274 matches
-
regulă la nivelul ventriculului stâng și care apar la 0,13-0,16 s după zgomotul II cardiac constituie un semn de insuficență cardiacă, în condițiile în care sunt excluse zgomotul III fiziologic la copiii și adulții tineri sănătoși, pericardita constrictivă, regurgitarea mitrală sau tricuspidiană sau șunturile stânga - dreapta; - pulsul alternant: ritm regulat cu contracții alternative puternice și slabe; apare în insuficiența cardiacă secundară unei rezistențe crescute la ejecția ventriculului stâng (HTA, stenoză aortică, ateroscleroză coronariană, cardiomiopatie dilatativă); de obicei asociază un
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
aortică, ateroscleroză coronariană, cardiomiopatie dilatativă); de obicei asociază un zgomot de galop protodiastolic (S3), semnifică o afectare miocardică avansată; - accentuarea P2 și a suflurilor sistolice: dezvoltarea IVS - presiune crescută în artera pulmonară, se accentuează P2; suflurile sistolice sunt secundare datorită regurgitărilor mitrale și tricuspidiene rezultate dilatării ventriculare; - febra: subfebrilitate datorită vasoconstricției cutanate, care determină implicit reducerea pierderilor de căldură; - cașexia cardiacă: în ICC severă, prelungită, în special de VD - congestie hepatică și gastro-intestinală - anorexie, cașexie, (+/- intoxicație digitalică), pe de altă parte
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
nu chiar întâmplătoare, și lipsită de semnificație prognostică (10, 15). Examenele ecocardiografice sistematice și urmărirea în timp a pacienților cu ADPKD tind însă să schimbe această optică (Gabow P.A., 1993). Anomaliile cele mai frecvente au fost raportate la nivel valvular (regurgitări, eventual prolaps) și aortic (anevrisme). Un studiu eco-Dopppler (Hossak et al., 1988, cit. 8) efectuat la un lot de bolnavi cu ADPKD, comparativ cu un lot normal descrie în ordine de frecvență: incompetența mitralei (31 versus 9%), prolapsul de valvulă
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
Se pot decela, de asemenea, sufluri diastolice (în focarul aortei), sugerând incompetența sigmoidelor aortei. Ecocardiografia (mai ales asociată cu examinarea Doppler-continuu și Doppler-color) confirmă afectarea valvulară (inclusiv în cazuri clinic asimptomatice), putând releva și cuantifica: prolapsul valvelor atrio-ventriculare sau/și regurgitare la nivelul acestora (mai frecvent la valva mitrală decât la tricuspidă); incompetența diastolică a valvelor aortice (eventual, consecutiv unei afectări anulo-ectaziante a rădăcinii aortei). Afectarea poate fi uneori plurivalvulară. S-a semnalat, de asemenea, prezența de mixoame atriale în a
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
fi incriminate alterări ale colagenului, constatate de altfel și în cazul celorlalte leziuni cardio-aortice (3). Semnificația prognostică a valvulopatiilor din ADPKD este determinată de consecințele hemodinamice, electrice și infecțioase posibile. Prolapsul valvelor atrio-ventriculare se poate complica, mai ales când generează regurgitare sistolică hemodinamic semnificativă, cu aritmii (extrasistolie, tahiaritmii sau chiar fibrilație ventriculară și moarte subită); endocardită infecțioasă; decompensare ventriculară stângă. Ectazia anulo-aortică se poate complica cu endocardită infecțioasă; disecție de aortă (mai ales în caz de HTA asociată). Hipertrofia ventriculară stângă
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
PROFILAXIE Constatarea unor alterări structurale la nivelul valvelor cardiace și aortei pune problema oportunității unor măsuri terapeutice care să prevină sau să corecteze complicații grave, unele cu risc vital. Acestea pot fi: Profilaxia endocarditei infecțioase este recomandabilă în cazurile de regurgitare aortică și tricuspidiană și, firește, în prolapsul de valvă mitrală cu regurgitare hemodinamic semnificativă. Controlul riguros al TA se impune nu numai pentru a preveni deteriorarea renală, ci și pentru a evita disecția de aortă (în cazurile cu ectazie anulo-aortică
