11,435 matches
-
valorificarea prin tipar a tezei de doctorat, adaptată la condițiile unor studii și a unei cărți - catalog, de care să beneficieze cercetătorii interesați și apoi cântăreții și chiar compozitorii aflați în căutarea unor surse de inspirație autentice. Fondul de manuscrise relevă un important psalt al zonei din deceniile de mijloc al secolului al XIX - lea - Nicolae - devenit prin intrarea în monahism la Sinaia, Neofit - Ivanovici Iovanovici, copist a șase documente muzicale și autor al mai multor cântări ce merită a fi
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
căci În chip firesc cel ce face rău socotește greșeala ca nimic, Și găsește o scuză pentru fiecare faptă rea”<footnote Idem, In inscriptiones Psalmorum, VII, P. G. XLIV, col. 460C; PSB, vol. 30, p. 149-150. footnote>. Sfântul Grigorie ne relevă În cele din urmă și folosul adevăratei pocăințe: „Este bine ca propria Învățătură a Bisericii să ducă la virtute prin mărturisirea greșelilor. Căci prin mărturisire ne putem pune În siguranță propriul suflet utilizând arma rușinii. Dacă cineva, din nemăsurată lenevie
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
a transformat obediența iudaismului față de Tora în obediență față de poruncile lui Hristos. O astfel de ascultare este posibilă prin faptul că noi suntem „creați” de Hristos Dumnezeu. Dar implicațiile baptismale ale interpretării iustiniene a Psalmului 81, 6 nu ne sunt relevate de Sfântul Iustin. Identificarea „dumnezeilor” cu acei care au fost încorporați în Hristos prin botez va fi explicitată doar câteva decenii mai târziu, de către Sfântul Irineu<footnote Norman Russell, The Doctrine of Deification in The Greek Patristic Tradition, Oxford University
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
cu strășnicie veninul ei”<footnote Ibidem, p. 234. footnote>. Numai focul dragostei de Dumnezeu poate opri sau curăța rugina păcatului pe care vrea diavolul vrea să o introducă sau a introdus-o deja în inima noastră. Alte cauze ale păcatelor relevate în literatura filocalică ar fi următoarele: mila de sine, senzualitatea, dorul de a fi pe placul oamenilor și alipirea de cele pământești, acestea fiind și trăsăturile caracteristice ale unei inimi iubitoare de păcat și prin urmare și ațâțătorii principali ai
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
gândind încă din acel moment la o eventuală nouă păcătuire, deci mințind pe Dumnezeu sau înșelându-L<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă, nr. 364, în „Filocalia...”, vol. X, p. 312 footnote>. V. Gravitatea păcatelor și consecințele pierzătoare ale acestora Relevând pe cât posibil gravitatea păcatelor, putem menționa, pe baza mărturiei Sfintei Scripturi și a Sfinților Părinți, că orice păcat săvârșit aduce cu sine neliniștea (Geneza 4, 9-11), pe când viața în Duhul Sfânt pacifică sufletul; păcatul aduce mustrarea conștiinței (Rom. 2, 9
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
mai rău a sufletelor noastre, precum va birui și mișcările necuvenite ale trupului<footnote Sf. Ioan Carpatinul, „Una sută capete de mângâiere”, cap. 50, în „Filocalia...”, vol. IV, pp. 138-139. footnote>. Foarte interesant de notat este și faptul că, Părinții relevă remediile fiecărui păcat capital. Astfel, arată că lăcomia pântecelui este spulberată prin post și înfrânare; desfrânarea, prin disciplină trupească și sufletească, prin dor dumnezeiesc și dorința bunurilor viitoare; iubirea de arginți, prin compătimirea și ajutorarea celor săraci; mânia, prin dragoste
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
