733 matches
-
de participare la guvernare, lipsa voinței politice a autorităților centrale de a răspunde necesității de redistribuire a puterii în favoarea unităților administrative locale. Adversarii săi au susținut că acesta amenința statul și că ar fi un factor de dezmembrare a acestuia. Regionalismul, fără realismul politic al factorilor de guvernare, riscă să ridice probleme, nu și să le rezolve<footnote României, stat unitar național, i s-a impus un gen de regionalism consfințit în Constituția din 1952, la care nu s-a putut
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
statul și că ar fi un factor de dezmembrare a acestuia. Regionalismul, fără realismul politic al factorilor de guvernare, riscă să ridice probleme, nu și să le rezolve<footnote României, stat unitar național, i s-a impus un gen de regionalism consfințit în Constituția din 1952, la care nu s-a putut renunța decât în anul 1968. footnote>. Regionalismul politic prezintă drept una dintre trăsături împletirea în același cadru geografic a unor interese generale cu particularități etnice, lingvistice, cu tradiții și
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
guvernare, riscă să ridice probleme, nu și să le rezolve<footnote României, stat unitar național, i s-a impus un gen de regionalism consfințit în Constituția din 1952, la care nu s-a putut renunța decât în anul 1968. footnote>. Regionalismul politic prezintă drept una dintre trăsături împletirea în același cadru geografic a unor interese generale cu particularități etnice, lingvistice, cu tradiții și interese locale care pot fi însă multietnice. Regionalismul devine politic atunci când competențele regiunile depășesc pe cele ale unei
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
nu s-a putut renunța decât în anul 1968. footnote>. Regionalismul politic prezintă drept una dintre trăsături împletirea în același cadru geografic a unor interese generale cu particularități etnice, lingvistice, cu tradiții și interese locale care pot fi însă multietnice. Regionalismul devine politic atunci când competențele regiunile depășesc pe cele ale unei simple circumscripții administrative care beneficiază de autonomie locală. În acest caz, unitatea administrativ-teritorială care beneficiază de statutul de „regionalism politic” deține, într-un cadru prestabilit, prerogativa (puterea) de a se
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
lingvistice, cu tradiții și interese locale care pot fi însă multietnice. Regionalismul devine politic atunci când competențele regiunile depășesc pe cele ale unei simple circumscripții administrative care beneficiază de autonomie locală. În acest caz, unitatea administrativ-teritorială care beneficiază de statutul de „regionalism politic” deține, într-un cadru prestabilit, prerogativa (puterea) de a se autoguverna. b) Statul compus (federal) Statul federal este format din mai multe entități statale reunite într-un stat suprapus lor și legate între ele prin raporturi juridice. Este aproape
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
ca PSE, din 1995 încoace Partidul Popular European (PPE) are orientare conservatoare, liberală și democrat-creștină. Este subvenționat tot cu peste trei milioane euro. Dintre ideologiile celorlalte partide politice europene recunoscute de UE, amintim naționalismul și euroscepticismul, suveranismul, centrismul, ecologismul politic, regionalismul, antiliberalismul și comunismul. După cum se vede, este recunoscută în democrația europeană actuală un pluralism ideologic amețitor pe care nu-l putem stăpâni fără un suport filosofic modern. Patru partide și asociații nerecunoscute sunt reprezentate în Parlament: Libertas, Democrații europeni, Alianța
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
mai restrânsă și mai neavută material, împreună cu țăranii care o înconjurau, au compensat lipsa drepturilor politice prin credința și cultura ortodoxă, prin curajul și omenia corelative dovedite în momente istorice cruciale. În comunicarea instituțională precumpănea latinismul, iar în limba populară regionalismele ardelenești au îmbogățit mereu graiul românesc vorbit de poporul întreg. Nu exagerăm reamintind că viața era asigurată în mare măsură de pământurile îngrijite și de animalele prăsite de iobagii români majoritari, favorizați de pronie cu resurse naturale îndestulătoare. Laturi frumoase
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
de cetățeni, a cărei identitate culturală trebuie construită, prin proiectarea unei mitologii care să-i confere o imagine mai consistentă și mai veridica 13. Pe de o parte, ceea ce ne neliniștește, este constatarea că remediile naționalismelor sunt toate în criză: regionalism, multiculturalism, federalism, integrare europeană, construite toate de democrațiile occidentale 14. Pe de altă parte, integrarea de până acum, economică, vamală, comercială, juridică, administrativă, instituțională și monetară, cu un succes evident 15. Cultură are două componente: una materială și alta spirituală
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
în Europa, după 1989, se accentuează. Separările ideologice și-ai pierdut din valoare, statul este în criză iar mecanismele instituționale liberale sunt slabe și nu fac față revendicărilor violente. Toate acestea au dus la o critică acută a modelului multiculturalismului, regionalismului, federalismului sau integraționist; nici una nu poate rezolva criza în care se adâncesc statele-națiune21. Conceptul de identitate europeană exprimă mai degrabă ideea de unitate decât identitatea reală 22. Va trebui ca în viitor, UE să se bizuie pe o dublă legitimitate
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
Sau, dacă o eventuală traducere ar putea, dincolo de poveste (care, în mod cert are toate atu-urile pentru a captiva), pune în valoare indiscutabilele calități stilistice ale romanului. Lucru extrem de dificil în condițiile în care textul abundă de arhaisme și regionalisme, unele dintre ele complet ieșite din uz. Mai puțin popular decât ar merita, Dan Perșa este, fără îndoială, unul dintre prozatorii foarte importanți apăruți în literatura română de după 1990.
