444 matches
-
însă cu consiliari tecnici agentul diplomatic și consulul general, d. Zwiedinek de Sudenhorst, atât de bine cunoscut Bucureștilor, și colonelul de stat major baron de Ripp. D. Zwiedinek se bucură de meritatul renume de-a fi un cunoscător escelent al relațiunilor din Orient în genere, dar îndeosebi are o cunoștință specială a raporturilor etnografice și locale a acelor teritorii asupra cărora va avea a dezbate Conferența, de vreme ce a fost mult timp consul imperial la Ianina. În ziua în care s-au
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
guvern conservator, nu ne-am mira să ne vedem acuzați că am împărtăși simpatiile d-lui Nicolae Crețulescu, un recent coleg al d-lui Brătianu, cunoscut prin broșura sa asupra Basarabiei. "Romînul" cutează chiar a spune că " Timpul" stă în relațiuni cu "Le Nord", cu organul cancelariei rusești, deși ziarul guvernamental știe bine că, foarte blând vorbind, această acuzare gratuită e cel puțin o infamie. Față cu cititorul nostru n-avem într-adevăr nevoie de nici un fel de esplicare de ce reproducem
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
chiar în unele puncte aceste interese sânt identice. Deci d. Boerescu e convins că se va ajunge la o regulare satisfăcătoare cu atât mai mult cu cât interesele naturale ale Austriei și ale României cer ca amândouă statele să întreție relațiuni, amicale. Darul de-a spune mult în cuvinte puține d. Boerescu nu-l are, și, în orice caz, reportorul ziarului "Presse" a fost în poziția tragică a lui Faust când, aruncând deoparte {EminescuOpXI 337} folianții roși de molii ai filozofilor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cestiunea Orientului înlocuind printr-o confederațiune de state, independente dominațiunea otomană în cazul când ea s-ar vedea nevoită a se retrage în Asia. Am putea observa mai întîi că "Romînul" și cei de la "Romînul", deși au propagat mănținerea bunelor relațiuni cu Turcia, au fost însă totdeauna pentru această soluțiune, chiar pe atunci când numai ei o propagau și toți ceilalți o tratau de utopie, cum tratară și atâtea alte aspirațiuni naționale, din cari o mare parte s-a realizat și celelalte
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Galiția, declarația baronului Haymerle că unirea Bulgariei cu Rumelia ar constitui un casus belli, tenziunea generală și augmentarea bugetelor de război a tuturor țărilor nu-i inspiră însă ministrului nostru de externe alte asigurări decât "că întreținem cu toate puterile relațiunile cele mai cordiale", apoi, ca tautologie, cu câteva șiruri mai jos: "relațiunile noastre esterioare sânt cele mai bune". A apărut mai zilele trecute o carte care ilustrează optimismul acestui mesaj. Ea se intitulează O pagină din istoria contimporană de dr.
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
casus belli, tenziunea generală și augmentarea bugetelor de război a tuturor țărilor nu-i inspiră însă ministrului nostru de externe alte asigurări decât "că întreținem cu toate puterile relațiunile cele mai cordiale", apoi, ca tautologie, cu câteva șiruri mai jos: "relațiunile noastre esterioare sânt cele mai bune". A apărut mai zilele trecute o carte care ilustrează optimismul acestui mesaj. Ea se intitulează O pagină din istoria contimporană de dr. Istrati. Acea carte dovedește scăderea repede a elementului românesc din țară, iar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
esență, forma confirmării ei va trebui să se afle. [ 25 decembrie 1880] ["NEDEPRINȘI A FACE FRAZE... Nedeprinși a face fraze, am dat seama despre adunarea ținută de membrii clubului conservator și de delegații din județe cu tonul neted al unei relațiuni obiective, căci importanța lucrului în sine nici nu scade, nici se adaugă prin articole apocaliptice, precum le obișnuiesc confrații de la "Romînul". Dumnealor par a se mira de aceasta; ar fi așteptat toate minuțiozitățile unui reporter, dar asemenea draperie, oricât de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de la Berlin și e de importanță, de gravitate chiar în Orient pentru țările dunărene în genere, pentru România îndeosebi. În adevăr, până la Tractatul de la Berlin, atât lumea comercială precum și oamenii politici considerau gurile Dunării ca singura cale care punea în relațiune Occidentul cu Orientul european și asiatic pe calea acestui râu și prin Bosfor. Astăzi situațiunea are a fi schimbată căci Occidentul punîndu-se în raport cu Marea Egeică, se ocolește oarecum c-un încunjur Bosforul și prin urmare atât acesta cât și gurile
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