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
problema oportunității unor măsuri terapeutice care să prevină sau să corecteze complicații grave, unele cu risc vital. Acestea pot fi: Profilaxia endocarditei infecțioase este recomandabilă în cazurile de regurgitare aortică și tricuspidiană și, firește, în prolapsul de valvă mitrală cu regurgitare hemodinamic semnificativă. Controlul riguros al TA se impune nu numai pentru a preveni deteriorarea renală, ci și pentru a evita disecția de aortă (în cazurile cu ectazie anulo-aortică) sau ruptura acesteia (în cazurile cu dilatație anevrismală abdominală). Corecția chirurgicală poate
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
logică. Extinderea investigației ecografice (abdominale și cardiace) cel puțin la rudele de gradul I ale acestor pacienți merită a fi de asemenea discutată. Invers, un examen ecografic abdominal al pacienților (destul de numeroși) diagnosticați cu prolaps al valvelor atrio-ventriculare sau cu regurgitări valvulare de cauză neclară ar putea permite diagnosticarea unor cazuri de rinichi polichistic ignorate, asimptomatice. Rămâne de apreciat dacă un calcul beneficiu/cost este favorabil unei asemenea conduite. Asocierea dintre polichistoza renală și anomaliile intracerebrale a fost semnalată pentru prima
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
superficial pe zone mici; -dureri pe tractul esofagian și În epigastru, continue sau cu intermitențe, mai violente la toxiinfecțiile alimentare, după mese copioase și după enervări; - arsuri urmate de grețuri, vărsături matinale (chiar cu sânge), constipație sau diaree, balonări, eructații, regurgitări, gust neplăcut În gură, lipsa poftei de mâncare, uneori cu repulsie pentru orice produs alimentar; -migrene, amețeli, chiar vertij, cefalee, sete intensă, febră, frisoane, piele uscată; -apariția unor complicații (ulcere, enterocolite, hemoragii, cancer gastric). În gastritele hemoragice, datorate unor agenți
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
ceapă, ridichi, varză, alcool, tutun și alimente puternic condimentate. Nu se bea apă rece În timpul mesei și nici lapte rece Înainte de culcare Întrucât stomacul este stimulat să secrete o cantitate mai mare de acid gastric și să apară simtomul de regurgitări și reflux gastric În timpul somnului. Conform statisticilor, circa 8 milioane de locuitori acuză simptome de hiperaciditate gastrică. Gastrita hipoacidă este o distrofie a mucosei gastrice, cu reducerea sau dispariția glandelor clorhidropeptice, diminuând astfel debitul secrețiilor. Cauzele gastritelor cronice pot
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
vor consuma multe lichide care ar putea dilua conținutul de enzime necesare digestiei. Mare atenție impune consumul de medicamente antiinflamatoare, aspirine și unele antibiotice. Consecințele indigestiei pot fi: fermentații pe durate prelungite, putrefacții, arsuri, grețuri sau vărsături, senzație de balonare, regurgitări, halenă fetidă, gust amar În gură, colici abdominali, diaree, uneori febră etc. În starea generală a organismului apare o oboseală cronică, insomnii, dureri musculare și articulare. Crampele și durerile abdominale alergice sunt localizate mai ales În epigastru, fiind Însoțite de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
B, D) și de minerale (Fe, Ca). În funcție de evoluție, afecțiunea poate avea caracter acut sau cronic. Simptomele caracteristice sunt: dureri abdominale acute cu crampe, apărute brusc În zona periombilicală, mai ales după mese copioase. Uneori sunt Însoțite de arsuri, greață, regurgitări, vărsături, balonări, flatulență, constipație urmată de diaree, spasme ale sfincterului anal, cu scaune la ore neregulate și sângerări rectale. După vome sau după scaune precum și după eliminarea gazelor, colicile pot să Înceteze. Boala se poate manifesta printr-o colită de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
