214 matches
-
la aceste teme a reprezentat o condiție necesară a succesului partidelor conservatoare, atât în Canada, cât și în America, deoarece toate formațiunile politice trebuie să utilizeze ethosul egalitarist care situează politica de centru și pe cea de centru-stânga. Astfel, revendicarea regionalistă a vestului canadian de a se afla pe picior de egalitate cu centrul țării și zugrăvirea măsurilor democrației directe ca instrumente care pot dejuca afacerile elitelor provenite din vechile partide, au fost elementele fundamentale ale angajării ethosului egalitarist de către Partidul
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Slovacia, conduse de disidenți și specialiști, precum și de unii lideri din perioada reformei Primăverii de la Praga din 1968. În alegerile din iunie 1990, OF a câștigat o majoritate relativă în Cehia, restul voturilor fiind împărțite între foștii comuniști, creștin-democrați și regionaliștii moravieni, în timp ce VPN a obținut aproape o treime din votul slovacilor, restul împărțindu-se între comuniști, creștin-democrați și Partidul Național Slovac (SNS), de orientare separatistă. Mișcările civice și creștin-democrații din ambele republici au cooperat pentru a trece la reforme politice
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
uneori contradictorii: ei țin în același timp la libertate, la inițiativă, dar și la egalitate, la securitate. Critici față de stat, ei așteaptă în același timp multe de la acesta. Sentimentul național, a cărui intensitate a putut părea afectată de creșterea revendicărilor regionaliste, per total limitate, rămîne puternic, după cum o atestă acceptarea majoritară a politicii de apărare, a rolului Franței în lume, a spaimei de declin. Importanța lumii francofone, cu toată ascensiunea limbii engleze, prezența cooperanților francezi, locul Franței în ajutorul pentru dezvoltare
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
predică protestantă unui text august și revelat. Leneșă iarăși, poezia francis-jammistă, așa de naiv instalată în orthez-uri evidente. Poezia în cădere silogistică, deșelătoare ca un tobogan. Poezia veristă, docilă, aplicată ca eroii lui Flaubert pe copia lor din enciclopedie. Poezia regionalistă: Oswald tîrgovăț, gudurînd la soare o scrofuloză moștenită și un destin cabotin". E o poezie mereu însoțită și de o tehnică rudimentară ori barbar însușită. Nu există, atenționează cu îndreptățire poetul, versificație spontană. Cele două celule se întredevorează în monstruozitatea
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
în presa bucovineană de către unele voci transcende culturalul, implicând conotații politice. Mostre de regionalism apar și în cadrul redacției liberale a ziarului Glasul Bucovinei, manifestate în timpul guvernării țărăniste. În 1930, primului-ministru țărănist Iuliu Maniu i se reproșa că este "un intratabil regionalist la el acasă, dar nu și atunci când e vorba de interese regionale ale altora"47. Complexele decurgeau dintr-o serie de probleme semnalate un an mai târziu într-un memoriu care reclama, la nivel politic, nereprezentarea Bucovinei în guvern, lipsa
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
nemodificată a sistemului de învățământ secundar, dar și suplimentarea bugetului pentru Universitatea din Cernăuți ce contribuia, prin educație, la cimentarea relației cu Vechiul Regat 48. Respingând totodată orice pretenții de separaționism, Bucovina, și mai ales Cernăuțiul, plasau Bucureștiului eticheta de "regionalist" datorită politicii centralizatoare căreia provincia trebuia să se subordoneze. Leca Morariu, bucovineanul poate cel mai vocal, manifesta o reacție iritată la rețetele de "umil" regionalism trimise din capitală, acuzând un așa-zis regionalism al centrului care neglijează "tot ce odrăslește
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
din punct de vedere al trecerii timpului într-un chip mai mult sau mai puțin distins"59. Alții, deși susținători ai grupărilor locale, consideră că "în starea actuală ele sunt cercuri fără însemnătate în care mișună ambiția, intriga și spiritul regionalist rău înțeles" (Ion Valerian). Respondenții ce activează ei înșiși în provincie au promovat, prin răspunsurile lor, mișcările culturale locale. Cialîc identifică în astfel de grupări atât surse de creație, cât și forțe mobilizatoare pentru culturalizarea maselor, în timp ce presa locală este
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
paginile revistei nefiind generat neapărat de apăsătorul complex al provinciei. De altfel, Nistor a respins întotdeauna ideea de regionalism bucovinean, pledând pentru unificare a provinciei pe toate planurile și considerând că punerea în valoarea a elementelor locale nu denotă tendințe regionaliste. Paginile Junimii literare interbelice au cuprins creații în versuri și proză, critică literară, cronici, însoțite de ilustrații. Preocupări științifice pe linia localismului sunt redate în studii dedicate creatorilor iluștri ai zonei: Eminescu, Ciprian Porumbescu, Enescu, dar și explorării istorice a
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
circumstanțiază mai strâns; esența poeziei se rezumă poate la un punct moral, încă de determinat, atârnând în regiuni inexorabile, ca Polul Nord de intersecția imaginară a prelungirii meridianelor." În aprecierea scriitorilor străini Vladimir Streinu probează mereu că nu are complexe provincial regionaliste. Să exemplificăm: "Boileau nu era o minte teoretică, așa cum a fost văzut din perspectiva străinătății ca și din aceea a romanticilor francezi. Trăsătura teoretizantă este a veacului . "Cu teatrul lui Balzac suntem pe latura poate cea mai neînsemnată a marii
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
era folosit în același text pentru a desemna minoritățile etnice. Această prevedere a declanșat opoziția reprezentanților minorității maghiare față de întregul text constituțional 7. România era de asemenea un "stat unitar și indivizibil", formulare prin care se încerca împiedicarea oricărei tendințe regionaliste sau federaliste întrucât, la acea vreme, spectrul secesionismului plana în mod imaginar, iar majoritatea a considerat că acesta trebuia combătut prin mijloace instituționale și constituționale, nelăsându-i nicio portiță deschisă. Dreptul la proprietate nu era "garantat", ci doar "apărat" (Art.
