251 matches
-
în latină se termină în -(t)io / -(t)ionis se disting în mod deosebit prin numărul lor foarte mare. Astfel, din cuvintele latinești natio / -ionis și religio / -ionis au devenit în limbile romanice: rom. națiune, nație [natsi΄une, ΄natsie], religie, religiune [re΄lid(ie, relid(i΄une]; it. nazione [natsi΄one], religione [relid(i΄one]; sp. nación [naθi΄on], religión [relixi΄on]; port. naçăo [΄nasə̃u], religiăo [re΄li(iău]; fr. nation [nasi΄õ], réligion [reli(i΄õ]. În limbile
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
În consecință, adaptarea substantivelor latine cu terminația -(t)io / -(t)ionis prezintă în limbile romanice și în limbile germanice următoarele tipuri: a) adaptarea după modelul cuvintelor moștenite, în limbile romanice (româna participînd la acest aspect cu formele lungi: rațiune, națiune, religiune); b) adaptarea prin preluarea nominativului latin în română (forma scurtă) și în neerlandeză (de unde a trecut și în limbile slave și, uneori, în germană); c) adaptarea după modelul francez în limbile germanice (exclusiv neerlandeza, care urmează acest model numai parțial
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
atâtea încercări disperate de a afla când a fost fondată Junimea - fără un rezultat palpabil - ar fi bine să tragem cu ochiul prin titlurile prelegerilor populare. Printre titlurile înscrie găsim: Înrâurirea Revoluției franceze asupra ideilor moderne, Tragedia antică și modernă, Religiunea în popor, Despre sunete și culori sau despre minte și inimă. Iată un al șir de titluri: Limba cronicarilor și limba de astăzi, Poezia populară, Studiul istoriei, Muzica populară, Artele plastice. Un ciclu de prelegeri - cel din 1875 - avea ca
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
o țin eu asupra prostituției, în ziua de duminecă 30 decembrie 1884. Ședința a fost prezidată de către G. D. Paladi, ales deputat liberal disident la Bârlad, peste câțiva ani ministru liberal. Dumineca următoare a vorbit C.A. Filitis despre „Complicitatea religiunilor cu statul“. La Cameră, debutul lui Tache Ionescu. Tânărul deputat care-și făcuse în cursul campaniei electorale din București reputația unui mare orator, erea supranumit de agenții electorali: „Tăchiță gură de aur“. La Cameră intrase precedat de această faimă și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
legea rurală și despăgubirea garantată proprietarilor prin acea lege nu vor putea fi niciodată atinse. Art. 21. Libertatea conștiinței este absolută. Libertatea tutulor cultelor este garantată întru cât însă celebrațiunea lor nu aduce o atingere ordinii publice sau bunelor moravuri. Religiunea ortodoxă a răsăritului este religiunea dominantă a Statului român. Biserica ortodoxă română este și rămâne neatârnată de orice chiriarhie streină, păstrându-și însă unitatea cu biserica ecumenică a răsăritului în privința dogmelor. Afacerile spirituale, canonice și disciplinare ale bisericii ortodoxe române
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
proprietarilor prin acea lege nu vor putea fi niciodată atinse. Art. 21. Libertatea conștiinței este absolută. Libertatea tutulor cultelor este garantată întru cât însă celebrațiunea lor nu aduce o atingere ordinii publice sau bunelor moravuri. Religiunea ortodoxă a răsăritului este religiunea dominantă a Statului român. Biserica ortodoxă română este și rămâne neatârnată de orice chiriarhie streină, păstrându-și însă unitatea cu biserica ecumenică a răsăritului în privința dogmelor. Afacerile spirituale, canonice și disciplinare ale bisericii ortodoxe române se vor regula de o
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Domnului sunt ereditare, în linie coborâtoare directă și legitimă a Măriei-Sale Principelui Carol 1 de Hohenzollern Sigmaringen, din bărbat în bărbat prin ordinul de primogenitură și cu excluziunea perpetuă a femeilor și coborâtorilor lor. Coborâtorii Măriei-Sale vor fi crescuți în religiunea ortodoxă a Răsăritului. Art. 83. În lipsă de coborâtori în linie bărbătească ai Măriei Sale Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, succesiunea Tronului se va cuveni celui mai în vârstă dintre frații săi sau coborâtorilor acestora, după regulile statornicite în articolul precedent
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Mihai era și el potențial viitor rege. Botezul lui nu se putea face decât în rit ortodox, căci în baza Constituției din 1866, aflată încă în vigoare în acel an, 1922, „coborâtorii măriei sale (Carol I - n.n.) vor fi crescuți în religiunea ortodoxă a Răsăritului” (art. 82). Și asupra botezului principelui Mihai regăsim amprenta frământările politice interne. La 17 ianuarie 1922, Brătianu a format un guvern alcătuit exclusiv din membri ai P.N.L.. „Iorga este furios și declară că regele și-a vândut
