672 matches
-
desenarea cu mâna; * spațiale - “așa de mare”, mâinile se întind pe toată lungimea lor; * kinetografe - “prăjitura este bună” și copilul își freacă burta; * ideografe - marchează legătura dintre idei “se apleacă capul pentru a marca acordul cu o idee”. 2. Gesturi reglatoare - intervin în stabilirea debitului verbal și în alternanta luării cuvântului într-o conversație. Cel ce dorește să ia cuvântul, ridică mâna, tușește sau deschide gura, semne prin care comunică anturajului dorința sa. 3. Gesturi adaptorii - sunt gesturi strict personale, urmare
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
mare de indivizi; * inițierea unor campanii naționale de conștientizare a populației cu privire la beneficiile practicării exercițiilor fizice; Așadar, în actualul context, de mare importanță pentru eficiența sistemului românesc de educație fizică și sport este promptitudinea cu care acesta reușește, prin măsuri reglatoare și autoreglatoare viabile, să răspundă cerințelor mereu schimbătoare ale societății. 6.5. Sistemul de educație fizică și sport sistem cibernetic Cibernetica este o ramură a științei care studiază legăturile, comenzile și controlul în sistemele tehnice și în organismele vii, din
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
seama că timpul relativ reprezintă profunzimea sa, structura fundamentală; -chiar dacă mișcarea poate fi îndeplinită cu trăsături de suprafață diferite (durata, amplitudinea etc.) timpul relativ rămâne invariabil; -ținând seama că trăsăturile de suprafață sunt foarte ușor de modificat de către parametrii reglatori, structura mai profundă a timpului ralativ este foarte dificil de modificat. Clasele diferite au timpi relativi invariabili diferiți Deși timpul relativ este invariabil în interiorul unei clase de mișcări, cum este azvârlirea, timpul relativ diferă între clase diferite de mișcare, cum
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
lichidelor (hidrodinamica). Ca urmare, parametrii principali ai hemodinamicii arteriale, adică debitul cardiac, presiunea arterială și rezistența la curgere, sunt în interdependență strictă. In cadrul homeostaziei generale a organismului și pentru asigurarea necesităților funcționale variabile, acești parametri sunt supuși permanent acțiunilor reglatoare exercitate de multiple mecanisme de control, care acționează în paralel cu mecanismele de control local al debitului sanguin. Arterele mici și arteriolele asigură și reglează distribuția tisulară a fluxului sanguin. Circulația capilară este adaptată pentru schimbul de substanțe între sânge
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
mici, cu strat muscular mai redus, potențialul membranar al celulelor endoteliale este puternic influențat de potențialul miocitelor netede, în timp ce potențialul miocitelor netede este relativ insensibil față de modificările de potențial de la nivel endotelial. Pentru a se determina rolul precis al unității reglatoare mioendoteliale în reglarea metabolică a debitului local s-au realizat o multitudine de studii privind celulele endoteliale, reactivitatea vasculară și perfuzia tisulară. In acord cu acest concept al reglării metabolice intrinseci, vasodilatația în țesuturile cu o rată metabolică relativ mare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
excretorii a. Excreția produșilor metabolismului azotat precum ureea (principalul catabolit azotat al metabolismului proteinelor la om), acidul uric (catabolitul principal al metabolismului bazelor purinice) și creatinina (produsul final al metabolismului muscular). b. Excreția de xenobiotice. c. Sinteza de amoniac. Funcții reglatoare a. Reglează osmolaritatea prin excreția de urină cu osmolaritate crescută sau scăzută, în funcție de necesități. b. Păstrează în limite fiziologice volumul lichidului extracelular al organismului prin controlul excreției de apă și sodiu. c. Reglează echilibrul electrolitic (concentrația substanțelor ionizate în plasmă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
