735 matches
-
Acest lucru nu prea a fost pe placul Valentinei, însă cum nu putea să-i reproșeze ceva surorii sale, a înghițit în sec și a tăcut. Va găsi ea momentul să-și ia revanșa, că doar sunt încă tinere. [1]Regionalism - a căuta cu un bețișor de lemn în pământ. Referință Bibliografică: ANA, FIICA MUNȚILOR - roman Cap. IV / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1110, Anul IV, 14 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Stan Virgil : Toate Drepturile
ROMAN CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347322_a_348651]
-
Lipan, devine un adevărat detectiv pentru aflarea făptașului. Într-o formă hazlie este construită povestirea,, Salt....în privată'', purtând accente de umor ca în nemuritoarele,, Amintiri din copilărie''. Stilul cald și cuceritor, fraza antrenantă prin însăși natura ei comunicativă, bogăția regionalismelor, paralelismul planurilor epice, diversitatea peisagistică, respectul pentru tradițiile culturale și religioase, dar și măiestria povestitoarei, sunt elemente care susțin coloana vertebrală a acestei opere. Deosebit de bine conturat este portretul dascălului din comună, Ștefan Rebrean, iar,, Ruga mamei'' reprezintă simbolul credinței
DRUMUL DORULUI ŞI AL DESTINULUI, RECENZIE DE PROF. MIRCEA DAROŞI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 805 din 15 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345273_a_346602]
-
pronunță „pladje”, bun (în castiliană „bueno”), nou (în castiliană „nuevo”) și multe, multe altele. Sigur, romanii au fost și pe acolo. Probabil, multe cuvinte din limba castiliană au originea în limba latină. Dar pronunția multor cuvinte catalane se aseamănă unor regionalisme românești. Apoi, diferența dintre cuvintele catalane de cele din castiliană mă face să cred altceva. Numai istoricii ar putea clarifica această bănuială a mea. De pildă, într-o localitate mică de lângă Barcelona, o stradă avea plăcuța cu denumirea „carrer Muntean
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
păstârnac, ceapă verde, apoi aromatizați cu piper și dafin și au ieșit o bunătate. Sunt sigură că are să-ți placă, chiar dacă nu ai mai mâncat așa ceva niciodată. Am făcut și creveți la grătar, ca un aperitiv să meargă un deț[ Regionalism cu sensul de păhăruț mic.] de lichior. - Înseamnă că ați avut treabă nu glumă, cât eu m-am plimbat pe malul lacului. - Și! Ai văzut ceva deosebit? Ți-a plăcut micuța stațiune Viverone? - Desigur. Am dat de mâncare la păsări
ROMAN ÎN LUCRU CAPITOLUL XV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377833_a_379162]
-
În hohote, gâtlejele, ca'n basme. Firav pârâu ... schimbatu-sa'n năvală, Iar geamătul își schimbă în blesteme ... Iubirea zămislește anateme Când diamantul îl cufunzi în smoală. NOTĂ: sintagma "plângere uită" înseamnă plângere țipată, "... uită" cu accent pe i provine din regionalismul "a ui = a țipa" Citită astfel rimează cu ghemuită. Referință Bibliografică: Diamant mânjit cu smoală / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1883, Anul VI, 26 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile
DIAMANT MÂNJIT CU SMOALĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378030_a_379359]
-
greu, dat fiind faptul că la noi se înțeleg oamenii din diferite colțuri ale țării, fără a recurge la limba literară, precum în Franța sau în Germania. A fost chiar amuzant. Nici astăzi nu sunt sigură că aș înțelege toate regionalismele din zona Vingard, dar în bună parte, da ! Într-o duminică dimineața, mă trezesc cu mătușa, așa începusem să-i zic gazdei mele, cu rugămintea să-i dau „bitușca„ , pe care o ținea în camera mea. Acum eu citisem pe
STRUȚUL de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376794_a_378123]
-
interguvernamentalism și supranaționalism François Roth, Inventarea Europei. De la Europa lui Jean Monet la Uniunea Europeană Ramona Coman, Ana Maria Dobre (coord.), Politici publice românești în perspectivă europeană Jean-Michael de Waele (ed.), Referendumurile de aderare la Uniunea Europeană În curând: Michael Keating, Noul regionalism în Europa Occidentală Tehnoredactor: Mihaela Mârza Bun de tipar: 2007 • Apărut: 2007 • Format 1/16 (70 ( 100) INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Lascăr Catargi nr. 43 • O.P. 1 • C.P. 161 • cod 700107 Tel. Difuzare: 0232/233731 • Fax: 0232/230197 editura ie
