217 matches
-
mărturisitor mă portretizez, auto-textualizându-mi experiența discursivă pe teritoriul Științelor comunicării. Domeniu ale cărui granițe flexibile și laxe, așa cum le caracteriza profesorul Griffin la finele incursiunii sale prin istoria sa teoretico-metodologică pe care ne-a pus-o la îndemână, pot fi regândite, în baza caracterului lor mereu simbolic, conform exigențelor și intereselor celor care doresc să găsească adăpost și legitimare în contextul lor. Sunt prima care consideră de o dezirabilitate majoră un astfel de proiect. Mai mult, fără să dețin "cunoaștere de
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
din granițele sale naționale. Exploatarea sporită în epoca globalizării capitaliste a dat naștere la sentimente internaționaliste și la alianțe în rândul proletariatului industrial. Asumpții oarecum simpliste despre modul în care internaționalizarea capitalistă ar fi urmată de internaționalismul socialist au fost regândite la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, din cauza revirimentului naționalismului și a pericolului ridicat de război major. În acest context ar trebui privită teoria imperialismului capitalist. Lenin (1968) și Buharin (1972) au dezvoltat teoria imperialismului pentru a
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
încurajează toleranța universală a diferenței ca mijloc de reducere a violenței globale. Consecința luării în serios a criticii pe care postmodernismul o aduce totalității și suveranității este că noțiuni politice centrale precum cele de comunitate, identitate, etică și democrație sunt regândite pentru a evita continua reteritorializare a lor de către statul suveran. Într-adevăr, ruperea legăturilor dintre aceste concepte și noțiunile de teritoriu și suveranitate stă la baza sarcinii practice a unei politici sau etici postmoderne. Așa cum explică Anthony Burke (2004: 353
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ale minții umane, să-și propună să pună de acord știința epocii cu revelația. Tomismul a fost și continuă să fie considerat ca philosophia perennis (3, p. 20). ,,Drept vorbind", scria J. Maritain, "filosofia Sfîntului Toma, adică filosofia lui Aristot regîndită și rectificată de un geniu mai luminos și mai sintetic, nu se dă drept un sistem particular printre alte sisteme, ea nu vrea să fie filosofia unei epoci istorice, ci filosofia neîncetat progresivă a umanității" (4, p. 289). Trebuie făcută
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
alături de alte științe oculte, sub cele mai neașteptate chipuri. 2.4. Divinația în modernitate Înscriindu-se în același ciclu al recompunerilor și revalorizărilor culturale și spirituale, epoca modernă ne oferă o imagine neașteptată. Vechile practici divinatorii și magice sunt acum regândite, reconsiderate. Marie-Sylvie Dupont-Bouchat, într-un documentat studiu dedicat magiei și vrăjitoriei în secolul al XIX-lea, scrie despre "vrăjitoria reconsiderată" sau despre "diavolul îmblânzit". Cele două ipostaze ar putea caracteriza sintetic destul de bine lumea modernă tributară progresului tehnic și cuceririlor
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
În primul rând, disciplinele de studiu, ca modalități cumulative de organizare a conținuturilor ar trebui deconstruite, rupte în fragmente, în nuclee de cunoaștere apte de a fi utile în cadrul unor teme multidisciplinare. În al doilea rând, metodologia didactică ar trebui regândită din perspectiva unor interese diverse și, mai ales, nonliniare; cu alte cuvinte, cunoașterea ar trebui organizată pe nuclee care să poată fi utilizate în contexte diferite, în funcție de interesele copilului, care sunt diverse, volatile și (adesea) superficiale. În al treilea rând
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
unor interese diverse și, mai ales, nonliniare; cu alte cuvinte, cunoașterea ar trebui organizată pe nuclee care să poată fi utilizate în contexte diferite, în funcție de interesele copilului, care sunt diverse, volatile și (adesea) superficiale. În al treilea rând, ar trebui regândită învățarea din perspectiva unui senzualism care să contrabalanseze virtualitatea spațiului on-line; adică, trebuie create oportunități, iar copilul trebuie îndemnat să le utilizeze, care să-l motiveze să vină în contact cu o lume care îi opune rezistență, o lume la
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
oferi un material de cercetare pentru cei care se ocupă și se vor ocupa de filosofia lui C. Rădulescu-Motru și de problema modelelor filosofice de reconstrucție a umanului. Multe dintre temele demersului au fost revizuite între timp. Ele au fost regândite, reașezate în topos-uri filosofice noi, recumpănite în privința sensurilor proprii, chiar reformulate în contexte care se află la o anumită distanță față de orizontul stabilit, pentru ele, de ediția întâi a cărții. Unele dintre aceste reinvestiri hermeneutice se vor recunoaște însă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