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
a fost publicat în ziua morții sale (3 februarie 1870). Acesta conținea următoarele clauze principale: în răstimp de 50 de ani (1871-1921) două treimi din venitul Fundației se capitalizează, iar o treime se distribuie ca burse "acelor tineri români de religiunea răsăriteană ortodoxă, distinși prin purtare bună și talent, născuți în Ungaria (și Transilvania încorporată atunci Ungariei), ai căror părinți nu sunt în stare cu averea lor proprie să ducă în împlinire creșterea și cultivarea copiilor lor" (paragraf 5, pag 1
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Anquetil Duperron aduse în Europa parte din cărțile lui Zoroastru, păstrate sub denumirea de Zend-Avesta în limbile pehlevi și zendă șsic!ț, de către secta ghebrilor 1, ultimii închinători ai focului. Deatunci încoace, ideile s-au schimbat cu totul asupra vechei religiuni persane șs.m.ț”2. Dar cota acestei receptări este foarte restrânsă. Tot așa cum, într-o formă mai degrabă izbutit poetică decât lucidă, se va întâlni la un alt arheolog și arhitect, aproape un secol mai târziu: „Cei care au
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
întoarcem acum privirile în scurt asupra sistemei de morală a lui Zoroastru și o comparăm cu cea creștină, vom vedea că aceasta din urmă ne dă cea mai curată învățătură despre moralitate. Înaintea idealului moral creștin se nimicesc toate idealurile religiunilor vechi și tot ce a putut și ar putea combina mintea omenească. Creștinismul este un fenomen original și vecinic tânăr”4. Sau: „În brahmanism și budism viața e considerată ca o iluzie, un blestem, un rău și se impune omului
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
doi savanți parsi, Modi și Anklesaria, mare parte din această colecție 2, despre ale cărei volume și teme scrie cu multă ușurință, cu un accent și o claritate aproape didactice: „Colecția acestei arhive este indispensabilă oricărui student al istoriei și religiunilor iraniene șs.m.ț. Se găsesc nu numai foarte prețioase studii originale, dar și multetraduceri mai cu seamă din rusește și germană, ale unor studii prețioase, inaccesibile majorității cetitorilor. De pildă, profesorul L. Bogdanov a tradus din rusește Teoria militară
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Să se datorească aceasta în primul rând structurii anistorice a ortodoxiei? Dar cultura românească modernă s-a organizat în bună parte pe temeiuri laice. Și oricât ar părea de paradoxal, spiritul laic s-a interesat cu pasiune, pretutindeni, de istoria religiunilor, mai ales de istoria comparată a religiunilor” - cf. „Câteva cărți de istoria religiunilor”, RFR IV (1937), nr. 2 (februarie), p. 422. În Studiul introductiv la Zalmoxis (2000), Eugen Ciurtin localizează această pagină ca posibil preambul al proiectului Zalmoxis, pentru foarte
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
structurii anistorice a ortodoxiei? Dar cultura românească modernă s-a organizat în bună parte pe temeiuri laice. Și oricât ar părea de paradoxal, spiritul laic s-a interesat cu pasiune, pretutindeni, de istoria religiunilor, mai ales de istoria comparată a religiunilor” - cf. „Câteva cărți de istoria religiunilor”, RFR IV (1937), nr. 2 (februarie), p. 422. În Studiul introductiv la Zalmoxis (2000), Eugen Ciurtin localizează această pagină ca posibil preambul al proiectului Zalmoxis, pentru foarte multă vreme singurul periodic de istorie a
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
românească modernă s-a organizat în bună parte pe temeiuri laice. Și oricât ar părea de paradoxal, spiritul laic s-a interesat cu pasiune, pretutindeni, de istoria religiunilor, mai ales de istoria comparată a religiunilor” - cf. „Câteva cărți de istoria religiunilor”, RFR IV (1937), nr. 2 (februarie), p. 422. În Studiul introductiv la Zalmoxis (2000), Eugen Ciurtin localizează această pagină ca posibil preambul al proiectului Zalmoxis, pentru foarte multă vreme singurul periodic de istorie a religiilor din țară. Astfel, Eliade se
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
guerre, en littérature comme en amour. Heine. Una salus victis: nullam sperare salutem. Nici o scăpare pentru învinși: să nu mai nădăjduiască! Catone: Amorul, tare ca mormântul, tare ca o armie desfășurată. Dar și puterea credinței nu e mai mică. Machiavel: Religiunea face pe oameni buni; legea, drepți; necesitatea, muncitori. Lucrețiu: Lumea, imensă greșală, nu e lucrarea zeilor. Euripide: Bunătatea domolește ce a supus ferul. Ne sachant ce qu'un roi cache au fond d'une grâce qu'il fait. Liberta dolce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