niște aliați naturali, deși nu era în tradițiile cuceritorilor osmani de-a încheia alianțe cu popoare creștine. Dispoziția favorabilă a turcilor pentru albanejii de nord, cari pe atunci erau toți fără escepție catolici și cari prin interregnul venețian intraseră în relațiuni diferite cu străinătatea, se distinge din capul locului prin următoarea {EminescuOpXI 478} particularitate: turcii ar fi preferat de-a-i supune pe albaneji sub același jug aspru la care-i supusese pe slavi; dar gințele muntene respinseră cu atâta energie orice
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dete lucrurilor o altă față. Muntenegrenii credeau că tocmai acum, când albanejii s-au lăpădat de domnia turcească, ar fi sosit timpul de-a reapuca vechile lor tendințe de neatârnare și intrară în luptă. Acest moment e foarte însemnat pentru relațiunile albaneze - muntenegrene. Pentru prima oară s-a întîmplat acum că muntenegrenii atacară autoritățile și trupele albaneze de la graniță, cari luaseră locul celor bosniace. Un strigăt de răzbunare trecu prin toată Albania, de la Sem și până la Șcumbri, de la Priștina până la Durazzo
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
după Unire, încetățeniți prin fraudă. - Străini: (evrei cu pașaport Nansen sau ale statelor europene și americane). Între toate aceste categorii existau legături de afaceri și chiar de rudenie din cele mai strânse. Cele mai multe întreprinderi evreeești se găseau astfel legate prin relațiuni ori zontale și verticale interne și internaționale, într’un sistem economic de o rară putere de coeziune, stăpân pe informații, gata a profita de conjuncturi și în strânse relații cu piața europeană și mondială. Evreii își întindeau astfel stăpânirea pe
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de mai sus, vor fi trimiși în Transnistria la muncă grea, sau în ghetouri, împreună cu românii cari se vor preta la astfel de acte. Deasemenea vor fi trimiși în ghetourile din Transnistria, fără alt ordin, lucrători evrei, cari vor avea relațiuni intime cu femeile. Procesele Verbale cu actele doveditoare în cauză, se vor întocmi pe loc iar sancțiunile se vor aplica imediat. III. Lucrătorii evrei vor executa lucrul zilnic, cu bucata. Cei care nu vor termina lucrul zilei, nu vor primi
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
se va asigura de către instituția care-i folosește, în corturi, barăci sau în clădiri izolate. În nici un caz să nu fie cantonați în sate, pentru a nu le da posibilitatea de a face propagandă subversivă, a întinde corupția sau întreține relațiuni cu româncele. Evreii nu au voie a părăsi șantierul de lucru, tabăra sau bivuacul. Fiecare evreu trebuie să-și aducă o pătură și un dos de saltea. În cazul când evreii din detașamentele exterioare lucrează în apropiere de orașul lor
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
înșelăciune, cumpărare, intervenție, neprezentare la chemările făcute pentru munca obligatorie, părăsire fără voie a lucrului etc. - nu anunță cercului de recrutare schimbarea domiciliului, fie în oraș, fie dintr’un oraș în altul, chiar dacă au aprobarea Ministerului Afacerilor Interne; - vor avea relațiuni intime, cu româncele. În cazul când bărbații infractori nu se prezintă de bună voie sau nu sunt descoperiți de către organele polițienești, vor fi trimise în Transnistria familiile lor. Vor fi de asemenea trimiși în Transnistria și românii, cari vor înlesni
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
evreii polonezi intrați clandestin în Bucovina și evacuați în Transnistria (numărul urmează a se stabili ulterior); - evreii deportați ca pedeapsă sau cu ordine speciale. Față de conjuctura politică și pentru a nu se da naștere la interpretări dăunătoare ordinei interne și relațiunilor noastre politice, se propune ca operațiunea transferării să se facă treptat și în ordinea următoare: - orfanii de ambii părinți sub 18 ani; - invalizii, veteranii și decorații din răsboaele României; - evreii din vechiul regat care întâmplător se găseau în Basarabia și
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
MAREȘAL ION ANTONESCU, CONDUCĂTORUL STATULUI”. Marele Stat Major neavând nicio cunoștință nici de aprobarea DOMNULUI MAREȘAL și nici de reveni rea în țară a acelor evrei, a întrebat cu raportul Nr. 430.566/1943 Cabinetul Militar al Conducătorului Statului, cerând relațiunile necesare. Cabinetul Militar al Conducătorului Statului răspunde cu Nr. 127.200/1943 că, „nu are cunoștință de această chestiune”. Aceiași întrebare s’a făcut și Ministerului Afacerilor Interne, cu Nr. 210384/1943. Ministerul Afacerilor Interne, cu Nr. 210384/1943, ne
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Siguranței Generale a Statului Nr. 16.952, prevede că: a) Munca obligatorie se prestează de către evreii români, evreii germani și din protectoratele Germaniei, apatrizii și cei cu pașapoarte Nanzen. b) Toți ceilalți evrei supuși ai statelor cu care suntem în relațiuni de amiciție, sau suntem în război nu fac M.O. Dela această regulă se exceptează evreii supuși statului Chili, sau sub protecția statului Chili, cari fac M.O., dacă nu și-au vizat pașapoartele la statul Elvețian. Aceștia urmează a