altă parte, omul are un apetit reglator foarte puțin dezvoltat, apare doar în momentul existenței unei hiponatremii semnificative. 26.3. Mecanisme specifice în homeostazia ionilor Toți ionii de importanță fiziologică au domenii de concentrație bine definite, menținute de mecanisme speciale reglatorii, la fel ca și nivelele de glucoză și alte substanțe non ionice din LEC. 26.3.1. Reglarea renală a sodiului Mecanismele ce reglează excreția sodiului sunt atât de precise încât sodiul corporal total variază cu doar câteva procente, în ciuda
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
stat de la particulari, În mod silit, cu titlu definitiv și fără contraprestație, În vederea acoperirii cheltuielilor publice. 8 Văcărel I. (coord.), Finanțe publice, E.D.P., București, 2006 18 Totuși, În evoluția concepției clasice despre impozit, este cel puțin simptomatică sesizarea acțiunii sale reglatoare asupra veniturilor Însușite de către membrii societății, iar ideea unei intervenții a statului În funcționarea economiei datează Încă de pe vremea apariției doctrinelor mercantiliste. Așa, de exemplu, Colbert, În Franța, iniția: ”acordarea de privilegii fiscale și subvenții pentru crearea manufacturilor consacrate mai
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
și un spor de producție. Dar, diminuarea prelevărilor fiscale poate determina o creștere a producției și venitului global, numai În măsura În care sporul de venit disponibil rămas la dispoziția contribuabililor se va concretiza În investiții și consum final. În baza aceleiași capacități reglatoare a impozitelor față de starea economiei, prezintă interes major și mecanismele de influențare cu caracter fiscal concepute În scopul stimulării investițiilor, adaptării economiei la cerințele pieței interne și externe și, pe un plan mai larg, asigurării stabilității și creșterii economice. Cele
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
lichidelor (hidrodinamica). Ca urmare, parametrii principali ai hemodinamicii arteriale, adică debitul cardiac, presiunea arterială și rezistența la curgere, sunt în interdependență strictă. In cadrul homeostaziei generale a organismului și pentru asigurarea necesităților funcționale variabile, acești parametri sunt supuși permanent acțiunilor reglatoare exercitate de multiple mecanisme de control, care acționează în paralel cu mecanismele de control local al debitului sanguin. Arterele mici și arteriolele asigură și reglează distribuția tisulară a fluxului sanguin. Circulația capilară este adaptată pentru schimbul de substanțe între sânge
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
mici, cu strat muscular mai redus, potențialul membranar al celulelor endoteliale este puternic influențat de potențialul miocitelor netede, în timp ce potențialul miocitelor netede este relativ insensibil față de modificările de potențial de la nivel endotelial. Pentru a se determina rolul precis al unității reglatoare mioendoteliale în reglarea metabolică a debitului local s-au realizat o multitudine de studii privind celulele endoteliale, reactivitatea vasculară și perfuzia tisulară. In acord cu acest concept al reglării metabolice intrinseci, vasodilatația în țesuturile cu o rată metabolică relativ mare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
excretorii a. Excreția produșilor metabolismului azotat precum ureea (principalul catabolit azotat al metabolismului proteinelor la om), acidul uric (catabolitul principal al metabolismului bazelor purinice) și creatinina (produsul final al metabolismului muscular). b. Excreția de xenobiotice. c. Sinteza de amoniac. Funcții reglatoare a. Reglează osmolaritatea prin excreția de urină cu osmolaritate crescută sau scăzută, în funcție de necesități. b. Păstrează în limite fiziologice volumul lichidului extracelular al organismului prin controlul excreției de apă și sodiu. c. Reglează echilibrul electrolitic (concentrația substanțelor ionizate în plasmă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
altă parte, omul are un apetit reglator foarte puțin dezvoltat, apare doar în momentul existenței unei hiponatremii semnificative. 26.3. Mecanisme specifice în homeostazia ionilor Toți ionii de importanță fiziologică au domenii de concentrație bine definite, menținute de mecanisme speciale reglatorii, la fel ca și nivelele de glucoză și alte substanțe non ionice din LEC. 26.3.1. Reglarea renală a sodiului Mecanismele ce reglează excreția sodiului sunt atât de precise încât sodiul corporal total variază cu doar câteva procente, în ciuda
