38,153 matches
-
Gheorghe Grigurcu (Urmare din numărul trecut) Firește, Nae Ionescu nu e accesibil oricui. E nevoie, pentru a-l priza corect, de un anume tip omenesc deschis spre transcendență sau religie, spre libertatea spiritului, prin depășirea nu doar a pozitivismului, ci și a superficiilor erudite, a structurilor informative oricît de apetisante ori autoritare: "De Nae Ionescu nu se pot apropia în mod real și cu folos decît oameni cu plămadă și
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15219_a_16544]
-
războiului civil, toți dominicanii din acea mănăstire au fost împușcați. Calanda avea două biserici și șapte preoți, pe lângă unchiul Santos care, în urma unui accident (căzuse într-o prăpastie în timpul partidei de vânătoare) fusese angajat de tata, ca să-i administreze bunurile. Religia era omniprezentă și se manifesta în toate detaliile vieții. Eu, de exemplu, mă prefăceam că țin o slujbă religioasă în podul casei, iar surorile mele făceau pe credincioasele. Aveam diverse obiecte de cult din plumb, precum și o haină preoțească și
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]
-
ne dădeau o senzație copleșitoare de vină. Iezuiții ne spuneau, de pildă: - Știți de ce n-a răspuns Christos întrebărilor lui Irod? Fiindcă Irod era un om lasciv, iar salvatorul nostru simțea o profundă aversiune față de acest viciu. De ce există în religia catolică această oroare față de sex? Mi-am pus adeseori întrebarea. Fără îndoială, din diverse rațiuni: teologice, istorice, morale și chiar sociale. Într-o societate organizată și ierarhizată, sexul, care nu cunoaște bariere și legi, poate deveni în orice clipă un
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]
-
academică și în prozele ample pe care le scrie în toată perioada activității sale la catedră. De altfel, construite pe tema căutării misterioase într-o lume paralelă inventată pînă în cele mai mici detalii (inclusiv cu referințe livrești la istorie, religie, calendar, alfabet, genealogie etc.) romanele lui Tolkien îmbină stilul exotic al literaturii de aventuri a unui Robert Louis Stevenson cu rigoarea academică a istoriilor inexistente alcătuite de Borges. Prin ideea universului paralel al hobbiților, ele mai pot fi comparate cu
O POVESTE CU UN TOLKIEN by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15252_a_16577]
-
și împămîntenită în neolitic. Am înțeles asta ca român, dar cred că înseamnă același lucru pentru un bulgar, un sîrbo-croat, în concluzie pentru Balcani, Europa de sud-est și pentru o parte a Rusiei. Iar în această tensiune Orient-Occident, tradiționalism-modernism, mistică, religie, contemplație, pe de o parte, și spirit critic, raționalism, dorința de a crea concret, pe de alta, această polaritate o găsim în toate culturile. Între Dante și Petrarca, de pildă, sau, cum zicea Papini, între poezia pietrei și poezia mierii
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15244_a_16569]
-
războaiele din fostul spațiu iugoslav, acțiunile teroriste din Israel și cumplitele atentate de la World Trade Center New York) aflate în derulare sau apărute ulterior au părut să îi confirme, cu asupra de măsură, teoria. Care este cu adevărat locul și rostul religiei în epoca de pragmatism extrem a postmodernității? Este Biserica o frînă sau un imbold în goana continuă pentru depășirea unor frontiere ale științei, de neimaginat cu doar cîteva decenii în urmă. Care sînt raporturile credinței cu economia, cultura, școala, războaiele
Laptopul și Evanghelia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13412_a_14737]
-
răspunsurile Bisericii la marile provocări ale lumii contemporane. Strînse laolaltă, cele unsprezece convorbiri alcătuiesc o carte, 11 Dialoguri (aproape teologice) cu o problematică gravă, aptă să producă revelații chiar și celor care își imaginează că știu totul despre relația dintre religie și lumea contemporană. Este aici și meritul celor intervievați (GianPaolo Salvini, directorul revistei „La Civiltà Cattolica”, Pr. Peter-Hans Kolvenbach, Generalul Ordinului iezuit, Richard Èemuš, Michelina Tenace, Pr. Tomáš Špidlik, Pr. Marko Ivan Rupnik, Jakov Jukiæ, Olivier Gillet, IPSS Nicolae Corneanu
Laptopul și Evanghelia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13412_a_14737]
-
citi o carte cu răspunsurile preoților și teologilor ortodocși la întrebări de acest tip vom vedea mult mai clar care sînt șansele reconcilierii reale între cele două Biserici care stau la temelia spiritualității europene și care este cu adevărat viitorul religiei în secolul abia început Alexandru Cistelecan, 11 Dialoguri (aproape teologice), Editura Galaxia Gutenberg, Tîrgu-Lăpuș, 2003, 158 pag.