faptul că "eu sunt". Timpul este, aici, condiția, sau acel ceva din afară (lucru în sine, fenomen?). Noul conținut al subcapitolelor care au drept temă proiectul antropologic kantian încearcă să surprindă și această problemă. Întreaga "Introducere" a fost, de asemenea, regândită, pentru a servi cum se cuvine unui demers a cărui miză depășește simpla "decodificare" a simbolurilor antropologice cuprinse într-o operă, țintind să construiască o interpretare antropologică în orizontul căreia, pe temeiul formulării unui sens originar al obiectului interpretării, să
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
dar care singură nu ar putea purta povara resemnificării omului "real", și determinarea universală, ca personalitate. "Sinteza" veritabilă a persoanei și personalității în ciuda accentuării sensurilor "locale" pentru persoană și a celor universale pentru personalitate, în primele două Critici" va fi regândită de Kant pe temeiul conceptului finalității. Păstrându-se însă cadrul aporetic de sens antropologic legat de termenii de persoană și personalitate. Prin prezentarea desfășurată a proiectului antropologic kantian nu am dobândit temeiul pentru o reinterpretare a personalismului energetic. Dar avem
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de realizare în modelul ontologiei umanului, deplin sub aspect formal. Dar fără a socoti peste măsură anumite limite firești, pentru că filosofia lui C. Rădulescu-Motru este și ea supusă fatum-ului cultural-istoric rămâne o reconstrucție filosofică a cărei valoare trebuie continuu regândită și reinterpretată. Interpretarea construită în această lucrare îndreptățește ideea potrivit căreia, sub aspect antropologic, personalismul energetic este o filosofie vie310. El propune un model al omului în acord cu canonul filosofiei și cu fatum-ul cultural contemporan; dar, de asemenea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
naționalism la socialism s-a repercutat nemijlocit și asupra memoriei românești, a cărei formulă sedimentată istoric în cadrele naționaliste a fost dezintegrată și reconstituită pe temelii socialiste. Originea românilor a fost puternic slavizată, iar întreaga istorie a românilor a fost regândită dintr-o perspectivă sovieto-centrică. Autohtonismul care a prevalat în secolul naționalist românesc se transformă în slavonism. Autofilia românească (narcisismul eului național) lasă locul rusofiliei sovietice, care pe alocuri capătă chiar accente de rusolatrie. Programatic, educația istorică avea sarcina de a
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
revistei „Alternativa”; gazeta de perete „Astfel despre conflicte”; sala de mediere - sediul. • Ridicarea formării inițiale; se va realiza prin cursuri de medierea conflictelor: a) învățători 40%; b) profesori 35% • Participarea în comun la activitățile de formare continuă, ce vor fi regândite pe baza unor noi caracteristici de tipul: 32 ofertă multiplă - răspundere concretă, multiplă; accent strategic pe întărirea performanței (componenta metodologică a formării); îmbinarea pregătirii interne cu cea externă; acordarea atenției formării formatorilor (conflicte); • Promovarea stilului consultativ și participativ; • Stabilirea standardelor
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
lăsându-ne antrenați într-un fel de zel terapeutic. Îndeosebi, nu trebuie să mistificăm realitățile care sunt darul lui Dumnezeu într-un anume context al istoriei, expresie întrupată a aspirației spirituale, și care, atunci când condițiile se schimbă, trebuie să fie regândite, reinventate. Ori, cu simplitate, trebuie să ne aliem până ce vom ajunge să ne unim, punând împreună forțele pentru a reîmprospăta speranța tuturora, fără a ne lăsa prinși în lațul unui principiu abstract de fidelitate «până la moarte», care se cuvine doar
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
revistei „Alternativa”; gazeta de perete „Astfel despre conflicte”; sala de mediere - sediul. • Ridicarea formării inițiale; se va realiza prin cursuri de medierea conflictelor: a) învățători 40%; b) profesori 35% • Participarea în comun la activitățile de formare continuă, ce vor fi regândite pe baza unor noi caracteristici de tipul: 32 ofertă multiplă - răspundere concretă, multiplă; accent strategic pe întărirea performanței (componenta metodologică a formării); îmbinarea pregătirii interne cu cea externă; acordarea atenției formării formatorilor (conflicte); • Promovarea stilului consultativ și participativ; • Stabilirea standardelor
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
educației adulților s-a creat o subdiviziune distinctă de specializare pentru lucrul cu vârsta a treia, datorită specificității acestui grup de vârstă. S-au creat universități pentru vârsta a treia, cluburi, dar, în același timp, și căminele de bătrâni sunt regândite ca ofertă. Scopul este al ocupării acestora, al valorificării experienței și potențialului lor, pentru a preveni degenerarea rapidă și boala survenite tocmai datorită sentimentului inutilității și al abandonului, al plictiselii și alienării. În mod normal, sunt considerate persoane de vârsta
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
