10,972 matches
-
mării lacrima sunet atârnat de o chitară când clipește lunecăm străini unul prin altul” (Dinți de umbră) Chiar dacă urmează căi bătute de înaintași, erotica lui Simion Cozmescu inovează. Iață un clișeu al murgului ( Nichita Stănescu), în trei ipostaze diferite, care relevă viziuni diferite a sentimentelor, mereu aproape de elementele naturii, atât de romantic românesc structurate. -“hai murgule nu mă lăsa în faptul serii poartă-mă lin și mereu iar de-ar fi să se sfârșească iarba cu pământul de sub ea să nu
POEME MAI LUNGI DECÂT NUMELE TĂU- SIMION COZMESCU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1476702261.html [Corola-blog/BlogPost/373818_a_375147]
-
acestei mărci, numiți bani de Severin, erau din șirul celor care îndepliniseră această poziție anterior în Țara Severinului. Documentul papal din 22 august 1233 ce amintește pe Luca, banul Severinului, un român trecut în rândul demnitarilor nobili ai regatului maghiar, relevă faptul că acesta acceptase raporturile de vasalitate către rege2, constrâns fiind de înțelegerile dintre Bela al IV-lea și cumani din momentul în care cel din urmă se intitula și rege al Cumaniei. „Banatul de Severin” a fost o creație
ŢARA SEVERINULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1446630109.html [Corola-blog/BlogPost/376352_a_377681]
-
cu „Miorița”,cu ”Lunca de la Mircești” a lui Alecsandri, „Călin”, al lui Eminescu și „Nunta Zamfirei” a lui Coșbuc. În toate deopotrivă aceeași apropiere și familiaritate cu natura... Stilizarea naturii se face la aceștia în sens idilic și sărbătoresc. Barbu relevă însă în natură componenta ei grotească și înspăimântătoare....(T. Vianu-Ion Barbu)” În „După melci”Ion Barbu descoperă poezia magicului, a ritualului, în ipostazele ei cele mai umile și naive: descântecul infantil- dar și în acest caz înzestrate cu o semnificație
ION BARBU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1458286617.html [Corola-blog/BlogPost/368981_a_370310]
-
sintactică. Despre poezia barbiană s-a vorbit mult, dar a fost înțeleasă de puțini cititori, lui i s-a pus o etichetă și nu l-a mai scos nimeni din ea ca poet „încifrat”, greu de digerat. Lectura operei lui relevă însă lumi și înțelesuri nebănuite. Criticii au relevat o parte a frumuseții acestei poezii și i-au scos în evidență acele laturi „încifrate” care să- l apropie pe cititor de fascinația operei. Mulți poeți i-au împrumutat unele tehnici și
ION BARBU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1458286617.html [Corola-blog/BlogPost/368981_a_370310]
-
dar a fost înțeleasă de puțini cititori, lui i s-a pus o etichetă și nu l-a mai scos nimeni din ea ca poet „încifrat”, greu de digerat. Lectura operei lui relevă însă lumi și înțelesuri nebănuite. Criticii au relevat o parte a frumuseții acestei poezii și i-au scos în evidență acele laturi „încifrate” care să- l apropie pe cititor de fascinația operei. Mulți poeți i-au împrumutat unele tehnici și i-au urmat calea. „În poezia mea, ceeace
ION BARBU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1458286617.html [Corola-blog/BlogPost/368981_a_370310]
-
ler“, „cuptor“, „solstițiu“, de Căluș de iarnă) și șase înălțătoare (până-n „solstițiul“ Călușului de vară, al trimiterii Solului - celor cu știința de a se face nemuritori - drept „ambasador“ al Daciei la Dumnezeu). „Secțiunea de aur“ a lui N. N. Negulescu se relevă până acum în „pentada“ volumelor de poeme: «Vesperale» (elegii, cu o prefață, «Temperatura elegiei», de Artur Silvestri, București, Editura Litera, 1983), «Sfera rostirii» (cu prefața «Poezia la ea acasă», de Mircea Moisa, Craiova, Editura Spirit Românesc, 2002), «Prelat în Regatul
LES NOCES DES PAROLES, ÎN CURS DE APARIŢIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Nunta_cuvintelor_les_noces_des_paroles_in_curs_de_aparitie_marian_malciu_1326995243.html [Corola-blog/BlogPost/361350_a_362679]
-
noastră de sonetele lui Vasile Voiculescu): Îl caut munte cu munte / după rânduiala semnelor / Il caut prin oul apelor / și El e cu mine / de la nașterea lumii / în arborele gânditor / din steaua urechii drepte». În această remarcabilă direcție paradoxist-negulesciană se relevă și alte poeme din «Nunta Cuvintelor»: «Arde marea / de nu pot s-o scot / din corăbiile înecate / Uită-te: îmi cade umbra !» (Mă doare gândul); Mi-am luat mireasă noaptea / [...] / de mi s-a învârtit inima / ca roata universului; / până