ci cu totul diavolesc<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, „Cuvânt de sfătuire către Teodor cel căzut...”, p. 361. footnote> ». Pe Dumnezeu nu-L supără într-atât păcătoșenia noastră, ci persistența în răutate, lipsa dorinței de schimbare. Acest lucru îl relevă tot Sfântul Ioan când sfătuiește: „Dacă ai făcut multe păcate, nu te mâhni peste măsură, ci păzește-ți sufletul tău ca să nu mai cazi”<footnote Avva Ammona, „Cuvinte filocalice...”, p. 121. footnote>. Însă, omul modern și secularizat de astăzi preferă
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
aceste tipuri sintaxice sunt elementare, fiind ireductibile între ele. Ca atare sau prin diferite combinări, ele pot genera însă o multitudine de chipuri formale, unele dintre acestea statuându-se în timp ca genuri muzicale. Dacă pe principiul succesivității ni se relevă monodia, ca șir de obiecte sonore (considerate elementare), pe cel al simultaneității se intemeiază omofonia, ca șir de „pachete” sau „acorduri” de obiecte sonore. Într-un registru de supraconfigurare, „polifonia se constituie din superpoziția a (minimum) două monodii, iar eterofonia
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
se poate spune că are orizont interior. Cel mult are potențialul unui orizont exterior, în măsura în care reușim să-i evaluăm (interpretăm) poziția, între și în raport cu alte două secvențe (mai apropiate sau mai îndepărtate). Orizontul exterior se relevă prin contextuare, respectiv prin raportarea secvenței tematizate la, și între cel puțin alte două secvențe. În acest caz este necesară condiția unei triplei poziționări: la-centru (acum-aici) - pentru secvența tematizată; laterar-anterior (înainte-dincoace de centru) și laterar-posterior (după-dincolo de centru) - pentru
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
sau și melodică. În acest registru Vf discurge cu o singură înfățișare, în cadrul unei secvențe (de clipe) sau șir (de momente). Astfel: a) dacă succesiv-constant (notă/secvență-clipă/moment cu notă/secvență-clipă/moment) masa are valoarea 1H&1D, ni se relevă o nuanță sintaxică de monosonie (corespunzător categoriei de monodie); b) dacă oriunde-oricând (pe oricare notă/secvență- clipă/moment) valoarea masei este de cel puțin 2H&1D (niciodată deci de 1H), succesivitatea se nuanțează ca mono- plusonie (asemănător categoriei de omofonie
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
unisonia se constituie ca sintaxă de fond, pe latura de adâncime a Vf. b) dacă înfățișările Vf sunt relativ identice, doar în unison ritmic, prezintă o nuanță de omosonie; c) dacă înfățișările Vf sunt diferite absolut sau (doar) ritmic, se relevă nuanța de polisonie; d) dacă înfățișările Vf alternează între unisonie și polisonie, comportă o nuanță de eterosonie. Toate cele patru nuanțe definite mai sus corespund generic categoriei de polifonie, care se definește ca atare - mai multe voci (vocale și/sau
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
al unui demers de orchestrație. Dar, întrucât acompaniamentul nu poate fi definit în absența referentului (cântecului), el ține de natura aceluiași demers interpretativ, de particularizare în rezonanță, ca mod de susținere sau suport sonor (muzical) a unui cântec. El se relevă astfel și ca extensie (de fond), într-o nuanțare interpretativă a cântecului. Astfel, acompaniamentul constituie o valoare relativă, în raport cu cântecul pe care-l susține. Ca obiect însă, întrucât comportă aspectele formale proprii oricărui DMz, și acompaniamentul este livrabil unei sintaxe
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
pentru ca comanditarul sau comunitatea de referință (ca ipotetic beneficiar) să-i permită o exprimare personală, chiar dacă nu pare interesată de aceasta. Pe sub acea înfățișare tributar-muzicală autorul poate că dorește să ofere și altceva: un mesaj, pe care să ni-l relevăm singuri; un altfel de chip al frumosului operei, precum, bunăoară, un raționament de construcție sonoră; inducerea unei stări care să ne oblige la reflecție interogativă, chiar și sub resortul nedumeririi de la ce bun? și multe altele. Mai este ceva. Școala
