442 matches
-
slujba puternicului ‹‹ se ››? Cum poate, apoi, conștiința să se dezvolte când principiul de viața este cel al conformității ? Prin natura ei, conștiința este nonconformistă. Ea trebuie să fie capabilă să spună nu, chiar dacă toată lumea spune da. ” „(...) iscusința noastră de a reinterpreta eticile religioase și umaniste în lumina moralei noastre practice. Un exemplu frapant în aceasta privință îl constituie interpretarea regulii de aur. În semnificația sa originară, ebraică sau creștină, ea era expresia populară a maximei biblice : ‹‹ Iubeștel pe aproapele tău ca
Aspecte ale religiei contemporane. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Elena-Georgiana Amăriuţei, Răzvan Ciobanu, Ioana-Ruxandra Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_951]
-
i sociale nu poate s( le (n(eleag(. Astfel, aspecte la fel de importante ca diviziunea formal( a muncii, posturile, locurile de munc( de durat(, ierarhia sarcinilor (i func(iilor, disciplina, sanc(iunile (i securitatea sau igienă, sînt mereu aplicate, transgresate sau reinterpretate de actorii sociali (n derularea cotidian( a actelor lor. Observa(ia este deci, (n mod particular, fecund( pentru studiul direct al mediilor foarte reglementate, foarte institu(ionalizate (i uneori prestigioase care doresc s( prezinte lumii exterioare o imagine social( a
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
viața societăților. În mod prostesc, se vorbește în acest caz de devieri, de erori ale istoriei adăugîndu-se că, în cele din urmă, ele au pus în mișcare roata progresului și a rațiunii. Înseamnă să uităm că dacă putem oricînd să reinterpretăm istoria, nu este niciodată cu putință să o refacem. Nimic nu ne garantează că acolo unde sînt masele în loc, lucrurile s-ar petrece altfel. Dimpotrivă, remarcăm că așa-numitele devieri sau erori s-au repetat cu încăpățînare. Aceasta pare a
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
greșeală, la o infracțiune minoră (ceva de natură kafkiană), alegându-se astfel cu cazier (pe care el îl etichetază ca fiind „o pată”). Drept urmare, nu a putut deveni polițist, așa cum sperase o vreme. Acest ghinion a fost, în orice caz, reinterpretat din perspectiva prezentă ca fiind unul dintre lucrurile care l-au condus spre transformare: „Acest stigmat părea să mă oprească de la multe lucruri pe care-aș fi dorit să le fac în viață, dar, pe de altă parte, astăzi îmi
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
de „cadre” specifice, în contrast cu acțiunile sau comunicarea „reală”)? Prin labirintul acestor numeroase și (adeseori) contradictorii avataruri ale „referinței” (dintre care nu lipsește, desigur, nici intertextul mai abil sau mai stângaci camuflat) ne va servi drept fir călăuzitor conceptul de mimesis, reinterpretat în sensul mai larg de imaginar imitativ. 1.1 Moștenirea greacă. Conceptul platonic de mimesistc "1.1 Moștenirea greacă. Conceptul platonic de mimesis" Ceea ce ne propunem, pentru început, este o rapidă sistematizare a unor date îndeobște cunoscute, cu privire la termenul care
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
pară la prima vedere. Compagnon are dreptate să atragă atenția asupra faptului că, în fond, nici nu are importanță dacă această interpretare este mai adecvată sau mai puțin adecvată decât cea tradițională - fiecare epocă e liberă, la urma urmelor, să reinterpreteze textele fundamentale în felul său! -, esențialul constând în aceea că, pentru a combate accepțiunea curentă a mimesis-ului, teoreticienii structuraliști au eliminat cu totul realitatea din joc1. În termeni similari, Giovanni Bottiroli discută relațiile antagonice dintre perspectiva referențialistă și cea convenționalistă
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
2002). Un astfel de model ne arată cum intervine cunoașterea socială În instituirea și legitimarea raporturilor intraorganizaționale și În special a relației dintre agent și principal. Vom considera așadar valoarea de instrument politic a „teoriei”, ce impune noi clasificări și reinterpretează simboluri culturale și nu neapărat potențialul explicativ al acesteia. Teoria presupune, de pe o poziție normativă, considerarea legitimității intereselor tuturor actorilor constitutivi (stakeholders) sociali (incluzând forța de muncă, statul, comunitatea) sau non-sociali (generațiile viitoare, mediul etc.). Se pune astfel problema chestionării
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
sau Între capitalism și democrație. În același timp, nu este neglijată abilitatea unor actori de a manipula simboluri În serviciul propriilor interese, dar aceasta este În sine o explicație macroculturală, ținând cont de Însăși determinarea socială a intereselor. Totuși, indivizii reinterpretează, folosind noi perspective, simboluri și practici și mobilizează În mod diferit resursele, și astfel reproduc, dar și transformă structurile instituționale ale societății. 2. Instituții și organizare socială În cadrul neo-instituționalismului sociologic, accentuând fundamentul cognitiv al instituțiilor, Meyer și Rowan (1991) consideră
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
