6,667 matches
-
opoziție și supunere, într-o viață care trebuie trăită și visată. Alvis și destinul, 1993, pleacă de la remușcările unui evreu român oarecare, care își părăsește țara natală abia după ce a fost marginalizat de sistem, așadar după o existență înfrântă, cu regretul mărturisit în sfârșit de a-și fi trăit viața de impostor propagandist al dogmatismului comunist. El ajunsese la această postură fără convingere, la sugestia accidentală a unui prieten. Rămăsese mereu scindat între farsa și luciditatea retoricii unui fals limbaj. Ca
Proza lui Virgil Duda by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/12519_a_13844]
-
așezarea lor. Fraza cântă. Un fel de tristețe acceptată, luminoasă, o lacrimă atârnând grea de litera fericită a clipei. "Ce aer curat, spunea unchiul Rubin, a spălat Dumnezeu lumea." Această "lume spălată", strălucitoare, nesfârșit de frumoasă-n perisabilitatea ei infinitezimală, regretul ascuns într-un fel de voioșie a regionalismelor atât de artist strunite, o senzualitate difuză țesută fin în text ca-n goblenuri, un "amestec" ațâțător de mici întâmplări cu tâlcul șters de vreme, îngroșat sau subțiat de-amintire. Cum să
Cântec spus cu geana-n lacrima destinului necruțător by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12890_a_14215]
-
E o sfințenie-n lumină, o tragedie dulce-n orice obiect luat la piept de soare, un pacinic măcel, un jaf subțire dar adînc. Cu stimă și afecțiune, Emil Brumaru 8.IX.1980 P.S. Am terminat scrisoarea cu-n nesfîrșit regret. Ce mai fac pînă mîine dimineață?
Oare un fluture sau un crin nu-i tot pe viață și pe moarte? by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13084_a_14409]
-
buzele acelea țuguiate caraghios, dând târcoale ceaiului aburind? (Pe care ea îl bea acum împreună cu ei?) Și atunci, la ce bun să mă zbat? Poem de dragoste La urmă nu rămân decât eșantioane firești ale iubirii care a fost, și regrete rostite furiș, într-o limbă sperioasă dar calmă ca un călugăr bătrân. După un timp, nu mai recunoști decât o dantelă mirosind a vanilie, o urmă, un foșnet îndepărtat - și ochiul de azur al celei plecate: scufundându-se în venele
Poezie by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/13221_a_14546]
-
neacoperite” la școala profesională de idustrie alimentară de pe Spătaru Preda, m-am prezentat imediat la „cadre”, discuție sumară cu tartorul cel mare - politicos dar rece - n-avea mai multe ore disponibile, mă mulțumesc cu ele? - mi-a spus nu cu regret și nici măcar în semn de disculpare ci mai degrabă dezgustat că mă pretam să joc la o miză atât de mică, fuma și mă privea distrat, nici nu-i păsa (la urma urmei de ce i-ar fi păsat?) că în
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
acum realizez că am căutat mai ales vestigiile antichității, multe și covîrșitoare. Atît de vechi și de impresionante, încît epoca Ptolemeilor ni se părea mult prea aproape de noi, pentru a-i sacrifica din timpul nostru și așa drămuit. Nici nu regret această alegere. Cînd poți să vezi, la fața locului, rămășițele bogate ale celei mai vechi civilizații, trebuie să te îmbibi de atmosfera lor, să înmagazinezi în privire și în minte cît mai multe informații și imagini, despre ea. A fost
Luna lui Cuptor by Elena Brădișteanu () [Corola-journal/Imaginative/13748_a_15073]
-
Emil Brumaru Stimate domnule Lucian Raicu, Singurul lucru pe care regret că nu l-am făcut la timpul lui e studiul amănunțt al luminii! Cîte pagini au rămas nescrise! Cîte capitole și subcapitole! Și totuși, ani în șir, am pîndit-o, am văzut-o, uneori am simțt-o atît de reală, încît nu
Clocotul minuscul al luminii pe obiecte by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13791_a_15116]
-
clisă perfectă în care se afunda uitînd orice; uitînd. Și fiecare bătaie a pianului erea o mîngîiere apăsată-n trupul lui. Și fiecare pauză-ntre sunete - o pauză respiraței lui erea. Un desfrîu static, definitiv, lipsit de obiect, lipsit de regret ori rușine... Un desfrîu ireproșabil, lipsit de urmări, de consecințe; de valori lăturalnice... Era chiar dezmățul pudorii lui - făcută dentr-odată exhibițonism; și nu oricum, ci el cu pianul. Ceva greu. Atît de diluat. De dulce. De invers... De vag... Și
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
Emil Brumaru Stimate domnule Lucian Raicu, Într-adev|r, a venit toamna. O simțeam mai demult, poate că în urmă cu vreo săptămînă, într-o dimineață rece, albă, sfîșietoare. Femeile au un regret grav în priviri; amînarea, pentru o clipă, în aer, a trupului, pare ușor plictisită. Și simt în mine, din ce în ce mai grea, abia ținîndu-se de inimă, o lacrimă lacomă și caldă. Aș vrea să opresc o elevă subțire, cu vacanță în toi
