251 matches
-
odorul cel mai scump al sufletului nostru”. În încheiere la fel ca și Ienăchiță Văcărescu care își îndemna urmașii să contribuie la sporirea tezaurului limbii moderne, Doxachi Hurmuzaki spunea: “să vă nevoiți cu toată virtutea, nu numai să apărați drepturile, religiunea și limba patriei noastre, ci să le lăsați urmașilor voștri într-o stare mai înfloritoare decât le-ați primit”, numai așa fii și urmașii săi vor contribui “la binele și fericirea națiunii române”. Urmând cu sfințenie testamentul tatălui lor, Hurmuzăkeștii
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
ci intrați ca amici, ca frați ai unor locuitori cari de astăzi sunt concetățenii voștri.Ostași! În noua Românie voi veți găsi o populație , în cea mai mare parte română! Dar veți găsi și locuitori de alt neam, de altă religiune. Toți aceștia, devenind membri ai statului român, au drept deopotrivă la protecțiunea, la iubirea voastră.Între aceștia veți afla și populațiuni musulmane a căror religiune, familie, moravuri se deosebesc de ale noastre. Eu cu dinadins vă recomand de a le
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2946]
-
cea mai mare parte română! Dar veți găsi și locuitori de alt neam, de altă religiune. Toți aceștia, devenind membri ai statului român, au drept deopotrivă la protecțiunea, la iubirea voastră.Între aceștia veți afla și populațiuni musulmane a căror religiune, familie, moravuri se deosebesc de ale noastre. Eu cu dinadins vă recomand de a le respecta.” Dobrogea se separă de Bulgaria printr-o frontieră convențională, care pleca de la Silistra și ajungea la Hanlik, localitate situată la câțiva kilometri sud de
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2946]
-
altă universitate din lume", aceasta fiind o instituție care "propunea o înțelegere a Răsăritului și împingea atitudinea intelectuală în această direcție". Aici descifrează în continuare Cornel Ungureanu "Eminescu descoperea legitimismul gândirii sale răsăritene". Care trebuie pus în relație cu faimoasa religiune asiatică la care ajunge prin Schopenhauer și prin Maiorescu ("A treia prelecțiune ținută de d. Maiorescu a avut ca temă budhismul" se consemnează în nr. 1 al Convorbirilor, pe anul 1867), astfel că "simbolurile eminesciene ale sacrului țin de acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
guerre, en littérature comme en amour. Heine. Una salus victis: nullam sperare salutem. Nici o scăpare pentru învinși: să nu mai nădăjduiască! Catone: Amorul, tare ca mormântul, tare ca o armie desfășurată. Dar și puterea credinței nu e mai mică. Machiavel: Religiunea face pe oameni buni; legea, drepți; necesitatea, muncitori. Lucrețiu: Lumea, imensă greșală, nu e lucrarea zeilor. Euripide: Bunătatea domolește ce a supus ferul. Ne sachant ce qu'un roi cache au fond d'une grâce qu'il fait. Liberta dolce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
greșească înoind legile. Sunt vremuri când trebuie să leși să doarmă legile. Machiavel: Qui veut la fin, veut les moyens. La crainte et l'espérance sont les deux grands ressorts du coeur humain. Tout ce qui est, est raisonnable. Hegel. Religiunea nu se discută cu preoții. Unii cred, cei săraci cu duhul; alții nu cred, ipocriții. Cu cei dintăi, discuția e dezagreabilă; cu cei de al doilea, nefolositoare. Empedocle: Universul i-o sferă al cărei centru e pretutindeni și a cărei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Chiar în nenorocirea celor mai buni amici ai noștri este ceva care nu ne displace. Lucrețiu. De rerum natura. Odiant, dum metuant! Să mă urască, dar să se teamă de mine! Antoniu. Sunt două categorii de clerici: cei cari servesc religiunea, și cari se servesc de ea. Pauvre, on l'aurait frappé d'un arrêt légitime; Il est puissant, les rois ont ignoré son crime. Mon Apologie. Gilbert. Atunci, după jandarm, omul legii, interveni iesuitul, jandarmul spiritului. De multe ori alergi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