Îndepărtată o porțiune a stomacului. Simptomele inițiale sunt nespecifice și trecute cu vederea de bolnavi. Mai Întâi se simte o jenă epigastrică, dureri În etajul abdominal superior, anorexie generală cu lipsa poftei de mâncare față de pâine, carne și grăsimi, regurgitări, greață, vărsături cu sânge proaspăt sau cu aspectul zațului de cafea, prezența sângelui În sucul gastric, În vomă și În scaune negre și lucioase (melenă), diaree sau constipație, dureri acute În epigastru (mai ales noaptea), plenitudine epigastrică și anemie accentuată
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
prevalență și severitate. Primele informații epidemiologice provin din observații ecocardiografice. Într-un studiu efectuat pe voluntari aparent sănătoși cu vârsta medie de 66 14 ani și fără anomalii la examenul fizic cardiovascular, derulat cu intenția de a depista ecocardiografic prevalența regurgitărilor valvulare, s-a observat că afecțiunile apar din decada a cincea, iar frecvența crește odată cu vârsta pentru toate tipurile de regurgitare. Datele pentru Im sunt relevante:3% la adulții cu vârsta între 50 i 59 de ani, 28% pentru decada
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
de 66 14 ani și fără anomalii la examenul fizic cardiovascular, derulat cu intenția de a depista ecocardiografic prevalența regurgitărilor valvulare, s-a observat că afecțiunile apar din decada a cincea, iar frecvența crește odată cu vârsta pentru toate tipurile de regurgitare. Datele pentru Im sunt relevante:3% la adulții cu vârsta între 50 i 59 de ani, 28% pentru decada 60-69 de ani, creștere exponențială de 65% pentru decada 70-79 de ani și 71% pentru „vârstnicul bătrân”. Studiul remarcă și faptul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
între 50 i 59 de ani, 28% pentru decada 60-69 de ani, creștere exponențială de 65% pentru decada 70-79 de ani și 71% pentru „vârstnicul bătrân”. Studiul remarcă și faptul că peste 70% din populația de peste 70 de ani avea regurgitare multival - vulară, deși nesemnificativă hemodinamic. Autorii atrag atenția că descoperirea regurgitării ecocardiografice nu este echivalentă cu regurgitarea boală, dar urmărirea în evoluție ar fi utilă (5). Strong Heart Study confirmă predominanța formelor ușoare de Im (> 20%) la adultul de vârstă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
ani, creștere exponențială de 65% pentru decada 70-79 de ani și 71% pentru „vârstnicul bătrân”. Studiul remarcă și faptul că peste 70% din populația de peste 70 de ani avea regurgitare multival - vulară, deși nesemnificativă hemodinamic. Autorii atrag atenția că descoperirea regurgitării ecocardiografice nu este echivalentă cu regurgitarea boală, dar urmărirea în evoluție ar fi utilă (5). Strong Heart Study confirmă predominanța formelor ușoare de Im (> 20%) la adultul de vârstă medie și peste 65 de ani (6). În fine, într -un
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
decada 70-79 de ani și 71% pentru „vârstnicul bătrân”. Studiul remarcă și faptul că peste 70% din populația de peste 70 de ani avea regurgitare multival - vulară, deși nesemnificativă hemodinamic. Autorii atrag atenția că descoperirea regurgitării ecocardiografice nu este echivalentă cu regurgitarea boală, dar urmărirea în evoluție ar fi utilă (5). Strong Heart Study confirmă predominanța formelor ușoare de Im (> 20%) la adultul de vârstă medie și peste 65 de ani (6). În fine, într -un studiu din 2008, în care au
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
care au fost analizate datele ecocardiografice de la 6.851 de pacienți, autorii raportează creșterea exponențială a prevalenței cu vârsta și sexul feminin ca factor de predicție (7). Informațiile sunt completate de trialurile clinice. Framingham Study analizează deter- minanții clinici ai regurgitărilor valvulare într-o cohortă de peste 3.500 de pacienți cu vârsta medie de 54 10 ani. Pentru Im, determinanții au fost vârsta, sexul feminin, hipertensiunea arterială (HTA) și indicele de masă corporală (IMC) (8). Pentru SUA, Nkomo și colaboratorii săi