se susțin reciproc de-a lungul timpului (Sewell, 1992:12 - 3). Schimbarea structurală este posibilă atunci când resursele existente capătă sensuri culturale diferite prin abilitatea actorilor de a aplica schemele În contexte diferite. Capacitatea de acțiune Înseamnă abilitatea actorilor de a reinterpreta ori mobiliza un tip de resurse În termenii unor scheme ce nu constituiau (nu susțineau) setul respectiv de resurse. În același sens, Berger și Luckmann consideră raporturile duale dintre instituții și interacțiune. Ei afirmă că realitatea vieții cotidiene se constituie
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
mobilizează resurse și adoptă strategii de acțiune care astfel instituie patternuri recunoscute social și care se constituie apoi În oportunități de acțiune pentru actanți. Creativitatea actorilor nu este Însă anihilată social, ei având capacitatea de a recombina resurse și a reinterpreta simbolurile culturale astfel Încât să determine schimbări ale șabloanelor instituite. Actanții Își exercită capacitatea de acțiune strategică (sau politică - Holm, 1995) mai presus de constrângerile sociale. Unele acțiuni constau În reproducerea patternurilor existente, În timp ce altele contribuie la transformarea lor. D. North
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
care funcționează instituțiile. Implicarea acestora În viața socială nu este mecanică, deterministă. Ele furnizează doar cadrele reglementative, normative și cognitive care Împuternicesc, dar și constrâng acțiunea socială. Actorii reproduc, dar și transformă structura socială prin acțiune creatoare, acțiune capabilă să reinterpreteze și să renegocieze logica instituțională existentă. Studii etnometodologice și fenomenologice au arătat că indivizii sunt sensibili la contextul În care se aplică regulile. În anumite condiții, indivizii sunt creativi În mobilizarea unor logici instituționale diferite, În contexte diferite, pentru a
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de asemenea, un interval semnificativ de timp); - schimbarea poate fi derutantă și dureroasă prin efectele sale: În Încercarea lor de a corela noile idei și modalități de acțiune cu propriile experiențe, interese și prejudecăți, actorii școlii pot deforma, adapta sau reinterpreta sensul real al ideilor și teoriilor care susțin schimbarea. Astfel, obiectivul inițial, chiar dacă a fost prezentat Într-o formă logică și rațională, poate ajunge să Însemne ceva cu totul diferit În viziunea altor persoane. Pe de altă parte, schimbarea Înseamnă
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
una general valabilă. Opțiunile valorice morale ale indivizilor vor fi altele, în funcție de tipurile de situații (contexte); pentru parametri identici, însă, raționamentul este universal. Ca și în matematică, de la aceleași axiome se ajunge la aceleași concluzii. Sociologul francez își exemplifică teza reinterpretând rezultatele experimentului lui M. Bazerman (1985), care are ca obiectiv evidențierea deciziilor unor subiecți-arbitri referitoare la salarizarea angajaților aflați în diverse situații. Bazerman ajunge la concluzia că subiecții-arbitri au propus variante bazându-se pe anumite principii morale, în particular, fie
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
teoretic, dar că realmente nu vor fi toți decât pe la șase. - Sigur, ripostă Ioanide, vom sta până aproape de opt, ca de obicei, când apune soarele. Ai văzut cum se vede de la el apusul? Astrul alunecă în chip vizibil, și dacă reinterpretezi mișcarea, ai sentimentul clar că tu te ridici cu pământul. Evit de la o vreme să mai ies la ceasul când apune soarele. Bucureștiul e un maidan de unde revoluția aștrilor e prea spectaculoasă. Sunt bătrân, dinamica cerească mă neliniștește, îmi dă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
a stingheri se pare organizarea muncii, perfect rodată, salariații au dispus deci de toată libertatea necesară pentru a se implica în cercetare, după propriile preferințe. O atare configurație poate surprinde, și m-a uimit și pe mine, determinându-mă să reinterpretez, la capătul primei cercetări, gestul directorului întreprinderii, care departe de a fi o autorizație neutră, indiferentă sau laxistă față de un spirit de profit traducea în maniera sa peisajul intern al întreprinderii. Să ne oprim o clipă asupra sensului acestui comportament
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
al patrulea rând, terapeutul va provoca gândurile de catastrofare ale pacientului privind senzațiile pe care le simte în corp și îl va învăța cum să-și nege aceste afirmații, folosind tehnicile cognitive. Terapeutul îl poate ajuta pe pacient să-și reinterpreteze aceste senzații cu acuratețe. De exemplu, un pacient care simte frecvent că se sufocă. Astfel, terapeutul investighează dacă această senzație apare în timp ce clientul se află într-un birou cu aer închis sau în metrou, într-o zi călduroasă de vară
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
constanță față de ONU, ceea ce sugerează că își plasează autonomia în formularea politicilor deasupra opiniei comunității internaționale. Începând cu 1994, Japonia cere un loc permanent în Consiliul de Securitate (Itoh, 1995, p. 283). Totuși, spre deosebire de Germania, Japonia încă nu și-a reinterpretat constituția astfel încât să permită participarea Forței de Auto-Apărare (SDF) în cadrul unor forțe multilaterale, într-un context internațional. În 1992, Japonia a creat o lege care permite participarea SDF la operațiuni ONU de menținere a păcii. De atunci a luat parte