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
lichidelor (hidrodinamica). Ca urmare, parametrii principali ai hemodinamicii arteriale, adică debitul cardiac, presiunea arterială și rezistența la curgere, sunt în interdependență strictă. In cadrul homeostaziei generale a organismului și pentru asigurarea necesităților funcționale variabile, acești parametri sunt supuși permanent acțiunilor reglatoare exercitate de multiple mecanisme de control, care acționează în paralel cu mecanismele de control local al debitului sanguin. Arterele mici și arteriolele asigură și reglează distribuția tisulară a fluxului sanguin. Circulația capilară este adaptată pentru schimbul de substanțe între sânge
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
mici, cu strat muscular mai redus, potențialul membranar al celulelor endoteliale este puternic influențat de potențialul miocitelor netede, în timp ce potențialul miocitelor netede este relativ insensibil față de modificările de potențial de la nivel endotelial. Pentru a se determina rolul precis al unității reglatoare mioendoteliale în reglarea metabolică a debitului local s-au realizat o multitudine de studii privind celulele endoteliale, reactivitatea vasculară și perfuzia tisulară. In acord cu acest concept al reglării metabolice intrinseci, vasodilatația în țesuturile cu o rată metabolică relativ mare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
excretorii a. Excreția produșilor metabolismului azotat precum ureea (principalul catabolit azotat al metabolismului proteinelor la om), acidul uric (catabolitul principal al metabolismului bazelor purinice) și creatinina (produsul final al metabolismului muscular). b. Excreția de xenobiotice. c. Sinteza de amoniac. Funcții reglatoare a. Reglează osmolaritatea prin excreția de urină cu osmolaritate crescută sau scăzută, în funcție de necesități. b. Păstrează în limite fiziologice volumul lichidului extracelular al organismului prin controlul excreției de apă și sodiu. c. Reglează echilibrul electrolitic (concentrația substanțelor ionizate în plasmă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
altă parte, omul are un apetit reglator foarte puțin dezvoltat, apare doar în momentul existenței unei hiponatremii semnificative. 26.3. Mecanisme specifice în homeostazia ionilor Toți ionii de importanță fiziologică au domenii de concentrație bine definite, menținute de mecanisme speciale reglatorii, la fel ca și nivelele de glucoză și alte substanțe non ionice din LEC. 26.3.1. Reglarea renală a sodiului Mecanismele ce reglează excreția sodiului sunt atât de precise încât sodiul corporal total variază cu doar câteva procente, în ciuda
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
chimiei (1709). Abatele Felice Fontana (1720 - 1805), naturalist și psiholog florentin, experimentează stricnina, morfina, emetina, iodul, cianurile. Medicul și botanistul englez, William Withering (1785) descoperă proprietățile miraculoase ale digitalei (degețel), din ale cărei frunze se extrage digitalina, cu efecte cardiotonice, reglatorii și ca diuretic. Experimente asupra acțiunii digitalei face și medicul, fiziologul și poetul, de asemenea englez, Erasmus Darwin (1751 - 1802), recomandând extractul în cardiopatii hidropice. Chimia acestei plante va fi aprofundată în secolul următor. Chimia secolului lucrează cu acizi, baze
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
determinat pe Bichat (1802) să împartă procesele vitale în animale și organice. În timp ce viața animală, somatică sau de relație, este sub dependența axului cerebrospinal, viața organică, vegetativă sau de întreținere, depinde de sistemul simpatic ganglionar. Pentru a diferenția structurile nervoase reglatoare ale funcțiilor de întreținere de cele care stau la baza vieții de relație, Reil (1807) introduce termenul de sistem nervos vegetativ și consideră ramurile comunicante punți de legătură între acesta și sistemul cerebrospinal. Începutul secolului al XIX-lea marchează astfel