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
liderii asociațiilor încearcă frecvent să construiască sau să dezvolte tipare de relații interpersonale între susținătorii lor și să își lărgească în acest mod sfera activității. Poate fi cazul multor grupuri care apar în cadrul mișcărilor sociale, precum grupurile feministe, ecologiste și regionaliste. Aceste entități sunt, cel puțin parțial, comunitare, iar liderii lor pot avea ca rezultat o sferă largă de acțiune. Instituțiile și grupurile comunitare și asociative În al doilea rând, instituții precum birocrațiile, armatele și multe dintre biserici ocupă poziții intermediare
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
evoluții este cea care a dat naștere sugestiei că mișcările sociale, într-o mai mare măsură decât grupurile de interese, au caracterizat multe din societățile occidentale "dezvoltate", spre sfârșitul secolului XX. Astfel se observă că mișcările feministe, cele ecologiste și regionaliste există nu doar pentru a realiza anumite scopuri "instrumentale", dar și pentru a prezenta societății un nou proiect în cadrul căruia relațiile dintre membri ar fi diferite de cele care caracterizează societățile industriale avansate. Membrii sunt astfel aduși și ținuți împreună
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
a profesorului universitar -dl. Nicolae Iorga.” „Combativitatea” săptămânalului Luptătorul o citim nu numai în articole intitulate „Problema datoriilor agricole. Dezastrul agriculturii”, Situația disperată a agriculturii. Salvarea cămătarilor”, „Tragedia pensionarilor”, „Scandalul de la Casa de Economii”, dar mai ales în altele: „Suntem regionaliști? Exterminarea elementului bucovinean”; „Regățenismul agresiv”, „Să se desființeze Universitatea din Cernăuți”, „Demența antibucovineană în acțiune”, 130 ori în stilul jurnalist folosit număr de număr: „hingherul sufletesc”, „ființa animalică a țapului alcoolizat”, „behăe înfuriat”, „vampirul bancar”, „cocoșul familiar”, „alterat la creier
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
fost o neînțelegere la mijloc: respectivii iconari abuzând la un momentdat de ospitalitatea Glasului Bucovinei și a Junimii Literare și mai ales de atenția, prea părintească, dacă nu interesată a celor pe care dl. Const. I. Popescu îi califică drept „regionaliști ai capitalei” s-au pretins a fi nadirul și zenitul spiritualității noii bucovinene și s-au prezentat tuturor ca făcând parte dintr-o grupare, bine închegată, de tineri dornici să-și spună în mod cinstit și discret numai ceea ce trebuie
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pentru cultură și literatura română în Bucovina, împreună cu Societatea scriitorilor bucovineni, pentru a satisface setea de cultură și izvora cum se spune în Cuvânt înainte, „dintr-o îndelungată tradiție culturală”. Deși poartă numele de Revista Bucovinei, publicația nu are caracter regionalist și va îmbrățișa talentul literar oriunde ar apărea, punându-se în slujba talentelor tinere de aici și de pretutindeni, spunea C. Loghin, vicepreședintele Societății pentru cultură. Dar, parcă drept un avertisment, iată ce scria în chiar primul număr din Revista
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
lege al lui Dimitrie Gusti (1933) (5), în legea asupra învățămîntului primar și primar-normal din 1939 (Petre Andrei) și chiar în unele din modificările aduse legii din 1924, în 1934 (de către C. Angelescu). Se propunea întocmirea unor programe cu caracter regionalist, gruparea cunoștințelor pe centre de interes, utilizarea unor metode active, crearea comunităților de muncă, conducerea autonomă a elevilor etc. În scopul unei mai bune adecvări a procesului instructiv-educativ la particularitățile psihice și fizice ale elevilor, precum și pentru sprijinirea acțiunii de
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
D. Gusti pentru ca școala rurală să fie privită cu interes de țărani? Acestea sînt: 1. conținutul învățămîntului în școala rurală trebuie să fie diferit de al școlii urbane; mai mult chiar, propunea ca la sate școala să aibă un caracter regionalist. Să ofere un minim de cunoștințele necesare fiecărui cetățean, dar, mai ales, cunoștințe și deprinderi pentru îmbunătățirea vieții și mărirea producției specifice regiunii. Școala adaptată regiunii se va dovedi utilă țăranului și va fi frecventată; 2. structura anului școlar sau
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