LES NOCES DES PAROLES, ÎN CURS DE APARIŢIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Nunta_cuvintelor_les_noces_des_paroles_in_curs_de_aparitie_marian_malciu_1326995243.html [Corola-blog/BlogPost/361350_a_362679]
-
ape, puțin hazy, neclar, nici urmă de Fuji. Și numai ce-l aud pe Marin zicând: „Iacătă-l!”, mă uit să vad în ce parte privește, mă uit și tot nu-l văd. Apoi, prin ceață și nori, mi se relevă și mie silueta impunătoare a muntelui și tresar. Ce priveliște! Făceam poze cu muntele, care nu se lăsa prins pe peliculă, încercam diverse, și numai ce apare o japoneză. Se uită și ea roată, și atunci am folosit prilejul să
AMINTIRI DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE (1) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 by http://confluente.ro/Milena_munteanu_1405643316.html [Corola-blog/BlogPost/349339_a_350668]
-
multor centre de rezistență spirituală, de ordin monahal, de către Sandu Tudor vezi în procesele verbale de interogatoriu din 30 iunie și 19 iulie 1958 luate lui Roman Braga (Ibidem, f. 286-287v; 295-296v). 17 În ceea ce privește mănăstirile, în toate documentele studiate se relevă preocuparea Securității de a controla activitatea acestora, fiind considerate unele din cele mai puternice centre de rezistență anticomuniste, prin prestigiul lor spiritual și prin ajutorul care-l ofereau luptătorilor din munți. În adresa Direcției a III-a, informații interne, către
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ î by http://confluente.ro/stelian_gombos_1485512182.html [Corola-blog/BlogPost/344375_a_345704]
-
presupus că a înlăturat elemntul genovez. Pentru a ilustra mai bine negoțul intens practicat la Dunărea de Jos, nimic nu poate fi mai sigur decât mărturiile arheologice și anume descoperirile numismatice-numărul mare de monede (bizantine, italiene, bulgărești, tătărești, sârbești, românești) relevă extinderea schimburilor comerciale. Comerțul-cel care asigură caracterul urban al așezărilor-se face între orașele din zonă și centre apropiate:o dovedesc descoperirile arheologice, ceramică smăltuita de Cetatea Albă descoperită la Enisala,vase din paste roșie-gălbuie onfectionate în orașele dintre Prut
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
sec. al XIV-lea, Chilia (Chilia Veche) este amintită în documente că important centru al tranzacțiilor comerciale ale negustorilor genovezi. Orașul bate monede, numite "asperi boni argenti et spendibilis de Chilii". Intensitatea comerțului de tranzit efectuat la gurile Dunării este relevat de descoperirea marelui tezaur de aspri-tătărăști și hyperperi bizantini (26000 monede) pe dealurile Uzumbair din apropierea Tulcei, din secolele XIII-XIV. De la mijlocul sec. al XIV-lea un "principe" local, Dimitrie, juca rolul de protector al orașelor de la gurile Dunării. < > Fără acest
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
descoperă o tânără femeie, care îi spune că acei bătrânei erau bunicul și străbunicul ei și se oferă sa îl ducă la cedrul descris de aceștia. În timpul celor trei zile pe care le-au petrecut împreună în taiga, ea îi relevă nu doar secretele cedrului sunător, dar și multe mistere ale Naturii și Universului. Întors acasă, cu o nouă experiență și mentalitate de viața, își abandonează cariera de om de afaceri, căsnicia îi eșuează și începe să scrie prima carte despre
VLADIMIR NICOLAEVICI MEGRE ŞI „CEDRII SUNĂTORI AI RUSIEI” de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1910 din 24 martie 2016 by http://confluente.ro/vasilica_ilie_1458808596.html [Corola-blog/BlogPost/366143_a_367472]
-
de o rară sensibilitate), pe atât de corect. Dăruiește mult și cere, la fel. Nu există jumătăți de măsură. Clopote, fantomele lumii damnate, noaptea de smoală, găuri negre, răscruci, negură, văzduhul spart, ultimul strop de lumină, un bagaj substanțial care relevă oglinda nemulțumirii poetului, alături de: forme de vis, flori de tei, raze de lumină, culori estompate, „cântec, poezie și candoare”, îngerii albaștri. Dimensiunea nostalgică (romantică) prezentă în versuri, este evidentă în „Scriu și strig în pustiu”: Te-am căutat, te strig
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1496136941.html [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