N-am citit toate cărțile, carnea e încă veselă! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13952_a_15277]
-
ar fi un lucru tocmai imposibil. Am sesizat mai peste tot o nostalgie aproape iremediabilă după un oraș frumos și pitoresc, trăindu-și viața în ritm de normalitate, salvat astăzi numai în amintire și, oarecum la polul opus, un anume regret, adesea mascat, trecînd uneori în complex de inferioritate, față de un București care, la jumătatea distanței dintre Stambul și Paris, nu reușește niciodată să fie pe de-a-ntregul o capitală europeană. Nu scapă de un ușor sentiment al nostalgiei nici Bucureștii
LECTURI LA ZI by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Imaginative/14030_a_15355]
-
întrebări în jurul cărora o să vă rog să brodați un autoportret, un medalion... Opera vă e așternută pe mai bine de jumătate de veac. Ați servit, deopotrivă, poezia, teatrul, proza, eseul, publicistica. Mărturiseați undeva, cîndva - nu fără o ușoară undă de regret - că v-ați prea risipit în toate genurile literare. Pornesc de la această afirmație a domniei voastre; dacă ar fi s-o luați de la început, de care muză v-ați apropia mai mult? Victor Eftimiu: Ușor regret", pentru că nu m-am
Interviu inedit cu Victor Eftimiu - septembrie 1970 by Daniel Tei () [Corola-journal/Imaginative/14065_a_15390]
-
pe jos străzile Bucureștiului, cu un mic rucsac în spate, ca o studentă. Din cînd în cînd, citește România literară. Se ocupă, între altele, de comunicarea dintre două institute înrudite, New Europe College din București și Wissenschaftskolleg din Berlin. Cu regretul că spațiul nu ne permite publicarea integrală am alcătuit un colaj pentru cititorii noștri din incitantele scrisori-reportaj despre Noua Zeelandă, pagini firești și nu lipsite de un zîmbet subțire. Textele au fost scrise special pentru România literară. Dacă cineva se întreba
Scrisori de la marginea lumii de Katharina Biegger by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13958_a_15283]
-
noi ne împotriveam cît puteam, bocind și certîndu-ne cu ceva invizibil în limba lamentației. Cele două mătuși ale mamei, surorile bunicii, moarte la Auschwitz, au fost sorbite de acest rîu. Acum plîng rar. Cîteodată sînt plin de dragoste sau de regrete și simt cum îmi vin lacrimile - dar de obicei le opresc. Am plîns cînd România s-a eliberat de dictatura lui Ceaușescu. Prea devreme, poate. Mi-e teamă că dacă încep să plîng n-am să mă opresc niciodată. Pentru
Andrei Codrescu by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/14675_a_16000]
-
Bucurenci Astăzi se împlinesc 100 de ani de la nașterea lui Corneliu Coposu, una dintre cele mai luminoase figuri ale politicii românești din ultimii 25 de ani. Reproduc aici rândurile publicate de Mircea Dinescu în Academia Cațavencu la moartea Seniorului, cu regretul că nu le-am găsit în altă parte pe Internet, pentru a face cuvenita trimitere către original. Mircea Dinescu Cu zece ani în urmă îndrăznisem să propun Patriarhiei să-l așeze în rândul sfinților pe singurul politician român care nu
Mircea Dinescu despre Corneliu Coposu by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82357_a_83682]
-
fumatul nu mai este tolerat aproape nicăieri, Abia după ce am petrecut câteva luni la București, înconjurat din nou de fumul de țigară, de pachetele de țigări aruncate peste tot și de prieteni care trag în piept cu voluptate și fără regrete, am răsuflat liniștit (vorba vine): chiar m-am vindecat, nu mai simt nicio tentație când cineva fumează lângă mine. Ce n-a trecut, din păcate (sau, mai bine zis, din fericire), este reacția neplăcută pe care mi-o provoacă fumul
Aer curat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82362_a_83687]
-
Așa că trebuie să învețe din mers, pe pielea noastră. Când spun asta nu vreau să fiu ironic, doar realist. Am auzit de nenumărate ori, prin 2005 și 2006, oameni care votaseră cu Traian Băsescu și cu Alianța D.A. amintind cu regret eficientă cabinetului Adrian Nastase. Evident, vorbeau despre starea generală a economiei, despre mediul de afaceri și alte domenii “operaționale”, nu despre abuzurile și corupția care îi făcuseră să-și pună speranțele într-un candidat pe care nimic nu-l recomandă
Buna guvernare by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82412_a_83737]
-