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
totuși simți câtă vreme sonoritatea (materialitatea) operei domină (incidează preponderent) în raport cu ceilalți stimuli posibili. Este ceea ce în mod curent înțelegem prin expresia a rămâne cu gura căscată (răsuflarea tăiată). Subliniem că a percepe evenimentul este diferit de sentimentul valorii, aceasta relevându-se în consecința unei reflecții asupra OS, și care, implicit, se petrece retrospectiv (ulterior audiției). În plus, sub incidența evenimentului, întrucât auzul neclipește (încremenind sincron pe operă), nefiind deci nici o intervalitate, experiența acestui contact se traduce exclusiv ca impresie. Placată
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
cu ajutorul timpului instrumental OS poate fi reluată/dată ori de câte ori, exclusiv formal, sub aspectul marginii sale grilate. Ca spațialitate temporală, locul TA este un tot-aici unidimensional, permițând o dispunere unilineară, de continuitate a OS. Ca direcționalitate, aceluiași timp i se relevă aspectul fizic, de regularitate, corespondent staticismului sau monotoniei laturii metrice alipite OS. Pe plan formal, chiar și la nivelul cel mai simplu (elementar), timpul metric instituie o pereche de minim două puncte/articulații (convențional numite bătăi), ocupând același loc (de
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
a secvențelor se face sub aspectul unităților de profil. Astfel, o secvență este alcătuită dintr-un interval sau mai multe în același profil, considerat pe un anume parametru sonor (înălțime, timbru, intensitate, durată<footnote Așa cum un profil de intensitate se relevă prin creșteri sau diminuări dinamice/energetice ale volumului sonor, pe parametrul duratei acesta se constituie prin dilatări sau comprimări consecutive, determinând impresia de rărire, respectiv de grăbire a mișcării. footnote>). Două secvențe succesiv complementare, adică de profil contrar, formează un
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
OS, prin care aceasta devine descriptibilă și, ca atare, interpretabilă la orizont. Din perspectivă estetică, tot acest de-auzit extinctiv, ca parcurs cadențial către o finalitate ce reduce sunetul la aspectul său contrar, de tăcere (din care să redevină posibil), relevă un proces de teleosonie. Putem spune că teleosonia reprezintă OS în perspectiva de (sau ca) parcurs ritual cu caracter (scop) cadențial. Ca teleosonie, OS constituie un model (cum) de conduită întru finalitate. Pentru conștiință, o atare perspectivă are un beneficiu
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
Gongul” așteptat va bate astfel nu doar cât pentru un ciclu secvențial ci cât pentru întreaga operă, a cărei sonoritate va fi percepută ca auzire de sens, dincolo de concretitudinea ei fenomenală. Dar, ca dintr-un lucru să se poată extrage (releva) sensul, trebuie ca acel lucru să fie reperat ca simbol și petrecut apoi prin gândire, care, la rândul ei, este condiționată de limbaj<footnote Expresia „repede ca gândul”, indicând un aspect de aproape instantaneitate și anulare a distanței discursiv-parcusive, ține
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
un timp primordial, OS se conturează idiomatic, pe un plan comunicațional. Astfel, ea se profilează anabasic (înălțându-se de la margine spre centru), în/din arealul unui grup (etnic, lingvistic) referențial (comunitate tradițională, academică, de elită/breaslă etc.). ● La orizont, se relevă axialitatea unui pretutindeni temporal sau universalitate, prin care OS se sintetizează în simbolul unui arhetip ascensional. ● Formal, durabilitatea comportă expresia unei necontenite deschideri, prin care OS este aprehendabilă la nesfârșit, ca multitudine interogativă de posibile și mereu altfel exprimabile simboluri