în luciul clapelor reinventez propriul cântec îmi place când tac e un deliciu al simțurilor când sunt lăsată în pace pot auzi mai bine copacii mâinele de azi e încă o trapă în scena perfidiei umane și-atunci mi se relevă inscripția de pe piatra de hotar dintre singurătate și singurătate hieroglifele dansează în ochi tocul zdrobește sticla gândul se aruncă de la etajul șapte al unei clădiri în formă de pi pescărușul e de piatră vopsit cu alb valul visului a înțepenit
SCULPTURĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Sculptura_anne_marie_bejliu_1386404289.html [Corola-blog/BlogPost/363317_a_364646]
-
de acest tip” conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC România. „Comportamentul de consum al românilor arată că interesul pentru pâine continuă să fie o dominantă cunoscută încă din proverbe. Studiile asupra acestui comportament (H. Domnariu, C. Goga, februarie 2015) relevă că în circa 6 din 7 gospodării se consumă pâine albă, în ciuda eforturilor de informare asupra efectelor negative ale consumului de pâine albă pentru sănătate. Explicația este, fără îndoială, legată de prețul mai accesibil al acestui sortiment de pâine, față de
96% din pâinea feliată nu respectă rețeta tradițională! by http://uzp.org.ro/96-din-painea-feliata-nu-respecta-reteta-traditionala/ [Corola-blog/BlogPost/94235_a_95527]
-
picta un peisaj, citându-mi: ”din bube mucegaiuri și noroi iscat-am frumuseți și prețuri noi”(Testament). Ca și marele poet, pictorița Viorica Oancea, își pune și ne pune prin tablourile sale întrebări, privind dincolo de noroiul perpetuu al prezentului și relevând prin opunerea microcosmosului - lumea de nisip a omului, macrocosmosul. Și în tăcere, în fața acestor tablouri, adevărate imnuri închinate vieții, descoperi singurul sentiment pe care îl poate avea omul în fața creației divine; acela de smerenie. NT - Ce este arta pentru dumneavoastră
PENELUL LUMINII de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1492857340.html [Corola-blog/BlogPost/382890_a_384219]
-
salariul mediu, iar în unele țări există cota unică, iar în altele este impozitare progresivă. În cazul României, există diferențe foarte mari între salariile mici și salariile mari, atunci când vorbim de povara fiscală. Studii ale Comisiei Europene și ale FMI relevă faptul că în România la salarii sub medie povara fiscală e foarte mare în comparație cu alte state europene. La salarii mari povara fiscală este semnificativ mai mică în România, comparativ cu situația din alte state. „Reducerea de CAS din 2014 nu
Un angajat român lucrează 174 de zile pe an doar pentru a achita dările la stat. Cum citim topul poverii fiscale în Europa by https://republica.ro/un-angajat-roman-lucreaza-174-de-zile-pe-an-doar-pentru-a-achita-darile-la-stat-cum-citim-topul-poverii [Corola-blog/BlogPost/339061_a_340390]
-
față de țară, față de oameni și limbă, față de istoria și cultura românească, este prezent în fiecare pagină a acestei frumoase cărți, ilustrată cu fotografii care constituie pagini importante din istoria culturii și civilizației românești, a literaturii și artei române și care relevă, o dată în plus, că Mariana Cristescu nu este o scriitoare de circumstanță, o publicistă care vânează evenimente senzaționale, ci se oprește asupra unor personalități emblematice, asupra unor efigii care ne fac cunoscute cultura și arta din ultimul secol al acestui
DUMNEZEU ŞI ARTA, DE CEZARINA ADAMESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Dumnezeu_si_arta_de_cezarina_adamescu_al_florin_tene_1349724356.html [Corola-blog/BlogPost/364903_a_366232]
-
limpede măturat în zori de aceiași îngeri leneși, calmi și romantici” Un final metafizic al unei parcurgeri depinzând de destin, un crez resemnat, asumat sentinței finale, în sens ortodox și moral, la confluența dintre real (conștient) și ireal (subconștient), îmi relevă un poem psiho-filozofic rafinat și cuprinzător. „a pus capăt începutului și a pus un început capătului scoțând drumul din neant din increat din abis scoțându-l curat nou pur neatins drumul în sfârșit drumul spre ceea ce numeam real ireal convențional
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1449404798.html [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