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
fiziologic, imaginar colectiv, motivațional colectiv etc.; acestora li se adaugă premisele utilizării unor forme neliterare (abateri de la norma recunoscută) cu rol în potențarea unora dintre ideile transmise sau în sublinierea atitudinii locutorului față de conținutul mesajului vezi, de exemplu, utilizarea unor regionalisme pentru a trimite către plasarea acțiunii într-o anumită regiune, a unor forme arhaice pentru a marca perspectiva istorică asupra evenimentelor prezentate, a unor structuri incorecte pentru a evidenția/sugera anumite caracteristici ale unui personaj/ale unei persoane etc. (f
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
locul silabei în cuvânt; corespondența silabe ale unui cuvânt reprezentare grafică a acestora; accentul; intonația; semnele de punctuație; corespondența intonație transmitere/solicitare de informații, manifestare a planului emoțional semne de punctuație; * nivelul lexical-semantic: cuvântul formă, sens; vocabularul fundamental; masa vocabularului (regionalisme, termeni populari, arhaisme, neologisme, termeni de specialitate etc.); derivarea cu sufixe diminutivale, augmentative, moționale, colective etc.; compunerea prin alăturare cu sau fără cratimă, prin contopire, prin abreviere; conversiunea (adjective substantive; substantive comune substantive proprii); împrumurile din alte limbi (eventual, în
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
textului de către copii), fără a se exclude posibilitatea de a interveni în anumite secvențe ale textului (vezi acțiuni nerecomandate copiilor, replici neadecvate ale personajelor etc.); în planul formei, accesibilizarea presupune substituirea unităților lexicale care se înscriu în masa vocabularului (arhaisme, regionalisme, neologisme, termeni de specialitate, de argou, de jargon etc.) cu formele corespondente din limba română literară (cu precizarea că pot fi păstrate unele dintre elementele verbale inițiale, în condițiile în care acestea au un anumit rol în decodarea și interpretarea
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
în comunicarea curentă și/sau în acte comunicative subordonate unor situații create, respectiv textelor literare, activitățile de educare a limbajului 299 vizează: lexicul ca ansamblu de unități lexicale: cuvântul/expresia, unități ale vocabularului fundamental, respectiv unități din masa vocabularului (arhaisme, regionalisme, neologisme, termeni de specialitate, de jargon, de argou) prin Alege perechea potrivită! (punerea în corespondență a cuvintelor și expresiilor sinonime: Eu spun...o ia la sănătoasa; tu spui...alerg; a formelor regionale/populare și a celor literare: Bunica spune...popușoi
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
despre Rebreanu, Sadoveanu), iar Marin Sorescu publică poemul Călătoarea (3/1984). După 1989, revista apare sub egida Institutului de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopșor” din cadrul Academiei Române. În numărul 7 din 1992, se precizează că revista „a ieșit din perimetrul unui regionalism cultural - altădată programatic afișat -, abordând nu numai probleme de interes local, specifice zonei, ci și aspecte de o largă deschidere națională și universală”. În colegiul redacțional figurează Gh. Popilian, Ovidiu Ghidirmic, Em. Burețea, Gh. Iordache, revista fiind publicată de Editura
ARHIVELE OLTENIEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285448_a_286777]
-
conform articolului-program Cătră cetitori, nesemnat, A.s. își propune: „Vom publica în această revistă articole de tot felul: istorice, culturale, sociale, economice, lingvistice, cu un cuvânt, articole cari îmbrățișează trecutul și viața culturală a ținutului nostru. Nu vrem să facem regionalism exclusivist, căci vor fi binevenite și articole din alte părți, dar un fel de patriotism local vom avea.” Materialele publicate în ambele serii ale revistei sunt cu precădere istorice, culturale, sociale și lingvistice, inspirate din viața școlilor năsăudene și din