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de a formula {EminescuOpIX 93} acele trebuințe în articole și paragrafe este, după spiritul timpului nostru, al popoarelor. Un popor - oricum ar fi el - are dreptul de a-și legiui trebuințele și tranzacțiunile ce rezultă neapărat din acele trebuințe, reciprocitatea relațiunilor sale; într-un cuvînt: legile unui popor, drepturile sale nu pot purcede decât din el însuși. Alt element, străin, esențial, diferit de al lui, nu-i poate impune nimica; și dacă-i impune, atuncea e numai prin superioritatea demnă de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
reprezintanți fideli ai națiunilor? Dar toată lumea știe că ungurii chiar în Ungaria proprie sunt în minoritate și că numai prin influințări materiale la alegeri o au putut improviza acea adunătură ce se pretinde Adunare. Noi nu ne putem pune în relațiune de domn și aservit, neci putem intra în tranzacțiuni cu oameni cari pentru noi nu sunt competinți neci de a da, neci de a lua ceva, decât doar prin puterea brută ce le-o pune la dispozițiune imperiul, nu însă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de a-și înarma poporul pentru a-l liniști, dar că n-ar avea nici cea mai mică intenție dușmănească împotriva Porții, căci Serbia își dă sama de împrejurarea că, puterea ei răsare din integritatea Imperiului otoman. Spre stabilirea bunelor relațiuni, Serbia va trimete un agent special la Constantinopole, a căruia numire i se va notifica Porții prin agentul diplomatic al Serbiei. Nu este adevărat că tribunalele și școlile ar fi fost închise, după cum anunțase o telegramă din Berlin. [4 iunie
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
răspuns printr-un alt discurs și că Adunarea deputaților a votat apoi următoarea moțiune: "Camera, mulțumită de esplicația guvernului asupra urmărilor ce a dat votului de la 29 april, ia act: că războiul între România și Turcia e declarat, că ruperea relațiunilor noastre cu Poarta și independența absolută a României a primit consacrarea lor oficială și, comptînd pe dreptatea puterilor garante, trece la ordinea zilei". [7 mai 1877] FRANȚA ["CÎND ÎN ZIUA DIN URMĂ... Când în ziua din urmă a anului 1875
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
evreiască "Hamagid" publică o corespondență din Londra în care ia act despre faima răspândită că guvernul turcesc a oferit drept plată numeroșilor săi creditori evreiești din Anglia cedarea unei părți din Palestina. Sir Hammond din Londra s-a pus în relațiuni cu Chwedalla, fondatorul unei societăți compuse din evrei englizești, franțuzești și austriecești cari au intențiunea de a cumpara cu un capital de 8 milioane funți sterling de la Poartă întreaga țară a făgăduinței. După o publicare a lui Chwedalla însă o
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Dogiel și în Rykaszewski se află copiate in extenso în colecțiunea lui Naruszewicz, și nu numai acestea, dar încă multe altele, cari rămâneau până aci cu desăvârșire necunoscute, începînd de la anul 1378 până la începutul secolului trecut, până la epoca finală a relațiunilor politice între români și Polonia. Cele mai vechi sânt scrise în limba slavă ecleziastică și unele latinește; de la secolul 16 încoace se înmulțesc actele latine și apar cele în limba polonă. Între aceste documente se află nu numai tratate între
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
esecuta cu o mare răpeziciune. Copiștii ingagiați s-au îndatorat a copia până la finea anului curent un număr aproximativ de 300 documente, rămânând celelalte pentru anul viitor. Copia fiecărui document, fie cât de lung, precum sânt bunăoară unele tratate și relațiuni de ambasadă, costă în termin meziu 1 1/2 florini. D. Hasdeu roagă ministeriul, pentru ca lucrarea să se poată începe imediat, de a i se libera suma de 1500 lei noi și d-a se prevedea suma de 6. 000
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de la] Sinaia. Aceste tratative încă nu sunt încheiate, însă arată diferențe mari în rândurile politicienilor români. Dinastia și întreaga curte • Nicolae Dașcovici, Interesele și drepturile României în texte de drept internațional public, Iași, 1936, p. 425-427. • Vezi, spre exemplu, articolul Relațiunile româno-maghiare din ziarul „Argus“ din 20 octombrie 1926. • Vezi declarațiile ministrului român de externe, I. M. Mitilineu, din octombrie 1926, în A.M.A.E., Fond 71/1920-1944, Ungaria, Relații cu România, 1919-1929, vol. 84, f. 242. • Ibidem, f. 233. • O
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]