tocmai de-aceea nu-l mai țin minte), el contemplă liniștit marele râu al timpului” familia, pierderile, amintirile “Tatăl zace de-un an în țărână. Acesta-i adevărul empiric. Adevărul empiric, dar nu indubitabil.” sunt repere ale călătoriei sinelui care relevă în confesional destinul ca imanență, ochiul liric întors în afară, către familie, absențe, suferință, locuri și umbre reflectă, din nou, elegiac singurătatea cu Dumnezeu, conferă divinității primordialitate în întâmplările sorții. Tocmai succesiunea acestor marcări dar și trecerea în periplu de la
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1449404798.html [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
ni s-a întâmplat în vremea celor ce “blesteamă”, exemplele de mai sus fiind, credem concludente. Citindu-i blestemele, am realizat că George Achim a purces la realizarea acestui volum după o serioasă documentare istorică și chiar sociologică, fiecare poem relevând fapte și adevăruri greu de contestat, chiar dacă ele, inevitabil, poartă amprenta mai mult sau mai puțin subiectivă a autorului. Aluziile, mai mult sau mai puțin transparente, invită cititorul mai puțin avizat să procedeze la rându-i la documentare, fiindcă George
GEORGE ACHIM ȘI ALE SALE... BLESTEME de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1999 din 21 iunie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1466522493.html [Corola-blog/BlogPost/366401_a_367730]
-
Întrebările cu care site-ul Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România a provocat opinia publică au stârnit un mare interes, relevat de reacția rapidă și numărul mare de răspunsuri. Mai mult, am remarcat părerea generală despre evoluția breslei din perspectiva celor pe care îi deservește, iar concluziile nu sunt încurajatoare. De pildă, foarte mulți dintre cetățeni consideră că nu mai există
Percepţia cetăţenilor, un ghid al profesiei de jurnalist by http://uzp.org.ro/perceptia-cetatenilor-un-ghid-al-profesiei-de-jurnalist/ [Corola-blog/BlogPost/94158_a_95450]
-
PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Poezie > Imagini > LOLA NOJA - O POEZIE A CĂUTĂRII FIINȚEI Autor: Lola Noja Publicat în: Ediția nr. 1811 din 16 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Întâmpinăm cu mare bucurie și căldură, cu emoție volumul „Insomnia căutării” - titlul simbolic relevând „căutarea”: poeta caută, și cântă, și caută: omul și iubirea, credința și Dumnezeu, patria și România, pacea și armonia ș.a.m.d. Este o căutare care nu doarme, are „insomnie’’ - o stare de veghe permanentă, necesară și binevenită - generată de
O POEZIE A CĂUTĂRII FIINŢEI de LOLA NOJA în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/lola_noja_1450269768.html [Corola-blog/BlogPost/369889_a_371218]
-
eronat și tendențios. Căci din acest punct de vedere, credința este „identitatea“ constitutivă cea mai importantă, cea care modelează conștiința și definește inserția omului în realitatea (și) socială. Sofismele liberei cugetări - căci sofisme sunt - odată înlăturate, nu fac decât să releve concluzia: personajul care vorbește în numele secularului nu este cu nimic mai neutral decât cel care vorbește în numele religiosului. Doar pretinde, forțând lucrurile, că este. Există aici o cale de mijloc? Aparent, nu... Situarea, vorba post-modernilor, nu poate fi evitată. Deocamdată
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… by http://uzp.org.ro/despre-cine-suntem-noi-astazi-cum-mai-suntem-noi-astazi-ortodocsi-si-in-ce-mai-credem-noi-romanii-de-astazi-din-perspectiva-si-in-viziunea-sociologului-roman-dan-dungaciu/ [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
forma unui jurnal intim, cum și-a construit o casă ACASĂ, în satul Valea Cotești, din comuna Cotești, județul Vrancea. Aparent, un raport zilnic către sine, cu detalii contabilicești. Descurajant de banal, dar tulburător de emoționant prin lapidarele comentarii, care relevă visele sale împlinite la 59 de ani, dârzenia pentru realizarea acestor vise, pentru liniștirea sufletului său atât de zbuciumat. După atâta umilință și nedreptate, după atâta minciună și trădare, după scufundarea sa în sărăcie și uitare, aruncat ca frunza-n
ÎNTRE TRĂDARE ŞI PATRIOTISM de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1425325080.html [Corola-blog/BlogPost/382720_a_384049]