ARHIVA SOMESANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285446_a_286775]
-
apariția, așa cum se afirma în articolul-program, prin aceea că va publica „tot ce interesează Oltenia”, deoarece „suntem o părticică dintr-un tot, o regiune dintr-o țară, toate progresele științei, toate mișcările și manifestările sociale atrăgându-ne și pe noi: regionalism nu înseamnă exclusivism”. Ca urmare, „grila” rubricilor, îmbogățita în 1926, de când la conducere rămâne C. D. Fortunescu, presupune abordarea unei tematici extrem de largi: „Studii și cercetări”, „Oltenia istorică”, „Oltenia arheologică”, „Oltenia folcloristica”, „Oltenia naturalista”, „Oltenia culturală”, „Oltenia literară”, „Note și
ARHIVELE OLTENIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285449_a_286778]
-
dar nici măcar o propoziție numai cu cuvinte slave. De-aici rezultă valoarea covârșitoare a fondului lexical ereditar (moștenit) latin, în structura și economia limbii. Totalitatea cuvintelor limbii române este de aprox. 43.000, chiar mai multe, împreună cu neologismele, termenii tehnici, regionalismele și variantele. În lexicul românesc distingem două părți: partea moștenită și partea împrumutată. În ceea ce privește fondul moștenit al limbii române, raportul între elementele autohtone și cele romanice este net în favoarea acestora din urmă. Elementele latine de bază (cuvinte-tip), în dialectul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
care scrie Cartea moțului cântă, așadar, tărâmurile de baștină, țara, neamul, părinții, frații, consătenii, tot ce ține, cum spunea Aron Cotruș, de „străvechiul suflet al Ardealului”. Ceea ce îi individualizează cântecele e graiul deosebit de pietros, de colțuros, îmbiat cu măsură de regionalisme, dar mai ales versul sacadat, opintit, hurducat, adesea aritmic, de o duritate țărănească aparte. SCRIERI: Cartea moțului, Mediaș, 1937; Cântece cu călușul în gură, București, 1942; Viața lângă cer, Zlatna, 1943; Bună dimineața, Țară!, Cluj, 1945; Cântecul moților, pref. I. D
COPILU-CHEATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286406_a_287735]
-
Pledând pentru înlocuirea lor cu echivalentele existente în cronici sau în limba vorbită, el își pune în practică ideile dând o listă de cuvinte pe care le-a înlocuit în traducerile sale. De asemenea, are grijă să elimine arhaismele și regionalismele, tinzând spre un stil literar, cu fraze curate și armonioase. Traduceri: Tâlcuirea celor șapte sfințite taine ale bisericii, Iași, 1807; Chiriacodromion, Mănăstirea Neamț, 1811; Adoleshia Filoteos, adecă Indeletnicire iubitoare de Dumnezeu, I-IV, Iași, 1815-1819; Tipicon, Iași, 1816; Apologia, Mănăstirea
COSTACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286441_a_287770]
-
structura unui scriitor” (Eros și Daimonion). Lui N. Iorga, critic de direcție, i se impută atitudinea retardatară, militantismul anacronic, fiind vădit că „după război, prin trecerea pe primul plan a valorilor moderniste, sămănătorismul defunct s-a fragmentat în inele provinciale” (Regionalismul literar). Nici o afinitate cu G. Ibrăileanu: ca eminescolog, acesta „înțelege poezia ca un mecanic bicicleta, demontând-o în rotițe și bucăți, le admiră, le potrivește, le sună pe podele și le recunoaște izolat, fără a surprinde și principiul lor central
CONSTANTINESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286378_a_287707]
-
periodicului sunt în primul rând politice: denunțarea „dușmanilor țării și credințelor ei”, oprirea tendințelor de „anarhizare” și apărarea „comorilor de simțire strămoșești”. Într-un scurt apel publicat în primul număr, programul e definit ca „solidaritate a celor buni”. Discuțiile despre regionalism (Sandu Plavie și George Enescu, 3/1931) se poartă exclusiv din această perspectivă a unității morale și de neam. În numărul 10 din 1932, N. Iorga semnează articolul Încotro trebuie să mergem (ca să aibă un viitor, poporul „trebuie să se