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
acută de documentație afectează atât perioada arabă preislamică cât și pe cea post-islamică. Nu știm cu exactitate care era factura muzicii elitelor din Orient înainte de venirea profetului Mahomed. Puținele surse - în marea lor majoritate surse de mâna a doua - ne relevă însă o imagine destul de vagă a ceea ce însemna muzica în Al- Andalus. Începând cu sec. VIII, arta muzicală originară din Orientul Mijlociu și Apropiat se deplasează odată cu populația în Peninsula Iberică, aflată deja sub dominația arabo-musulmană. Având în vedere că
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
nivelul centurilor și gâtului. Răspunsul pozitiv la tratamentul cu corticosteroizi susține diagnosticul de PMR. PMR se asociază frecvent cu arterita cu celule gigante. Diagnosticul imagistic al PMR se face cu US și RMN. Copyright New England Journal of Medicine. US relevă prezența fluidului în bursa subacromială și în jurul tendonului bicepsului, subdeltoidian, și tenosinovită a capătului lung al bicepsului. Figura 2A evidențiază bursite interspinoase cervical C5-C7 și figura 2B bursite interspinoase lombar L3-L5. Studiile artroscopice au confirmat prezența sinovitei în articulațiile proximale
Revista Spitalului Elias by SIMONA SOARE () [Corola-journal/Science/92033_a_92528]
-
cu evoluție favorabilă: reepitelizarea ulcerelor în 6 luni. - În februarie 2004 prezintă un nou puseu evolutiv cu apariția de ulcerații dureroase pe fața externă a gambei stângi tratat cu metilprednisolon iv 1 g/zi, 3 zile. În timpul internarii s-a relevat o anemie severă (Hb=6 g/dl). - A urmat tratament cu prednisolon p.o. 0,5 mg/kg (2004-2005) cu evoluție nesatisfăcătoare, în iulie 2005 oprind terapia cortizonică. - La 3 luni de la oprirea tratamentului cortizonic apare erupție la nivelul toracelui
Revista Spitalului Elias by O. A. ORZAN, C. I. NISIPAŞU, L. G. POPA, M. NICHITA, C. GIURCĂNEANU () [Corola-journal/Science/92043_a_92538]
-
și slava Sa dumnezeiască. Hristos recapitulează în Sine prin firea umană asumată în ipostasul său dumnezeiesc, întreaga umanitate, și-i face pe toți oamenii părtași ai Tainei Sale. Fiul lui Dumnezeu, plin de compătimire și de iubire pentru om, își relevă bogăția infinită a iubirii Sale prin întrupare, dar El nu participă, numai într-un oarecare grad la suferința umană, prin condiția umană asumată, ci merge până la capăt, asumându-și toată suferința ființei umane, sacrificându-se pentru aceasta, suportând pentru ea
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
și slava Sa dumnezeiască. Hristos recapitulează în Sine prin firea umană asumată în ipostasul său dumnezeiesc, întreaga umanitate, și-i face pe toți oamenii părtași ai Tainei Sale. Fiul lui Dumnezeu, plin de compătimire și de iubire pentru om, își relevă bogăția infinită a iubirii Sale prin întrupare, dar El nu participă, numai într-un oarecare grad la suferința umană, prin condiția umană asumată, ci merge până la capăt, asumându-și toată suferința ființei umane, sacrificându-se pentru aceasta, suportând pentru ea
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
din peisajul revuistic românesc, așa cum a precizat în expozeul său directorul revistei, istoricul și criticul literar Florea Firan, acesta menționând că obiectivul fundamental al Revistei „Scrisul Românesc“ care o particularizează de celelalte publicații este multiculturalismul, interculturalitatea. Această idee a fost relevată și de invitații din America precum Dumitru Radu Popa, Carmen Firan, Adrian Sângeorzan, dar și de către ceilalți participanți. Cu acest prilej a fost sărbătorit și mentorul seriei noi a Revistei „Scrisul Românesc“ la împlinirea a 80 ani și 55 de
COLOCVIILE „SCRISUL ROMÂNESC“ – 2013 [Corola-blog/BlogPost/93772_a_95064]