realităților românești. Temeiul teoretic al elaborării unei astfel de pedagogii îl constituia metoda monografică; aceea care a dus și la constituirea sociologiei românești. Din cerințele specifice mediului natural în care se află așezată școala, decurgea necesitatea organizării ei potrivit principiului regionalist sau localist. Din luarea în considerare a cerințelor specifice muncii decurgea un alt principiu al activității și comunității (38, p. 165). Școala să ia ca model țăranul obișnuit să învețe prin munca proprie, desfășurată în comunitate: "Munca e o dovadă
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
munca proprie, desfășurată în comunitate: "Munca e o dovadă impresionantă a simțului social al țărănimii" (38, p. 165). Ceea ce trebuia să constituie nota caracteristică a școlii rurale, în concepția lui I. C. Petrescu, era munca adecvată particularităților regionale. "Sistemul de educație regionalist îl socotesc ca fiind cel mal nimerit a îndruma școala satului spre a răspunde adevăratei sale chemări" (vezi 39). Creatorul acestei orientări pedagogice românești aduce în sprijinul teoriei sale încă două argumente unul de natură psihologică, altul de natură pedagogică
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
vieții regionale sub toate aspectele ei, pe bază de intuiție și experiență personală. Dacă dezvoltarea omului depinde de mediul în care trăiește, acesta trebuie cunoscut sub toate aspectele sale: geografic, istoric, social, economic, cultural. I. C. Petrescu însuși mărturisește că "metoda regionalistă" a fost aplicată în Anglia (încă de la sfîrșitul secolului al XIX-lea de către Patrick Geddes și Valentin Bell) și în Franța. În Anglia, studiul regiunii s-a introdus ca un obiect de învățămînt, pentru educația civică, iar în Franța, regionalismul
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
să fiu arătat cu degetul pentru inconsecvență, părtinire etc. Desigur, scopul meu este să mă „anunț” și să mă „popularizez” cumva. și, de altă parte, stau și mă gîndesc la oportunitatea publicării în revista Dvs. a unor fragmente alese așa, „regionalist”, ca să nu zic „provincial”. Oricum, înțeleg să răspund cu toată căldura și promptitudinea de care sînt capabil. și, drept semn pentru aceasta, vă trimit o copie dintr-o bună parte a volumului, spre a se vedea care-i este planul
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
deosebiri, în orice privință, între două regiuni ale aceleiași țări - nu poate însemna regionalism. În volumul nostru Spiritul critic în cultura românească am relevat deosebiri mai adânci între cultura muntenească și cea moldovenească, și nimenea nu m-a mai găsit "regionalist". E drept, pe atunci cuvântul nu era la modă. Mare lucru e moda în lumea aceasta! Iar când Russo spunea că "Moldova e țară rece..." și că "Lau-da Moldovei..."; când Alecsandri spunea "Tot Moldova...", ba când, boier moldovan, antiburghez și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
aceasta! Iar când Russo spunea că "Moldova e țară rece..." și că "Lau-da Moldovei..."; când Alecsandri spunea "Tot Moldova...", ba când, boier moldovan, antiburghez și spirit sarcastic, încondeia pe munteni cu tot felul de epitete - și foarte pe nedrept -, erau "regionaliști" acești doi mari și înflăcărați unioniști? Una din publicațiile alarmate de "regionalismul" nostru făcea concesia, ca să nu fie prea rea cu noi, că literatura moldovenească e mai... melancolică și mai romantică decât cea muntenească, căzând astfel și ea, fără să
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
astfel și ea, fără să-și dea seamă, în regionalism - și în oarecare erezii istoricoliterare. Iar o altă publicație, egal de alarmată de același "regionalism", recenza din întîmplare, în același număr în care se alarma, articolul unui scriitor francez care, "regionalist", se vede, și el, constata că spiritul francez de la nordul Loirei e romantic și cel de la sud, clasic. Ce ușor e să cazi în regionalism! Dar acești alarmiști nici idee n-au la cât regionalism e silit să se dedeie
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
identitate, se stabilesc pe teritoriul său, schimbând astfel compoziția populației totale; competiția orizontală amenințarea, mai ales culturală, exercitată de un popor vecin; competiția verticală o comunitate ce simte o puternică presiune din partea unui proiect integraționist (presiune de sus) ori secesionist/ regionalist (presiune de jos). Un al patrulea posibil tip ar fi cel al depopulării prin catastrofe umanitare, naturale, războaie sau politici de exterminare. Condiția ca amenințările de acest gen să fie considerate de ordin societal este ca ele să se refere
Extinderea conceptului de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1518]