educației adulților s-a creat o subdiviziune distinctă de specializare pentru lucrul cu vârsta a treia, datorită specificității acestui grup de vârstă. S-au creat universități pentru vârsta a treia, cluburi, dar, în același timp, și căminele de bătrâni sunt regândite ca ofertă. Scopul este al ocupării acestora, al valorificării experienței și potențialului lor, pentru a preveni degenerarea rapidă și boala survenite tocmai datorită sentimentului inutilității și al abandonului, al plictiselii și alienării. În mod normal, sunt considerate persoane de vârsta
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ca unitate originară sau ca sinteză alcătuită din elemente, inițial disparate, autonome. Toate acestea se află și la Aristotel, măcar sugerate, dacă nu cumva, unele dintre ele, puse într-o formulă spre care ne întoarcem și acum. Ele pot fi regândite însă, dacă li se recunoaște sensul judicativ originar chiar și atunci când se poziționează către marginea valabilității reglementărilor acestuia -, ca fapte semnificative din perspectiva ideii de corespondență. Pentru ilustrarea acestui pas, ar trebui să ieșim din spațiul lucrărilor de logică ale
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
felul în care o "ființare" l-ar putea primi, constituindu-se ea însăși prin acest "dar". A apărut, prin această dislocare tematică, un orizont de constituire a sensurilor filosofice legat, desigur, de fenomenologie și de hermeneutică, așa cum ele au fost regândite de către Heidegger, pe care acesta îl va îmbogăți cu câteva căi noi de intrare în sens a unor fapte care erau în istoria filosofiei pre-condiționate judicativ. Însuși "sensul" constituie, în mod radical, dovada acestei schimbări "tematice": Sensul este un existențial
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
concept judicativ) este activă în ipostaza analiticii existențiale a Dasein-ului (cazul proiectului heideggerian): însăși "explicitarea" acestuia o presupune prin exercițiul unor funcții judicativ-constitutive, cum este și cea a întemeierii; și, cum se va arăta, constituirea "temporală" a Dasein-ului. Trebuie totuși regândită însăși posibilitatea acestei ipostazieri "existențiale" a analiticii (poate fi vorba doar despre o simplă aplicație a unei formule de filosofare) pe baza regulilor prin care însăși putința proprie de a intra într-o formă, cu totul particulară, este trecută în
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
două aspecte ale acesteia, formal și alethic). Judicativ, un asemenea enunț "Timpul este, obiectual, tot una cu ființa și este, operațional, tot una cu judecata" este cu totul semnificativ; non-judicativ, însă, el nu are un sens bine făcut; va trebui regândită ființa însăși, pentru a ajunge la ființa non-identică cu timpul: la Fi-ul. S-a deschis aici o aporie; dar nu trebuie să uităm că lucrăm cu instrumente judicative, iar în orizontul acesta, aporia reprezintă, ca simplu rezultat al gândirii
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Locke și Hume, și care prinde o semnificație fenomenologică în "psihologia descriptivă" a lui Franz Brentano și în psihologia fenomenologică a lui Husserl și Merleau-Ponty. Neurmând îndeaproape, în acest discurs, linia modelului empirist sau logica "tare" a tehnicii fenomenologice, trebuie regândită această problemă în funcție de rezultatele reducției judicative a dictaturii judicativului formulate în lucrarea de față. Primul răspuns este acela că judecata oferă o imagine. Prin urmare, nu un concept, deși este alcătuită din termeni cu o poziție logică și judicativă conceptuală
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
determinat în termeni cantitativi și calitativi, pentru respectarea cerinței de echitate și eficiență economico socială aferentă fiecărui participant<footnote Cele două abordări ale teoriei jocurilor strategice câștig-pierdere (win-loss) și câștig câștig (win-win) în cea mai mare parte a cazurilor trebuie regândite pe temeiul obiectiv al criteriilor de eficiență economică determinată de raportul dintre rezultatele aferente fiecărui partener (output) și costurile, cheltuielile sau inputurile pe care acesta le suportă sub formă de contribuție la efort. footnote>; dinamica ISD în România, deși a
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
de putere la baza vechii piramide de guvernare a statului-națiune, au la dispoziția lor mijloace pentru a comunica, Între ei și cu cei cu care au interese comune, Într-un câmp care străbate, penetrează și transcende limitele statului-națiune. Guvernarea este regândită ca management al fluxurilor de comunicație, jucătorii plasându-se strategic În puncte, implantate În multiple rețele care interacționează și În care fiecare decizie și acțiune a lor are consecințe care se propagă În Întreaga rețea și mai departe. Creșterea spectaculoasă
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și spectacolele păgâne și, într-o oarecare măsură, dependentă de cultele religioase importate din Orient, dar neadaptate la noua religie, iar pe de altă parte, era gândirea speculativă neoplatonică și neopitagoreică ajunsă la Roma prin intermediul culturii elenistice, capabilă să fie regândită de creștinism, care ar fi putut să primească unele aspecte utile din aceeași tradiție muzicală greacă. Prin urmare, creștinii au simțit nevoia să regândească teoria muzicală greacă, astfel încât să fie compatibilă și să exprime noul simț religios. Cu toate acestea
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]