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
după ce Bichat (1802) a semnalat că inervația viscerelor se găsește sub controlul unui dispozitiv nervos diferit de acela al vieții de relație, se referea inițial numai la structurile nervoase periferice de natură simpatică. Ulterior, s-a precizat însă că activitatea reglatoare a simpaticului toraco-lombar este dublată de aceea a parasimpaticului craniosacrat (fig. 1). În modul acesta s-a ajuns la delimitarea sectoarelor celor două componente ale sistemului nervos vegetativ și la conceptul actual al dualității simpatico-parasimpatice. Spre deosebire de actele reflexe viscerale (cardiace
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
nivelul talamusului, subtalamusului și substanței nenumite Reichert este mai puțin cunoscut. I.2.1.2. Hipotalamusul Considerat mult timp porțiunea cea mai înalt diferențiată a sistemului nervos vegetativ, cu rol de veritabil „creier al vieții vegetative”, hipotalamusul este sediul centrilor reglatori ai principalelor funcții vitale și endocrino-metabolice. Parte componentă a diencefalului, hipotalamusul este situat la baza creierului în fosa interpedunculară. Superior, hipotalamusul vine în raport cu talamusul, iar inferior formează planșeul ventriculului al III-lea. Anterior este limitat de lamina terminalis care se
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
la nivelul corpilor mamilari. Datorită permeabilității mari a barierei hematoencefalice la acest nivel, numeroase substanțe produc vomă în momentul în care străbat bariera. Pe de altă parte, există dovezi clinice (sindromul adipozogenital etc.) și experimentale care pledează în favoarea unor centri reglatori ai metabolismului lipidic la nivelul regiunii infundibulotuberiene. Un centru al somnului a fost descris la pisică de Hess (1947) în aria supraoptică din hipotalamusul anterior trofotrop. Ulterior, obținându-se somn și după coagularea electrică sau blocarea chimică a formației reticulate
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
aparțin mai mult parasimpaticului decât simpaticului. De aici opinia dependenței lor de sistemul nervos parasimpatic, admisă de majoritatea autorilor. Deși conferă musculaturii tubului digestiv un grad de independență funcțională mai mare decât al altor organe, plexurile enterice sunt subordonate influențelor reglatoare centrale și periferice. Plexuri intramurale similare au fost puse în evidență în numeroase alte organe ca: mușchiul uterin, vezicula biliară și vezica urinară, pancreas, glande salivare și chiar pereții vasculari. Plexul uterovaginal, de exemplu, reprezintă calea de distribuție la organele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sinapse de tip I și II și aceea a lui Uchizono în sinapse excitatorii sau inhibitorii, Markus și Petit analizează factorii care determină curbura sinapselor: diferențe în constituenții celulari, creșterea numărului veziculelor sinaptice, modificări în rețeaua citoscheletală, eficiența unor sisteme reglatorii, intensitatea activității. Ei citează lucrările lui Lynch și Bandry (1984), care demonstrează că stimularea repetată induce activarea unei proteaze activate de calciu (calpaina) pentru a degrada fodrina (spectrina cerebrală). Este cunoscut faptul că fodrina este un element citoscheletal asociat cu
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
extracelulară a acestuia de 100-1000 de ori mai mare decât a mediului intracelular. La nivel intracelular, calciul citozolic crescut participă la realizarea numeroaselor reacții celulare. Printre acestea se numără și activarea unor enzime implicate în eliberarea neurotransmițătorului de către anumite proteine reglatoare calciu-dependente. Atât participarea calciului la procesul complex al eliberării mediatorilor chimici, cât și îndepărtarea excesului de calciu realizat în timpul depolarizării membranei butonului sinaptic, vor fi prezentate ulterior, după expunerea succintă a datelor referitoare la originea neurotransmițătorilor. I.5.1.2
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]