Laptopul și Evanghelia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13412_a_14737]
-
pentru prieteni. Î. Care era criteriul după care o carte devenea samidat? R. Diferite și variate. Unele cărți erau reproduse fiindcă nu se mai publicau deloc în Cehoslovacia, fără rațiuni politice aparente. De pildă, cărțile despre yoga, despre Tibet, despre religii orientale, în general. Tot ce nu se afla sub control marxist putea fi susceptibil de interdicție și în orice caz nu se tipărea oficial. Circula deci în samizdat. Circula astfel Lordul inelelor a lui Tolkien, pentru simplul motiv că țara
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
-lea, Patriarhul României, Patriarhul ecumenic, grupul parlamentar creștin-democrat din parlamentul european s-au pronunțat pentru recunoașterea în textul constituției a rolului pe care creștinismul l-a jucat în configurarea Europei. Alte voci susțin însă că nu există motive pentru prezența religiei evangheliilor, deoarece statul este laic și religia este despărțită de stat; de asemenea, există voci care argumentează că prezența creștinismului ar însemna o discriminare față de celelalte religii existente sau față de liber cugetătorii de pe vechiul continent. Să vedem dacă aceste puncte
Despre constituția europeană by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13409_a_14734]
-
creștin-democrat din parlamentul european s-au pronunțat pentru recunoașterea în textul constituției a rolului pe care creștinismul l-a jucat în configurarea Europei. Alte voci susțin însă că nu există motive pentru prezența religiei evangheliilor, deoarece statul este laic și religia este despărțită de stat; de asemenea, există voci care argumentează că prezența creștinismului ar însemna o discriminare față de celelalte religii existente sau față de liber cugetătorii de pe vechiul continent. Să vedem dacă aceste puncte de vedere sunt sau nu îndreptățite. Textul
Despre constituția europeană by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13409_a_14734]
-
în configurarea Europei. Alte voci susțin însă că nu există motive pentru prezența religiei evangheliilor, deoarece statul este laic și religia este despărțită de stat; de asemenea, există voci care argumentează că prezența creștinismului ar însemna o discriminare față de celelalte religii existente sau față de liber cugetătorii de pe vechiul continent. Să vedem dacă aceste puncte de vedere sunt sau nu îndreptățite. Textul constituției care urmează să legalizeze integrarea europeană trebuie să așeze ca premisă factorii de unitate care au determinat evoluția de la
Despre constituția europeană by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13409_a_14734]
-
intrau în contact cu va-lori și realități culturale eline. Pe lângă aceasta, dreptul roman, în fond prima expresie codificată a drepturilor omului, este un al doilea stâlp de rezistență al edificiului european. In sfârșit, a treia coordonată o constituie creștinismul. Religia propovăduită de Evanghelii a produs o modificare profundă a sufletului omenesc dezvoltând sentimente noi: mila față de semenii săi, iubirea - sentiment cam schematic la omul grec și roman - se încarcă cu valențe noi - creștinismul este în esență o religie a iubirii
Despre constituția europeană by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13409_a_14734]
-
constituie creștinismul. Religia propovăduită de Evanghelii a produs o modificare profundă a sufletului omenesc dezvoltând sentimente noi: mila față de semenii săi, iubirea - sentiment cam schematic la omul grec și roman - se încarcă cu valențe noi - creștinismul este în esență o religie a iubirii -, toleranța. Dacă grecii și romanii au configurat Europa din punctul de vedere al culturii și civilizației, creștinismul a configurat-o din punctul de vedere spiritual. Efectele acestei revoluții, cea mai însemnată din istoria umanității, se răsfrâng și asupra
Despre constituția europeană by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13409_a_14734]
-
răsfrâng și asupra culturii determinând o schimbare a imagisticei poetice și apariția de noi motive care, alături de cele grecești și romane, pecetluiesc caracteristic spațiul european. Când în anul 312 împăratul Constantin promulgă faimosul edict de la Milano creștinismul se impune ca religia definitorie în Imperiul Roman și asigură de-a lungul Evului Mediu o unitate europeană în fărâmițarea politică produsă după asasinarea în 476 a lui Romulus Augustulus, ultimul împărat al Imperiului de Apus. Popoarele barbare care au năvălit pe teritoriile romane
Despre constituția europeană by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13409_a_14734]
-
de altă credință. Și chiar dacă avatarurile istorice au condus la apariția mai multor confesiuni, creștinismul, așa cum au subliniat părinții bisericii, este unic și unificator prin definiție. Menționarea creștinismului în actul constituțional nu este un gest îndreptat împotriva persoanelor de alte religii sau împotriva liber cugetătorilor, ci consfințește o tradiție și factorul care a contribuit decisiv la formarea spiritului european. Dacă într-o zi țările Africii de nord se vor uni într-o entitate politică, menționarea religiei islamice în constituție va fi
Despre constituția europeană by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13409_a_14734]
-