vechi al pușcăriei de vreme ce documentul continua astfel: „Sa constatatu că numitul (...) În luna lui Noembre 1874, după terminarea osândei penitenciare de 2 ani la care au fost osânditu pentru furt, Înșelăciune, crimă de lezmajestate și ca tulburător al religiunii, a pornitu dela Lembergu la Moldova Întorcânduse În luna lui septemvrie sau octombrie 1875 iarăși pe aici aducând cu dânsul mai josu descrisul orologiu de bărbați din auru cu lanțu de auru și cu două cheițe de auru, apoi un
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
atâtea încercări disperate de a afla când a fost fondată Junimea - fără un rezultat palpabil - ar fi bine să tragem cu ochiul prin titlurile prelegerilor populare. Printre titlurile înscrie găsim: Înrâurirea Revoluției franceze asupra ideilor moderne, Tragedia antică și modernă, Religiunea în popor, Despre sunete și culori sau despre minte și inimă. Iată un al șir de titluri: Limba cronicarilor și limba de astăzi, Poezia populară, Studiul istoriei, Muzica populară, Artele plastice. Un ciclu de prelegeri - cel din 1875 - avea ca
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
și în amintirea stimabilului lor de atunci, Ioan Husul, i-au dat acest nume. Dară fiind că după câtva timp cea mai mare parte din ei au fost alungați și din această țară, apoi restul Ungurilor husiți a trecut la religiunea catolică; dară numele acestui din nou fundat târgușor nu l-au schimbat, încât el până în timpul nostru se numește Huși (după pronunția ungară)”. Se știe că cea mai mare parte a husițior veniți din Ungaria s-a așezat în zona
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1859, așa am avut fericirea să văd și pe Vodă Carol, într-un cadru însă mult mai grandios, când s-a prezentat la tribuna camerei și a rostit următorul jurământ: "Jur de a fi credincios legilor țărei, de a păzi religiunea României, precum și integritatea teritoriului ei, și de a domni ca Domn constituțional". Președintele adunărei, Manolachi Costachi, adresă apoi Principelui următoarea cuvântare. "Măria Ta! În numele adunărei al cărei organ sunt, vin a Vă prezenta mulțămirile ei entuziaste și urările ce face
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
se uniră Carp și Pogor cu Maiorescu și ținură un alt șir de cursuri variate, fără unitatea tradițională care a caracterizat mai târziu prelegerile "Junimei". Iată programul acelor cursuri: 1. Ce scop au cursurile populare? de d. T. Maiorescu. 2. Religiunea în popor de d. T. Maiorescu. 3. Sunete și colori de d. T. Maiorescu. 4. Tragedia antică și modernă de d. P. Carp. 5. Încă o dată principii estetice și aplicări la arhitectură de d. T. Maiorescu. 6. Aplicări la tragedia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
puțin la gând, însă la urmă a fost și el aruncat la coș. Dar atâta ne influențează opiniunele acreditate, hotărârile pronunțate de marele public cu drept sau cu nedrept, încât, fără nici un examen, ne supunem lor întocmai ca dogmelor unei religiuni. Astfel, la numele lui Homer, pus înainte de Caraiani, toți au strigat: Ei, da! Pe acesta îl primim; deși dintre toți junimiștii trei pătrimi desigur nu cunoșteau Iliada și Odiseea și deși nici astăzi nu este dovedit că Homer a existat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
omenești, judeci așadară organizațiunile de stat ale animalelor numai întrucît le vezi asemănătoare cu cele omenești și încifrezi lumea noastră în lumea lor. Nu. Oamenii înșii duc o viață instinctivă. De obiceiuri și instituțiuni crescute pe temeiul naturei se lipesc religiuni subiective, fapte rele și mizerabile, însă foarte cu scop și tocmai acomodate cu strâmtoarea de minte a celor mai mulți oameni. Asta merge multă vreme astfel. Te naști, te-nsori, faci copii, mori, tocmai așa ca la animale, numai că-n loc
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
omenești, judeci așadară organizațiunile de stat ale animalelor numai întrucît le vezi asemănătoare cu cele omenești și încifrezi lumea noastră în lumea lor. Nu. Oamenii înșii duc o viață instinctivă. De obiceiuri și instituțiuni crescute pe temeiul naturei se lipesc religiuni subiective, fapte rele și mizerabile, însă foarte cu scop și tocmai acomodate cu strâmtoarea de minte a celor mai mulți oameni. Asta merge multă vreme astfel. Te naști, te-nsori, faci copii, mori, tocmai așa ca la animale, numai că-n loc