Parfum de secol XVII by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7200_a_8525]
-
marile culturi, fără a se lăsa copleșit de acestea. Unei asemenea culturi i se va recunoaște tot mai mult "modernitatea", care va fi tot mai puțin impresionată de mode. Există deja o tendință spre pluralism cultural, spre sinteză, spre recunoașterea "regionalismelor" creatoare, dincolo de pretenția unor centre privilegiate. Spiritul critic românesc trebuie să fie pregătit să facă față noului tip de universalism, să arunce peste bord vechile complexe, în chip lucid, obiectiv, deschis, însetat de cunoaștere atotcuprinzătoare, asumându-și, astfel, sarcina "redescoperirii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
poznaș” (un antierou aproape) alungă spre Bosfor leul care ucidea turmele bătrânei Vineri, apoi, vrând să se însoare cu „fata de apă”, zâna Dunării, dispare înghițit de valuri, iar Pentr-o puică de hangiu relatează, într-un limbaj plin de regionalisme, povestea unei trădări și a unei răzbunări haiducești, Sân Gheorghe Nou debordează de o imaginație hâtră, demitizantă, enormă. Plictisit să își joace rolul sacru-eroic, Sfântul Gheorghe coboară în lume, „la făgădău”, ca să bea „trascău” cu notabilitățile rurale, în timp ce țara, bântuită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
Vlașinilor, cu practici și ritualuri vechi, unele pagini, ca acelea care descriu urcarea turmelor la munte, fiind adevărate poeme în proză. Evocând o lume patriarhală, P. a izbutit să imprime narațiunii o expresivitate aspră, să încadreze cu naturalețe arhaismele și regionalismele. După aceste vaste construcții epice, scriitoarea face dovada unei imprevizibile energii, revenind la proza de analiză psihologică, cu volumul de nuvele Eternele iubiri (1986) și cu romanul Remember (1995). Nuvelele par identice cu cele publicate cu mult timp în urmă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288984_a_290313]
-
aceasta reprezenta singura cale de a desprinde pe liberali din pozițiile cheie ale economiei țării. De altfel, diferența dintre interesele economice și ideologia socială a celor două ramuri ale P.N.Ț. explică frecventele conflicte interne din cadrul organizației mai bine decât regionalismul 20. În aceste condiții, nu a fost întâmplător că principala trăsătură a politicii economice a guvernelor național-țărăniste a fost aceea de a permite accesul prietenesc și pe scară tot mai largă a capitalului străin în economia României, pentru a slăbi
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
sătească”, P.s. obține colaborarea a numeroși scriitori: poeții Dimitrie Danciu, Elena Farago, George Tutoveanu, Ion Apostol Popescu, E.Ar. Zaharia, Haralambie Țugui, I.Al. Bran-Lemeny, I.U. Soricu, prozatorii N. Batzaria, Cezar Petrescu, la care se adaugă filosoful Vasile Băncilă (Regionalism și românism, Lucian Blaga și regiunea Săcelelor), traducători, istorici. În numărul 3/1937 apare o scrisoare de la „sculptorul statuar” Ion Jalea, care va reveni, în numărul următor, cu articolul Pavilionul românesc la Expoziția Internațională din Paris. Recenziile au în vedere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288840_a_290169]
-
ură, gingășie, durere, afecțiune etc. Altfel spus, citatul să nu suporte transpunerea în stilul indirect liber, cum este cazul unei apelări banale: „Domnișoară, cât este ceasul?”. De netranspus în stilul indirect pot fi: elementele de argou, oralismele, neglijențele de exprimare, regionalismele, arhaismele, proverbele, comparațiile inedite, exclamațiile etc. Nu recomandăm folosirea citatului în atacul și în finalul textului. Motivele țin de fluența discursului. În atac, citatul obligă la folosire, unor elemente de legătură convenționale (mărturisea X, zicea Y). Amplasat la final, citatul
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
19). Lucrurile se complică atunci când redăm întreaga poveste a personajului sub formă de citat. În genere, nu este un procedeu recomandabil - cu atât mai puțin este necesar să respectăm întru totul particularitățile fonetice ale exprimării. Chiar dacă unele abateri de la normă (regionalisme, particularități fonetice etc.) oferă savoare și autentic, nu trebuie să uităm că, prin folosirea exagerată a citatului, textul obosește și riscă să devină o banală culegere de etnografie și folclor. În anchetă, citatul este foarte important, el devenind argument (acuzator
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
spre exemplu). Fiecare loc și fiecare colectivitate ascund secrete, un anume cod moral, întâmplări despre care nu se vorbește din diferite motive. Un bun reportaj trebuie să ajungă chiar la aceste ascunzișuri și secrete. Nu neglijați elementele de culoare: porecle, regionalisme, chiar insulte. Nu amânați prea mult redactarea. Subiectul, impresiile și emoția se vor răci. Nu știm cât de folositoare sunt aceste sfaturi. Important este să nu le absolutizați, să nu le luați ca literă de lege. Fiecare reporter își creează