înainte să aflu groaznică veste , m-am gandit Flori la tine și vroiam să te mai aud să mă încurajezi cum făceai mereu . Îmi era tare dor de tine și regret că nu am mai apucat să vorbim la telefon , regret că nu ne-am întâlnit la o cafea așa cum mereu plănuiam ! De ce nu găsesc oamenii timp să se vadă și -și pierd timpul cu fleacurile și problemele importante le lasă mereu pe altădată ! ? De multe ori am vrut să-ți
Rămas bun, doamna Banu! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82413_a_83738]
-
care ,te îndeamnă,te obligă,la cunoaștere,prin simplul fapt,ca,ai avut șansa să o ai la catedra.As putea spune,ca învățământului românesc a primit o nouă palmă,prin pierderea unuia din puținii dascăli rămași cu aceste calități .Regrete eterne! Ca si Popescu Viorel de mai sus,și împreună cu mulți alții suntem mândri că am făcut parte din primele clase la care dansa a predat.Asta se întâmplă în anul 1980 la școala generală 111 din București. Dumnezeu s-
Rămas bun, doamna Banu! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82413_a_83738]
-
petrecute vorbind la telefon sau scriind mailuri), peisajul marin reușește de fiecare dată să mă liniștească și să mă reconecteze cu mine însumi. Chiar și cea mai agitată mare îmi inspiră un calm atroce, pe fondul căruia marile întrebări, marile regrete și marile speranțe se detașează de zgomotul cotidian și mă cheamă la judecată. La limanul câte unei mări, am dormit, am cântat și am petrecut cu prietenii, am făcut dragoste, am iubit, am plâns, am citit, dar cel mai adesea
Frica cea mare by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82456_a_83781]
-
ceea ce am spus să fie ...”. Sunt convinsă că această experiență mă va ajuta pe plan profesional dar și personal. Voi recomanda și promova cu siguranță acest curs în compania mea. Irina Kubinschi, Director Resurse Umane, Raiffeisen Bank Excelent ceea ce citesc, regretul meu este ca in provincie nu putem avea astfel de cursuri. Sau exista planuri de extindere?
Ultimul curs PCM pe anul 2010 by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82554_a_83879]
-
Întâmplarea face ca pe autorul cărții despre teoremele de incompletitudine îl cheamă Torkel Franzén, așa că mi s-a părut simpatic să citesc întretăiat pe Franzén și Franzen. Mi-am descărcat Freedom pe Kindle și m-am pus pe citit. Cu regret trebuie să recunosc acum că n-am înțeles mare lucru din demonstrația celei de-a doua toreme de incompletitudine. Mi-am promis să-l reiau pe d-l Franzén cu altă ocazie și într-o competiție mai puțin nedreaptă. Adevărul
O carte grea care se citeşte uşor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82536_a_83861]
-
și azi Johnny Răducanu, a fost o femeie îndrăgostită foc de viață, o mare doamna născută în mahalaua cărămidarilor, o diva că puține altele, cu suflet de sfântă. M-a emoționat declarația Irinei Radu făcută după moartea “rivalei”: Am un regret: că s-a terminat războiul cu Maria Tănase. Pentru că eu am fost într-un război permanent cu Maria Tănase. Îmi pusesem eu, așa, de gand în copilărie s-o întrec, dar n-am... nici n-am ajuns-o măcar... Tudor
Diva by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82619_a_83944]
-
nu a împiedicat un aparat să funcționeze altfel decât democratic și în sfera atribuțiilor specifice tonul aprecierilor din acest post mă miră și mă dezamăgește totodată - era ce-i drept capră vecinului (i.e. pensionarii din magistratură) de muls, dar cu regret trebuie să mergem toți la muls că cică așa-i corect Nu există un drept la un anumit cuantum al pensiei, ci la pensie. Și cam atât. Iar acele pensii se plătesc dintr-un fond la care contribuie cei care
Adânc omagiu judecătorilor iubiţi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82608_a_83933]
-
pentru a construi până la cel mai mic detaliu universul penitenciar și am apreciat acest efort. Numai că rezultatul semăna uneori atât de izbitor cu ceva ce as vedea la “Reporter special” sau la “România, te iubesc”, încât am ajuns sa regret lipsa unei cât de mici mistificări, a unei tuse artistice care să facă întreaga atmosferă mai digerabila. Ritmul a fost a doua problemă. Chiar dacă viața bate uneori filmul, primei îi lipsește ritmul care-i ține pe spectatori cu sufletul la
Un film bun. Poate prea bun by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82628_a_83953]
-
Dragoș Bucurenci MaiMultVerde te invită, cu eterne regrete, la priveghiul deșeurilor decedate din lipsă tomberoanelor de colectare selectivă din oraș, marți, 1 septembrie, la “Ziua culturală adfel” din cadrul festivalului de publicitate neconvenționala ADfel de pe terasa “La Motoare”, de la ora 16:00. Vino să trimiți o scrisoare de rămas
Fie-i colectarea uşoară! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82700_a_84025]