc să opteze. Și Rushdie își desfată cititorii cu strategii narative diverse, perfect adecvate istorisirilor și personajelor create. Tînăra dorind să părăsească India, naivul ușor de înșelat de toți
Puncte cardinale by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/11467_a_12792]
-
Rodica Bin Lasă în urma ta cîteva enigme; altminteri vei muri de tot - își avertiza Elias Canetti în 1982 contemporanii. Viața și scrierile lui nu ridică neapărat enigme insolubile în calea biografilor și a cititorilor, cît postulează prin ele însele refuzul, energic și sublimat în literatură, de a ceda forței destructive a neantului și a morții. ,Canetti împlinește 100 de ani" ar fi deviza ideală și conformă spiritului acestui autor , sub care în Germania, Austria și Elveția este comemorat și mediatizat
Enigma Canetti by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11466_a_12791]
-
robul Mihail" să iasă în lumea largă, să-și părăsească perfecta incintă maternă. Respingând vehement asemenea avansuri, protagonistul, copilul matur, bătrân, mort pentru lume, se mai și răzgândește. Dacă un poem mai lung, ca Lumea Amăgitorului, îi expune și justifică refuzul, altele, mai scurte și mai vioaie, îl arată bine tăvălit prin plăcerile vieții, bucurându-se frenetic de fiecare clipă. Sexul? E o ,mântuire mai mică": ,Sexul e o mântuire mai mică. E chiar mântuirea mea mai mică./ Minusculă. Cea mai
Copilul bătrân by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11539_a_12864]
-
Mircea Mihăieș Anticipatele, refuzul fuzionării P.N.L.-ului și P.D.-ului precum și evidența că nu toți miniștrii guvernului Tăriceanu sunt chiar niște ași - ba, dimpotrivă, că unii dorm în post ca ultimul răcan - riscă să diminueze simpatia de care Alianța se bucură și în clipa
Țara împăraților goi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11553_a_12878]
-
membrii partidului e mai mare decât la liberali. Neavând o protoistorie limpede - e drept, mulți dintre actualii lideri ai partidului provin din structurile inferioare ale PCR-ului -, pediștii trăiesc din pura voință de a-și demonstra competența. Slăbiciunea liberală motivează refuzul urmașilor lui Brătianu de a discuta cu seriozitate despre declanșarea anticipatelor. Partea proastă e că fiecare zi scursă înseamnă o slăbire a PNL-ului și o creștere în Alianță a influenței pediste. Tare mi-e teamă ca atunci când realitatea îi
Țara împăraților goi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11553_a_12878]
-
secrete românești nu ar fi putut organiza singure - fără ajutorul KGB - debarcarea lui Nicolae Ceaușescu, profesorul american oferă un răspuns sarcastic: , Prostia Securității române este epocală și de o profunzime nemaivăzută" (p. 43). Tot în acest interviu apare și controversatul refuz de a se întoarce în România pentru a-și vizita mama bătrână, fragment reprodus și comentat și în cartea lui Ted Anton: ,... am decis să nu mergem. Dar probabil că la anul am să vin, la vară, ca să o văd
Publicistica lui Culianu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11577_a_12902]
-
ideilor culturale, Adrian Marino este astăzi unul dintre cei mai fervenți militanți pentru aducerea Europei în România. Un singuratic, un insurgent, un adversar al obtuzității, al provincialismului, al mimetismelor și snobismelor. Să-l ascultăm. - Ați refuzat, domnule Adrian Marino, un refuz făcut public, să vă integrați, să vă înscrieți în curentul confesiv-memorialistic atât de puternic, atât de larg după 1989. Deși materie biografică aveați. Ați fost deținut politic, ați cunoscut bine lumea culturală și literară românească din ultimii 50-60 de ani
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
obligat însă într-un fel să fiți împotriva Clujului. Ceea ce ați făcut, ați făcut, poate, și demonstrând că reușiți să rezistați într-o ambianță ostilă, într-o ambianță neprietenească, într-o lipsă de legături cu cei din jur, într-un refuz al celorlalți. Nu numai ei vă refuzau pe dumneavoastră, ci și dumneavoastră îi refuzați pe ei, de fapt. A.M.: E foarte adevărat ce spuneți. Și în felul acesta, având o anumită tărie, hai să-i spun personală, îmi dau și
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
un adversar literar imediat și pe măsură, Mircea Cărtărescu își permite cea mai dură, căci neconvențională, confruntare posibilă: cea cu sine. Confuziile, contradicțiile, gîndurile nude și crude, nesiguranța, lipsa de sens dinăuntrul profund al eu-ului nu pot fi mistificate. Refuzul creditării neliniștilor sale e cel mai facil mod de a bagateliza demersul diaristic, iar despre Mircea Cărtărescu nu se poate spune doar că e un scriitor-internațional-care-trăiește-din-burse-ce-și-mai-poate-dori?. E o naivitate să crezi că Mircea Cărtărescu din acest jurnal e complet și
Dincolo de succes by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11623_a_12948]
-
și șefii, iubirile pasagere. Ceea ce-i face, dincolo de micile, trecătoarele neliniști, să conviețuiască liniștiți, să se îngăduie fără probleme mari, este un oarece sentiment al lipsei de concurență, al renunțării la competiție. Nu e vorba numaidecît de o declasare, de refuzuri la îndemînă, cînd și-așa nu prea îți mai rămîne mare lucru de făcut, ci, mai curînd, de-o orientare, bine chibzuită, spre acea nișă pe care nimeni n-o rîvnește și unde poți fi, în definitiv, lăsat în pace
Arta fugii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11647_a_12972]
-
diferite mijloace, nimic altceva decît să te îndatoreze. Din ce în ce mai mult, pînă cînd nu-ți mai rămîne nici o posibilitate să-i întorci, onest, "împrumutul": "Apoi, cînd îți era lumea mai dragă și te credeai mai curat, îți cerea, fără drept de refuz să faci ceva pentru el și constatai aproape de fiecare dată că trebuie să faci pentru el ceva ce scrupulele te-ar fi împiedicat să faci pentru tine însuți. Te numea "profitor ordinar" imediat ce ezitai o clipă, nu-ți recunoștea nici un
Arta fugii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11647_a_12972]
-
experiențe identice sau analoage cu ale mele" (Prezențe românești..., p. 89). Concluzia: "a miza la infinit pe Paris și pe francofonie este o eroare. Și nu cred nici echitabil, nici tolerabil a primi la infinit lecții, bătăi condescendente pe umăr, refuzuri, observații suficiente și critici neîntemeiate de la oricine, numai fiindcă hazardul a făcut să se nască în Vest și nu în Est" (id., p. 90). Acesta a fost în adevăr Adrian Marino, acest infatigabil "intelectual român și european". Realizările excepționale, în interiorul
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
acest infatigabil "intelectual român și european". Realizările excepționale, în interiorul culturii naționale românești, nu au fost pe deplin acceptate și apreciate la justa lor însemnătate, în Europa, mai ales în Franța. Aroganța culturii franceze este de altfel bine cunoscută - iar respingerea, refuzul integrării operelor străinilor au constituit deziluziile multor generații de mari oameni de cultură din afara granițelor Franței. Adrian Marino, scriitor și critic de primă valoare - dar Român, în România, cu toate eforturile sale pro-europene - nu putea face, mai ales în Franța
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]