KorAP: Find »[drukola/base=reintervenție & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...7 8 9 ...16 >

383 matches

Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180

operați pentru calculi ureterali În anii '70-'80 și la care, recidiva litiazică a migrat pe ureter și s-a oprit În zona vechii incizii. Din fericire, toate cazurile au beneficiat cu succes de ESWL și nu a fost necessară reintervenția chirurgicală. Privind retrospectiv, toate clinicile urologice dotate din România și din Europa constată că, numărul intervențiilor deschise a scăzut dramatic, În condi iile În care tehnologiile de ultimă oră devin mai accesibile Suntem Încă puși În situația să practicăm multe

LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027

sutură intraorale după 7-10 zile. Complicații postoperatorii imediate: edem genian, sângerare nazală (se remit în câteva zile). Complicații postoperatorii tardive: dehiscența plăgii la suprimarea firelor de sutură, cu persistența comunicării orosinusale (defect de tehnică pentru sutura aplicată; poate necesita o reintervenție chirurgicală pentru plastia comunicării, care se va face cu lambou palatinal). Externarea pacientului. Recomandări. Pacienta va fi externată după suprimarea meșei intrasinusale, efectuarea spălăturilor sinusale și suprimarea firelor de sutură intraorale. Recomandări la externare: va evita curenții reci de aer

Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR (2011) [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616

Infecția plăgii operatorii este o complicație ce trebuie în primul rând prevenită prin măsurile de asepsie și antisepsie din blocul operator, prin tehnică minuțioasă, și o toaletă locală periodică. Cu toate acestea în anumite cazuri, în special la bolnavii cu reintervenții, la cei cu tratament radio sau chimioterapic anterior, la procedurile de lungă durată, există un risc mai crescut de apariție a infecției locale. Encefalita și osteomielita voletului osos sunt complicații locale care pun în pericol viața bolnavului, de aceea aplicarea

Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
este cel care rezolvă cazul prin ablarea tumorală în totalitate. Recidiva unei tumori benigne intracraniene, datorată de obicei unor resturi tumorale aderente la structuri neurovasculare importante, se depistează clinic și prin examen CT sau RM. Recidiva unei tumori benigne reclamă reintervenția chirurgicală, urmată în anumite cazuri de radioterapie. În cazul tumorilor cerebrale cu grad redus de malignitate (astrocitoame gradul II), atitudinea terapeutică este de reintervenție în caz de recidivă și abia după aceea se va proceda la radioterapie, fiind cunoscută tendința

Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
neurovasculare importante, se depistează clinic și prin examen CT sau RM. Recidiva unei tumori benigne reclamă reintervenția chirurgicală, urmată în anumite cazuri de radioterapie. În cazul tumorilor cerebrale cu grad redus de malignitate (astrocitoame gradul II), atitudinea terapeutică este de reintervenție în caz de recidivă și abia după aceea se va proceda la radioterapie, fiind cunoscută tendința acestor tumori de a se transforma anaplastic după reintervenție și radioterapie. Pentru tumorile cerebrale cu grad mare de malignitate (glioblastom multiform, meduloblastom) se recomandă

Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
cazul tumorilor cerebrale cu grad redus de malignitate (astrocitoame gradul II), atitudinea terapeutică este de reintervenție în caz de recidivă și abia după aceea se va proceda la radioterapie, fiind cunoscută tendința acestor tumori de a se transforma anaplastic după reintervenție și radioterapie. Pentru tumorile cerebrale cu grad mare de malignitate (glioblastom multiform, meduloblastom) se recomandă asocierea la tratamentul chirurgical a radioterapiei și chimioterapiei. Este cunoscut că majoritatea glioamelor cu grad mare de malignitate recidivează în mai puțin de 1 an

Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
cu radioterapia. Problema majoră de diagnostic diferențial neuroimagistic în cazul recidivelor tumorale este necroza postiradiere, care poate apare între 4 luni și 9 ani de la tratamentul inițial, uneori fiind nevoie de biopsie stereotaxică pentru diferențierea celor două aspecte. Aprecierea oportunității reintervenției în glioamele maligne se face în funcție de: − vârsta pacientului, care este recomandabil să fie mai mică de 65 de ani, − intervalul liber asimptomatic de la prima intervenției, care trebuie să fie de cel puțin 1 an, − absența semnelor de deteriorare neurologică ireversibilă

Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
să fie mai mică de 65 de ani, − intervalul liber asimptomatic de la prima intervenției, care trebuie să fie de cel puțin 1 an, − absența semnelor de deteriorare neurologică ireversibilă, − localizarea tumorii, care trebuie să fie într-o zonă accesibilă, astfel încât reintervenția să nu producă un plus de morbiditate, − starea clinică dată de scorul Karnofsky. CONCLUZII Tumorile cerebrale pot fi rezecate total în marea majoritate a cazurilor cu un risc de morbiditate și mortalitate acceptabil. Pentru țara noastră standardizarea dotărilor tehnice pentru

Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
produse de decompresiunea chirurgicală. În ce privește RMN ul intraoperator, acesta nu poate face distincția între edemul cerebral intraoperator și reziduul tumoral. Și în acest caz experiența chirurgicală este decisivă pentru realizarea unei rezecții chirurgicale corespunzătoare; − tumori care recidivează. În aceste cazuri reintervenția se impune dacă există semne clinice și imagistice de recidivă tumorală (fig. 4.41). Radioterapia adjuvantă se impune în cazurile în care există semne imagistice de transformare malignă și/sau dacă aspectul histologic confirmă agresivitatea tumorală (indicele mitotic ridicat). Astrocitomul

Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
o supraviețuire mai bună decât în cazul unei rezecții subtotale urmate de radioterapie. Crizele epileptice se mențin postoperator în peste 80% din cazuri chiar dacă s-a practicat o rezecție totală tumorală. În cazul recidivelor, care apar destul de frecvent, se practică reintervenția chirurgicală cu ablarea cât mai completă a tumorii, iar în cazul apariției elementelor anaplazice se continuă cu chimioterapie postoperatorie. În cazul majorității recidivelor se observă prezența elementelor de degenerare anaplazică (20% din recidive au elemente de GM). EPENDIMOMUL Incidență: reprezintă

Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
ependimoame de grad I ablate complet. Fiind tumori radiosensibile, radioterapia este aplicată la cazurile cu ablație subtotală, iar un regim de iradiere cranio-spinală este recomandabil, cunoscută fiind propensitatea acestor tumori de a disemnia pe cale lichidiană. În cazul recidivelor este recomandabilă reintervenția chirurgicală urmată obligatoriu de radioterapie adjuvantă, în aceste cazuri fiind de cele mai multe ori vorba de o degenerare malignă. Chimioterapia nu este recomandată în ependimoamele de grad I, ablate subtotal nici la copii mici de sub trei ani, fiind de preferat urmărirea

Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
urmată obligatoriu de radioterapie adjuvantă, în aceste cazuri fiind de cele mai multe ori vorba de o degenerare malignă. Chimioterapia nu este recomandată în ependimoamele de grad I, ablate subtotal nici la copii mici de sub trei ani, fiind de preferat urmărirea clinico-imagistică, reintervenția în caz de recidivă și apoi chimio sau radioterapia dacă vârsta copilului o permite. Prognostic: Cel mai important factor de prognostic rămâne gradul de rezecție tumorală. O rezecție totală are un prognostic net mai bun ca una parțială. Acest lucru

Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
recidivă și apoi chimio sau radioterapia dacă vârsta copilului o permite. Prognostic: Cel mai important factor de prognostic rămâne gradul de rezecție tumorală. O rezecție totală are un prognostic net mai bun ca una parțială. Acest lucru justifică decizia unei reintervenții operatorii în cazul în care s-au observat reminiscențe tumorale la RMN-ul de control. Caracteristicile histologice care determină un prognostic prost este hipervascularizația, prezența mitozelor, proliferarea endotelială, calcificările și celulele cu densitate scăzută. Elementele asociate cu un prognostic bun

Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
multimodal. Și în acest caz chirurgia cu caracter de radicalitate este opțiunea principală, îmbunătățind semnificativ supraviețuirea [10]. Chimioterapia adjuvantă utilizând regimul cu ifosfamide, carboplatin, și etoposid (ICE) s-a dovedit utilă în aceste cazuri, inclusiv la cazurile cu recurență, înainte de reintervenția chirurgicală [11]. Radioterpia nu este aplicabilă copiilor sub trei ani, fiind utilizată doar la copii mai mari și adulți. Radiochirurgia cu Gamma Knife poate fi utilizată la pacienții cu reintervenții la care nu s-a reușit ablația completă a tumorii

Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
utilă în aceste cazuri, inclusiv la cazurile cu recurență, înainte de reintervenția chirurgicală [11]. Radioterpia nu este aplicabilă copiilor sub trei ani, fiind utilizată doar la copii mai mari și adulți. Radiochirurgia cu Gamma Knife poate fi utilizată la pacienții cu reintervenții la care nu s-a reușit ablația completă a tumorii. Prognosticul. Dacă în marea majoritate a cazurilor de papilom de plex rezecția chirurgicală completă asigura vindecarea, în cazul carcinomului prognosticul este mult mai rezervat. Rezecția totală este urmată de o

Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
de aspect digitiform hipointens în T1 și hiperintens în secvențele T2 și FLAIR (fig. 4.72). Angio-RMNul a înlocuit în mare parte angiografia arterială (fig. 4.73). Postoperator, imagistica prin rezonanță magnetică nucleară detectează relicvatele tumorale stabilind conduita terapeutică ulterioară (reintervenție sau tratament adjuvant). Recidivele tumorale, mai ales dacă s-a efectuat și radioterapie, datorită structurii lor fibroase capteaza mai slab substanța de contrast. Tomografia computerizată fără contrast prezintă o acuratețe de 85%, cu substanță contrastantă, 95% (fig. 4.74) poate

Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
formele fără atipii celulare și mitoze nu este recomandabil tratamentul adjuvant. Din numărul cazurilor raportate în literatură nu se pot face recomandări foarte stricte legate de atitudinea terapeutică în caz de recidivă și mai ales cu privire la tratamentul adjuvant aplicabil după reintervenția chirurgicală, prognosticul fiind în aceste cazuri infaust [8]. MELANOMUL MALIGN CEREBRAL PRIMAR Tumoră extrem de rară, reprezentând mai puțin de 0,1% din tumorile sistemului nervos central, se prezintă ca un melanom de o malignitate ridicată, fără implicare sistemică. Proliferarea se

Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
primul rând chirurgical, abordul endonazal endoscopic fiind soluția cea mai frecvent utilizată. În cazul unor recidive de mari dimensiuni, abordul fronto-temporal contralateral precedentei intervenții este opțiunea noastră pentru a evita pătrunderea pe o zonă cicatricială cortico durală dificil de disecat. Reintervenția este de obicei urmată de Radiochirurgie (gamma knife) sau radioterapie conformațională hiperfracționată în vederea stabilizării leziunii. CRANIOFARINGIOMUL BIANCA PINTEA, IOAN ȘTEFAN FLORIAN Craniofaringioamele sunt tumori epiteliale benigne, cu dezvoltare lentă, încapsulate, cu consistență variabilă (solide și/sau chistice, cu sau fără

Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
tehnic comparativ cu chisturile epidermoide datorită consistenței mai ferme. Rezecția totală reduce riscul meningitei chimice postoperatorii sau a recidivelor tumorale. Recidivele tumorale au fost descrise atât pentru chisturile dermoide cu localizare cranială cât și pentru cele cu localizare spinală, necesitând reintervenție chirurgicală. Radioterapia sau chimioterapia nu au indicație în prezent [7,8]. CHISTUL COLOID Chistul coloid este o tumora benigna, de linie mediană, cu creștere lentă care se dezvoltă clasic în porțiunea anterioară a ventriculului III; blochează foramen Monro putând cauza

Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
și cu morbidități minime și în general tranzitorii și sunt cu atât mai spectaculoase cu cât metoda se adresează cu precădere meningioamelor inabordabile chirurgical! Din punct de vedere economic, este evident că reducerea dramatică a populației de pacienți care necesită reintervenție chirurgicală pentru recidivă sau progresie a volumului tumoral restant are un impact deosebit de benefic în termeni de costuri de spitalizare, anestezico-chirurgicale, recuperare și reinserție socio-economică și familială. SCHWANNOAMELE VESTIBULARE (NEURINOAMELE DE ACUSTIC) Standardizarea tehnicilor microchirurgicale utilizate în abordul schwannoamelor vestibulare

Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
fiind rezervată 341 doar cazurilor cu evidența clinico-imagistică a metastazelor pe cale lichidiana [37]. În experiența noastră la ependimoamele de grad I la care am reușit ablația totală confirmată imagistic (RMN cu contrast), recomandăm radioterapia doar în caz de recidivă după reintervenția chirurgicală. Chimioterapia are un rol nesemnificativ în tratamentul ependimoamelor. La copiii sub 3 ani, în ideea evitării reacțiilor adverse ale radioterapiei, se pot utiliza regimuri mai agresive de chimioterapie asociate cu transplantul de măduvă osoasă hematogenă. Până în prezent, rezultatele sunt

Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
cu gradul de anaplazie intratumorală întâlnit la examenul histopatologic, în așa măsură cum se întâmplă în cazul altor tumori gliale [36]. Recidivele sunt frecvente și predominant locale, tratamentul chirurgical fiind principala măsură terapeutică și în aceste situații. Radioterapia repetată după reintervenția chirurgicală pare să fie urmată de rezultate încurajatoare [38]. Diseminarea la nivel spinal este rară, apărând în mai puțin de 10% din cazuri [36]. TUMORILE CU CELULE GERMINALE Detalii privitoare la aceste tumori au fost mai pe larg prezentate în

Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994

medicație simptomatică: antispastice (No-Spa, Debridat) și Paracetamol pentru controlul durerii; Imodium, Codeină pentru episoadele de diaree. Tratamentul chirurgical este rezervat numai cazurilor care nu răspund la tratament medical și complicațiilor. Tratamentul nu este curativ ca în RCUH, frecvent sunt necesare reintervenții. Măsurile alternative se referă la efecte benefice descrise pentru probiotice, ulei de pește, dietă cu fibre solubile, medicație nouă (talidomida, antagoniști de receptori de opiacee în doze mici, terapie helmintică). Este notat efectul benefic al sildenafilului. HEPATITE CRONICE Definiție Hepatitele

Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei (2012) [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556

incidența infarctului de miocard la cei care au continuat să fumeze este statistic semnificativ mai mare (p = 0,04) comparativ cu pacienții care au renunțat după intervenția chirurgicală (29% versus 15%). Totodată 30% dintre fumători au necesitat cel puțin o reintervenție pentru revascularizare, spre deosebire de nefumători la care incidența reintervenției a fost de 12% (p = 0,03). Deși mortalitatea în cele două grupuri nu a diferit semnificativ din punct de vedere statistic (39% versus 36%, p = NS), datele prezentate mai sus indică

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
continuat să fumeze este statistic semnificativ mai mare (p = 0,04) comparativ cu pacienții care au renunțat după intervenția chirurgicală (29% versus 15%). Totodată 30% dintre fumători au necesitat cel puțin o reintervenție pentru revascularizare, spre deosebire de nefumători la care incidența reintervenției a fost de 12% (p = 0,03). Deși mortalitatea în cele două grupuri nu a diferit semnificativ din punct de vedere statistic (39% versus 36%, p = NS), datele prezentate mai sus indică o calitate superioară a vieții și reducerea evenimentelor

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]