CRAINICUL BUCOVINEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286470_a_287799]
-
vechi cunoscute, dar și din alte puncte de vedere. În primul rând, pentru că sunt consemnate ambele variante ale cuvântului : „Șolomonariu sau Solomonariu...”, precum și cuvântul solomonie, din aceeași familie lexicală. În al doilea rând, pentru că termenul este prezentat ca fiind un regionalism („să chiamă în Ardeal”) și ca fiind un termen popular („bazne țărănești”), și nu ca un termen cult. Faptul că este vorba de un cuvânt popular rezultă și din expresia „iarăși un cuvânt...”, prin care autorul trimite la o vocabulă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fonemul incipient „z” („s”) (3, p. 48 ; 18, pp. 157-171 ; 39, p. 29 ; 65, p. 135 ; 95, p. 329 ; 104, p. 162). Cuvântul zgrăbunțaș este compus din substantivul zgrăbunță + sufixul profesional -aș (cf. căruțaș = căruță + aș), unde zgrăbunță este un regionalism pentru grăunță de unt, brânză, gheață sau pen- tru bubă mică, coș pe piele, spuzeală. Doar înțelesul zgrăbunțe = grăunțe de gheață, de grindină (178) ar da un sens coerent termenului zgrăbunțaș = grindinar, cel care conduce/poartă grindina (cf. căruțaș = cel
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
69-70. 23. Iuliu Moldovan, „Raport către Ministerul Justiției/Siguranța Internă, 22 iunie 1922”, Iuliu Moldovan, fond personal, dos.1, Arhivele Naționale, Filiala Cluj, 3. 24. Moldovan, fond personal, dos. 1, documente 1-4. 25. Irina Livezeanu, Cultural Politics in Greater Romania: Regionalism, Nation Building and Ethnic Struggle, 1918-1930, Cornell University Press, Ithaca, 1995. Vezi În special capitolul 1. 26. „Programul Partidului Național-Țărănesc”, Aurora 6, nr. 1481, 13 octombrie 1926, p. 4. 27. „Numirea membrilor directoratului Frontului Renașterii Naționale”, Lumea Românească 3, nr.
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Journal of the History of Science, vol. 24, partea I, nr. 80, martie 1991, pp. 45-60. Larson, Edward, Sex, Race, and Science: Eugenics in the Deep South, Johns Hopkins University Press, Baltimore, 1995. Livezeanu, Irina, Cultural Politics in Greater Romania: Regionalism, Nation Building and Ethnic Struggle, 1918-1930, Cornell University Press, Ithaca, 1995. Love, Joseph, Crafting the Third World: Theorizing Underdevelopment in Rumania and Brazil, Stanford University Press, Stanford, Calif. 1996. Mackenzie, Donald, „Eugenics in Britain”, Social Studies of Science, vol. 6
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
liniar, de la culturile regionale la ansamblurile culturale (mai întâi naționale, apoi internaționale). Umanismul laic ce a urmat celui creștin a luat în mod cert forma unei mișcări culturale internaționale. Însă reacția postrevoluționară și mișcarea romantică au antrenat o înnoire a regionalismului și a localismului. De atunci, selecția elitelor oscilează între tendința spre provincialism și deschiderea spre comunitatea internațională (ibidem, pp. 92-96). Pentru Mannheim, istoria ne dezvăluie existența unui dublu proces evolutiv, consemnat și de alți autori: o tendință fundamentală spre democratizarea
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
coeziune sistemică, multilateralitate într-o dinamică centripetă, în timp ce localizarea înseamnă dezintegrare, independență, autarhie, închidere, entropie sistemică și unilateralitate într-o dinamică centrifugă; ca amplitudine, globalizarea admite ca sinonimi termenii globalism, compresie spațială, universalizare, omogenitate, în timp ce localizarea semnifică prin opoziție naționalism/regionalism, distensie spațială, separatism, eterogenitate. Relația de asociere dintre aceste două procese opuse este intepretată diferit de la un autor la altul, unii considerând-o corelație (legătură cauzală) în tiparul dialectic acțiune-reacțiune în care globalizarea generează în mod direct localizare ca proces
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]