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
1, 1987, p. 91-99. [14] AVRAM, MIOARA, Fenomene lingvistice caracteristice elevilor, LLR, 16, nr. 3, 1987, p. 2 3. [15] AVRAM, MIOARA, Probleme de cultivare a limbii referitoare la prepoziții, LL, nr. 3, 1987, p. 327 332. [16] AVRAM, MIOARA, Regionalismele din zona de activitate ca dublu obiect de cercetare pentru cadrele didactice, BulSȘF, 1987, 14-19. [17] AVRAMUȚ, HORIA, Rolul locuțiunilor în formarea deprinderilor de limbaj științific, APPM, 1987, 143 148 [cu l sch.]. [18] BALTAG, EMIL, Analiza unor texte literare
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
147] PENEȘ, MARCELA, învățăm să citim. București, Aramis, 1994, 96 p. [148] POPA, ION, Fonetica și vocabularul. București, Teora, 1994, 120 p. [149] POPA, ION, Fonetica și vocabularul. Sunetele limbii române. Regulile despărțirii cuvintelor în silabe. Alternanțele fonetice și accentul. Regionalisme și neologisme. Familia lexicală. îmbogățirea vocabularului. Exerciții rezolvate. București, Editura Teora, 1994, 120 p. [150] POPESCU, FLORIN D., Limba română. Sintaxa. Manual pentru clasele a XI-a și a XII-a (școli normale, licee, clase cu profil umanist). București, EDP
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
versificat despre balcanismul literaturii române”, V. închipuie, în manieră când antonpannescă, când de inspirație barbiană, spectacolul vieții unui târgușor cu iz oriental, plin de mișcare, cu întâmplări stranii, personaje pitorești, textul fiind punctat de un limbaj presărat cu arhaisme și regionalisme. Distihuri (2000) impune o manieră diferită a expresiei poetice, forma fixă, extrem de concentrată, lăsând aparent o libertate minimă de expresie. Ciclurile Ars Longa, Acuarele, Ochean și Hai-hui demonstrează ceea ce ar trebui să însemne, în opinia lui V., o genuină îmbinare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290622_a_291951]
-
activității practice scopul pur educativ, se va deștepta în elevi interesul pentru anumite activități pe care vor trebui apoi să le desfășoare în mediul lor. Analizând însă, peste aproape două decenii, dezvoltarea pe care a luat-o această concepție a „regionalismului educativ” tinzând spre „localism”, G.G. Antonescu o califică drept „cea mai periculoasă concepție din domeniul realismului social”. Aceasta, argumenta, pentru că nu oferă fiecărui individ șanse de dezvoltare potrivit aptitudinilor și intereselor sale, ci îl „fixează” de „mediul” său social (de
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
cunoașterea atmosferei sociale și culturale în care trăiește copilul” (Petrescu, 1933), nevoia unei „școli a democrației”, „școala vieții”, nu puteau să-l irite pe G.G. Antonescu, dacă aceste idei n-ar fi fost asociate de el cu orientarea exclusivistă spre regionalismul patriarhal, poporanist, chiar conservator. La Gusti, această închistare în structuri închise este absentă, sociologul român vedea satul în evoluție, deschis către nou, pe când I.C. Petrescu îl voia orientat spre sine, nedepășindu-și condiția adesea rămasă în urmă din punct de
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Émile Durkheim, Educație și sociologie, E.D.P., București. Păun, Emil, 1982, Sociopedagogie școlară, E.D.P., București. Păun, Emil, 1983, „Educația și dezvoltarea socială”, în Domenii ale pedagogiei, E.D.P., București. Petrescu, I.C., 1929, Școala și viața, Editura Casa Școalelor, București. Petrescu, I.C., 1933, Regionalismul educativ, Editura Institutului Pedagogic Român, București. Planchard, E., 1976, Introducere în pedagogie, E.D.P., București. Popescu, T., 1974, Educația adulților, E.D.P., București. Popescu-Teiușan, I., 1940, Pedagogia comunităților de muncă, Editura Ramuri, Craiova. Rassekh, S., Văideanu, G., 1987, Les contenus de l
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
istorice: Troia, Veneția, Roma (1998), Lumea lui Simion Dascălul (1998), Arpadieni, Angevini, români (2001), Realități imaginate și ficțiuni adevărate În evul mediu românesc (2002), Trecutul istoric și omul evului mediu (2002), Hașdeenii. O odisee a receptării (2003), Originile istorice ale regionalismului românesc (2003), B.P. Hasdeu istoric (2004) și Sânge și trandafiri. Cultura ero(t)ică În epoca ștefaniană (2005). A publicat mai multe lucrări de europenistică: Europa, o idee În mers (1997; 1999, 2002, 2004), România și Uniunea Europeană (2000; ediții revăzute
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]