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
cazul infarctului cu localizare posterioară, aria este asimetrică și predomină la nivelul valvei posterioare care are mobilitate redusă. La pacienții cu antecedente de infarct miocardic anterior posterior, mușchii papilari sunt deplasați simetric, aria de tenting este simetrică, iar jetul de regurgitare central (14,44,47). Elemente de fiziopatologie, consecințe clinice și evolutive, evaluare hemodinamică Din punct de vedere fiziopatologic, impactul hemodinamic în Im este condiționat de aria efectivă a orificiului regurgitant (AOR), volumul regurgitant (VR), dar și de complianța atriului stâng
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
detașa subgrupul care va dezvolta dis - funcție VS postoperatorie (55,56). Aspectul capătă o semnificație particulară la vârstnici, la care indicația de tratament chirurgical este mai nuanțată. O particularitate fiziopatologică a Im funcționale este și faptul că disfuncția VS precedă regurgitarea. Deși cele două condiții au efect cumulativ asupra creșterii de presiune în AS care determină hipertensiune pulmonară și insuficiență cardiacă, disfuncția VS determină scăderea VR și, în consecință, Im poate fi silențioasă (50,57,58). Aspectul capătă din nou semnificație
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
ETT (14). Evaluarea cantitativă completă necesită integrarea informațiilor oferite de examinarea bidimensională pentru măsurarea diametrelor și volumelor ventriculare cu examinare Doppler completă. Im severă este diagnosticată pe baza următorilor parametri cantitativi: AOR ≥ 40 mm2, VR ≥ 60 ml/bătaie, fracție de regurgitare ≥ 50%. De remarcat este faptul că, în Im ischemică, prognosticul nefavorabil este asociat cu valori mai mici ale AOR și VR (AOR ≥ 20 mm 2 , VR ≥ 30 ml/bătaie) (44). Examinarea necesită informații despre funcția sistolică, o FE ≤ 60% semnifică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
severă) cu valoare prognostică și de predicție a instalării fibrilației atriale (14). Evaluarea hipertensiunii pulmo- nare și a valvulopatiilor asociate completează informațiile. În Im ischemică se pot obține informații numeroase despre distorsiunea valvei mitrale, este importantă evaluarea direcției jetului de regurgitare, iar ecocardiografia tridimensională poate măsura volumul de tenting și definește cu acuratețe geometria inelului valvular (44). Funcția globală și regională VS, aprecierea forței de închidere a valvei mitrale prin măsurarea velocităților fluxului și ecocardiografia cuplată cu testarea de efort oferă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
tabelul 28.2). Ecocardiografia este o metodă imagistică de diagnostic valoroasă care permite evaluarea tulburărilor de motilitate parietală, a funcției cardiace globale, măsurarea dimensiunilor cavităților cordului și diagnosticul unei eventuale afecțiuni valvulare coexistente. Metoda permite evaluarea gradului și mecanismului de regurgitare valvulară (ischemic versus degenerativ) și stabilește indicația de remodelare valvulară în conjuncție cu procedee de repermeabilizare. Modificările funcției ventriculare perioperatorii se documentează prin ecocardiografie și se compară cu rezultatele evaluărilor funcționale postoperatorii. Coronarografia se indică tuturor pacienților cu IC în cadrul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
ameliorarea semnificativă a calității vieții (1). Stenoza mitrală (SM) are o incidență scăzută ca și cauză a IC la vârstnici, fiind frecvent rezultat al afectării reumatismale (1). În cazul în care cuspele nu sunt afectate excesiv de fibroză sau calcificare și regurgitarea nu este severă, se indică comisurotomia în vederea reducerii stenozei fără protezare valvulară. În cazurile în care cordajele tendinoase sunt fuzionate și îngroșate, fenestrarea cordajelor poate elonga cordajele scurtate. Comisurotomia elimină stenoza. Dacă valva este sever afectată de boala reumatismală sau
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]