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
forță într-o capacitate non-defensivă. Presiunile pentru schimbare au început să se acumuleze încă din timpul Războiului din Golf, când Germania a fost acuzată că se bazează pe diplomația prin cecuri. Ca urmare a crizei din Iugoslavia, Germania și-a reinterpretat constituția astfel încât forțele armate să poată lua parte în intervenții în afara zonei NATO. Criza din Iugoslavia a precipitat, rândurile elitelor germane, a opiniei potrivit căreia pentru sprijinirea intervențiilor NATO/ONU erau necesare contribuții militare. Până la criza din Kosovo, Germania a
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Kautski să aibă dreptate, vezi Brewer 1990: 131-2). TEORIA SOVIETICĂ A RELAȚIILOR INTERNAȚIONALE Baza concepțiilor sovietice asupra relațiilor interna-ționale este reprezentată de teoriile marxiste asupra imperialismului. Evoluția lor prezintă totuși o legătură disproporționat de strînsă cu practica politicii externe sovietice. Reinterpretînd legile marxismului, teoria sovietică își propune să interpreteze trecutul, să ghideze deciziile prezente și să prevadă viitorul. Cu toate acestea, dacă comportamentul politic extern înregistra eșecuri sau sistemul internațional nu afișa caracteristicile așteptate, nu era acuzată politica, ci era ajustată
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Africa și America, autorul s-a convins că dincolo de latura lor științifică, ele îndeplinesc, inevitabil, o funcție militantă și terapeutică (Ibidem, p. viii). 73 În 1977, Vlad Georgescu a făcut un bilanț concis al politicilor grosiere care, de atâta timp, "reinterpretau adevăruri abia reinterpretate", ajungând la un neverosimil "kitsch istoric". În aceste pagini, el vorbea deja despre "noile mituri" istorice vehiculate după 1971, cu intenția de a flata cunoștințele rudimentare și gusturile îndoielnice ale Președintelui (Vlad Georgescu, Politică și istorie. Cazul
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
subîntinde cele mai diverse tipuri textuale (de la romanul polițist la povestirea autobiografică din conversația psihanalitică sau interviul de angajare, de la proiectul unei între-prinderi la comunicarea publicitară etc.). Prin componenta "sancțiune", modelul introduce un element axiologic, care va fi preluat și reinterpretat de cititorul "lector in fabula": "înainte de a se termina, povestirea trasează o linie, pe care cititorul o reia la rîndul său. Sancțiunea prefigurează judecata la care este invitat lectorul" (Kibedi Varga, 1989: 68). În majoritatea cazurilor lectorul va evalua nu
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
el disprețuiește trecutul, pentru că, în goana după estetizarea și esențializarea intelectualistă a literaturii, după noutate cu orice preț, el s-a îndepărtat de la adevărata și marea tradiție literară a secolelor trecute. Această tradiție (adică adevăratul trecut) se cuvine recuperată și reinterpretată în spirit ludic, ironic și parodic, adică postmodern, ceea ce presupune întotdeauna, de cealaltă parte a baricadei lui Moebius, solidaritate și nostalgie. Postmodernismul în această manieră slabă este deci o reacție la izgonirea din poezie, de către moderniști, a plăcerii lecturii, a
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
o instanță în sine, care concurează, la modul cel mai serios, realitatea (de fapt, poate că altfel nici nu ar fi fost posibilă popularitatea de care se bucură în prezent lumea/ lumile virtuale ale Internetului). De fapt, chiar trecutul este reinterpretat, redescoperit la modul parodic. Chiar Umberto Eco: "[...] abordează problema aducând un element nou: el subliniază că redescoperirea postmodernistă a trecutului, a ceea ce a fost deja spus nu poate fi inocentă (...). Ironia, buna dispoziție, nostalgia parodică și atuoparodică sunt câteva dintre
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
mult între prima și a cincea poruncă de a nu ucide, constă în aspectul violenței considerate ca o idolatrie, prin respingerea violenței, a forței fizice, a virtuții războinice și a sacrificiilor sângeroase etc. elemente prezente în toate civilizațiile Vechiului Testament, reinterpretate în adevărata lor lumină de noutatea evanghelică. * Enunțarea simplă, originară și fugitivă, a poruncii a V-a din decalogul biblic: Să nu ucizi, nu ne explicitează dacă aceasta conține vreo interdicție absolută sau limitată în acest sens. Dacă porunca ar
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
reale poate deveni câmpul prioritar al conturării și dinamicii schimbărilor de paradigme (pornind inductiv de la faptul educațional care provoacă o tensiune, o criză și apoi tranziția la o altă abordare a practicii): Însăși esența educației ca acțiune socio-umană poate fi reinterpretată prin prisma criteriilor de calitate și eficiență praxiologică. • Noile realități și situații educaționale pot solicita și alte moduri de înțelegere, de explicare, de soluționare, de reașezare conceptuală, de schimbare paradigmatică. • Mai ales în planul practicii metodologice poate avea loc afirmarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]