greșească înoind legile. Sunt vremuri când trebuie să leși să doarmă legile. Machiavel: Qui veut la fin, veut les moyens. La crainte et l'espérance sont les deux grands ressorts du coeur humain. Tout ce qui est, est raisonnable. Hegel. Religiunea nu se discută cu preoții. Unii cred, cei săraci cu duhul; alții nu cred, ipocriții. Cu cei dintăi, discuția e dezagreabilă; cu cei de al doilea, nefolositoare. Empedocle: Universul i-o sferă al cărei centru e pretutindeni și a cărei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Chiar în nenorocirea celor mai buni amici ai noștri este ceva care nu ne displace. Lucrețiu. De rerum natura. Odiant, dum metuant! Să mă urască, dar să se teamă de mine! Antoniu. Sunt două categorii de clerici: cei cari servesc religiunea, și cari se servesc de ea. Pauvre, on l'aurait frappé d'un arrêt légitime; Il est puissant, les rois ont ignoré son crime. Mon Apologie. Gilbert. Atunci, după jandarm, omul legii, interveni iesuitul, jandarmul spiritului. De multe ori alergi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și în amintirea stimabilului lor de atunci, Ioan Husul, i-au dat acest nume. Dară fiind că după câtva timp cea mai mare parte din ei au fost alungați și din această țară, apoi restul Ungurilor husiți a trecut la religiunea catolică; dară numele acestui din nou fundat târgușor nu l-au schimbat, încât el până în timpul nostru se numește Huși (după pronunția ungară)”. Se știe că cea mai mare parte a husițior veniți din Ungaria s-a așezat în zona
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
altă universitate din lume", aceasta fiind o instituție care "propunea o înțelegere a Răsăritului și împingea atitudinea intelectuală în această direcție". Aici descifrează în continuare Cornel Ungureanu "Eminescu descoperea legitimismul gândirii sale răsăritene". Care trebuie pus în relație cu faimoasa religiune asiatică la care ajunge prin Schopenhauer și prin Maiorescu ("A treia prelecțiune ținută de d. Maiorescu a avut ca temă budhismul" se consemnează în nr. 1 al Convorbirilor, pe anul 1867), astfel că "simbolurile eminesciene ale sacrului țin de acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
1859, așa am avut fericirea să văd și pe Vodă Carol, într-un cadru însă mult mai grandios, când s-a prezentat la tribuna camerei și a rostit următorul jurământ: "Jur de a fi credincios legilor țărei, de a păzi religiunea României, precum și integritatea teritoriului ei, și de a domni ca Domn constituțional". Președintele adunărei, Manolachi Costachi, adresă apoi Principelui următoarea cuvântare. "Măria Ta! În numele adunărei al cărei organ sunt, vin a Vă prezenta mulțămirile ei entuziaste și urările ce face
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
se uniră Carp și Pogor cu Maiorescu și ținură un alt șir de cursuri variate, fără unitatea tradițională care a caracterizat mai târziu prelegerile "Junimei". Iată programul acelor cursuri: 1. Ce scop au cursurile populare? de d. T. Maiorescu. 2. Religiunea în popor de d. T. Maiorescu. 3. Sunete și colori de d. T. Maiorescu. 4. Tragedia antică și modernă de d. P. Carp. 5. Încă o dată principii estetice și aplicări la arhitectură de d. T. Maiorescu. 6. Aplicări la tragedia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
puțin la gând, însă la urmă a fost și el aruncat la coș. Dar atâta ne influențează opiniunele acreditate, hotărârile pronunțate de marele public cu drept sau cu nedrept, încât, fără nici un examen, ne supunem lor întocmai ca dogmelor unei religiuni. Astfel, la numele lui Homer, pus înainte de Caraiani, toți au strigat: Ei, da! Pe acesta îl primim; deși dintre toți junimiștii trei pătrimi desigur nu cunoșteau Iliada și Odiseea și deși nici astăzi nu este dovedit că Homer a existat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
odorul cel mai scump al sufletului nostru”. În încheiere la fel ca și Ienăchiță Văcărescu care își îndemna urmașii să contribuie la sporirea tezaurului limbii moderne, Doxachi Hurmuzaki spunea: “să vă nevoiți cu toată virtutea, nu numai să apărați drepturile, religiunea și limba patriei noastre, ci să le lăsați urmașilor voștri într-o stare mai înfloritoare decât le-ați primit”, numai așa fii și urmașii săi vor contribui “la binele și fericirea națiunii române”. Urmând cu sfințenie testamentul tatălui lor, Hurmuzăkeștii
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
fiindcă am citit numai jurnale românești”), preotul devine un tolerant : „acuma când te-am ascultat și pe tine judec cu totul altfel și conchid că n-au drept să persecute pe ovrei, nici din causă că sunt de o altă religiune, nici din causă că se ocupă cu comerciul”. Nu este exclus ca autorul anonim al acestei broșuri să fie un evreu supărat de modul În care sunt percepuți evreii de către români. În orice caz, editorul acestei broșuri este un evreu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]