îndreptat împotriva persoanelor de alte religii sau împotriva liber cugetătorilor, ci consfințește o tradiție și factorul care a contribuit decisiv la formarea spiritului european. Dacă într-o zi țările Africii de nord se vor uni într-o entitate politică, menționarea religiei islamice în constituție va fi un fapt normal, din moment ce religia lui Mohamet este numitorul comun al țărilor aflate în această zonă geografică. Creștinismul este, așadar, pentru Europa, alături de Grecia și Roma, un factor configurator și unificator. Sigur, la formarea civilizației
Despre constituția europeană by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13409_a_14734]
-
ci consfințește o tradiție și factorul care a contribuit decisiv la formarea spiritului european. Dacă într-o zi țările Africii de nord se vor uni într-o entitate politică, menționarea religiei islamice în constituție va fi un fapt normal, din moment ce religia lui Mohamet este numitorul comun al țărilor aflate în această zonă geografică. Creștinismul este, așadar, pentru Europa, alături de Grecia și Roma, un factor configurator și unificator. Sigur, la formarea civilizației europene au contribuit și alți factori: religia lui Odin și-
Despre constituția europeană by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13409_a_14734]
-
fapt normal, din moment ce religia lui Mohamet este numitorul comun al țărilor aflate în această zonă geografică. Creștinismul este, așadar, pentru Europa, alături de Grecia și Roma, un factor configurator și unificator. Sigur, la formarea civilizației europene au contribuit și alți factori: religia lui Odin și-a avut și ea partea ei de contribuție, la fel islamismul și mozaismul. Dar, comparate cu rolul Greciei, Romei și al creștinismului ele sunt insignifiante. Theodor Heuss, primul președinte al Germaniei Occidentale, a spus pe drept cuvânt
Despre constituția europeană by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13409_a_14734]
-
femei (lucru confirmat și de un martor atît de serios precum Simone de Beauvoir în scrisorile ei către Nelson Algren, iubitul ei american din anii ’50, strînse nu de mult în volum). Și cine era mai autentic? Mircea Eliade, istoricul religiilor, autorul unor povestiri de neuitat, precum La țigănci sau tînărul propagator al ideologiei legionare, a urii de rasă? În cazul lui Eliade și al altor prestigioși gînditori români de dreapta evoluînd în contextul social al epocii interbelice se poate vorbi
Alb și negru by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/13431_a_14756]
-
de o parte sublima ierarhie... Gabriel, Mihail etc. Spre deosebire de creștinism, iudaismul vede, așadar, o imanență naturală în rău, nu o stare divină (perfecționistă) prin revolta pedepsită, cândva, pentru trufia îngerilor. Diferență adâncind și mai mult una de alta cele două religii... „Principalul leac - citim la pagina 115 - ce trebuie opus amăgirilor lui Satan... nu este altul decât Tora (direcția de bază a credinței). Ori de câte ori poporul lui Israel este pus la grele încercări, Dumnezeu îl cheamă la El pe Satan și îi
Situația îngerilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13456_a_14781]
-
în țări cu înaintată conștiință civică pentru oficializarea eutanasiei în cazuri precizate, din motive bine stabilite medical, la manifesta voință a bolnavului dovedește, dacă mai era cazul, că să viețuiești două veacuri merită exclusiv în condițiile enumerate de savantul Simonoff! Religia nu-ți îngăduie să-ți iei viața când vrei tu, oricare ți-ar fi motivele și oricât ai afirma că-ți aparții, morala se împotrivește și ea, chiar când la mijloc sunt probleme de onoare, istoria, în fine, cunoaște exemple
În vâltoarea viitorului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13449_a_14774]
-
Vest, publicată între timp și premiată de AER la secțiunea de eseu la tîrgul de carte de anul acesta. „Năzuința mea - spune Marcel Tolcea - este de a demonstra că există un Eliade bifrons: unul ce se exprimă cu uneltele științei religiilor și un altul, hombre segreto, ezoteric, abstrus, cochetînd cu tradiționalismul, în orice caz mai apropiat de o paradigmă antimodernă, suprarațională, cu un abia reprimat caracter soteriologic.“ Așadar un Eliade ascuns și un text cu măști, ezitînd între două paradigme opuse
Cartea-obiect by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13504_a_14829]
-
nu își găsea poate locul într-o astfel de carte. Eliade par lui-même S-a tot spus, referitor la beletristica lui Mircea Eliade, că modalitatea de lectură cea mai potrivită e cea oferită indirect de scrierile sale de istorie a religiilor. O afirmație care a pornit chiar de la mărturisirile făcute de Eliade în Memorii, în Încercarea labirintului sau în diferitele interviuri. Prost înțeleasă, afirmația aceasta a dat tot soiul de analize în care, urmărindu-se decriptarea unor sensuri camuflate în operele
Cartea-obiect by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13504_a_14829]
-
altă parte analizele în salturi ale Sabinei Fînaru rămîn neconvingătoare. Nu-i lipsesc cărții unele observații subtile și interesante - cum sînt acelea despre accesul indirect la ficțiune în opera lui Eliade sau faptul că prefețele de la studiile de istorie a religiilor sînt mai mult decît un simplu metatext - dar rareori acestea sînt duse pînă la capăt. Există un risc ciudat al acestei cărții: acela de a convinge prin excesul de erudiție. Criticii actuale, s-a spus, îi lipsește un fundal teoretic
Cartea-obiect by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13504_a_14829]