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
lui Euthanasius) și a dorului dispersiei - mistuirii în totul și în nimic - cupio dissolvi - (a se vedea textul poetic Rugăciunea unui dac). Viziunea îndurerată a lui Eminescu, întrevăzută în legile istoriei și universului, își găsește mângâiere fie în „națiune și religiune”, fie în mit („cu izvoare ale gândirii și cu râuri de cântări”) sau în iubire, tot atâtea nuclee ale creativității în contra „geniului morții”, a neființei, a himerelor. Tânărul Eminescu nu pregetă să facă din vis un mijloc de abolire a
Eminescu, recitiri by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4009_a_5334]
-
critică îi duce la "îndoiala filosofică" sau, să întrebuințăm neologismul obicinuit, la "agnosticism", dînșii nu mai puțin rămîn supuși principiilor morale superioare, care deși pentru ei decurg din diferite sisteme filosofice, au în realitate un izvor comun cu al prescripțiunilor religiunei, servind de bază și de postulat al vieții sociale. Așa de pildă, M. Guyau încearcă să pună bazele unei Morale fără obligațiune și sancțiune. Pentru dînsul, egoismul exagerat, crimele, încălcarea drepturilor altora, nesocotirea intereselor sociale generale sînt rezultatul unei scăderi
Redutabilul pamfletar C. Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8100_a_9425]
-
În studiul împotriva școalei Barnuțiu scria: "Însă preoții români ar face mai bine să se gîndească mai de aproape la acea consecință a cărții lui Barnuțiu și să știe că din acelaș principiu din care Barnuțiu voia să gonească și religiunea creștină afară din România, fiindcă, după părerea d-sale, este religiune greco-jidovească, nepotrivită cu România." Nici că se putea altfel. Europenizantul T. Maiorescu era și un tolerant, astfel comportîndu-se, în parlamentul țării, cînd, din 1871, a devenit deputat și, apoi
Titu Maiorescu, azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16191_a_17516]
-
mai bine să se gîndească mai de aproape la acea consecință a cărții lui Barnuțiu și să știe că din acelaș principiu din care Barnuțiu voia să gonească și religiunea creștină afară din România, fiindcă, după părerea d-sale, este religiune greco-jidovească, nepotrivită cu România." Nici că se putea altfel. Europenizantul T. Maiorescu era și un tolerant, astfel comportîndu-se, în parlamentul țării, cînd, din 1871, a devenit deputat și, apoi, senator. Ediția din Criticele lui Titu Maiorescu, pe care o comentez
Titu Maiorescu, azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16191_a_17516]
-
de vedere al intereselor statului și al patriotismului anume, afară 68 {EminescuOpXIII 69} doar daca nu s-ar erige la valoarea unui principiu de stat teoria: că într-un stat în genere nu e permis a se suferi mai multe religiuni sau mai multe naționalități, lucru care, în raporturile noastre speciale, nu se poate susține. De vreme ce însă, din nefericire, menționatul proiect voiește să smulgă din mînile confesiunilor autonome instrucțiunea școalelor secundare; de vreme ce, pentru limba maghiară ca limbă oficială a patriei, el
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de vreme ce proiectul vrea să întindă dreptul aproape nemărginit de-a dispune al regimului și asupra școalelor secundare confesionale, se vede numaidecât că prin acestea proiectul voiește să facă servicii - nu dezvoltării în direcțiune naturală a populațiunii din patrie, de diferite religiuni și naționalități, nici intereselor ei de cultură temeinică, - ci mai vârtos acelui fatal curent politic care, purcezând din o greșită concepție a relațiunilor și intereselor vitale ale patriei, și-a propus de scop maghiarizarea popoarelor nemaghiare din patrie. E adevărat
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
neîncrederea producând după natura ei neîncredere reciprocă poate fi stricăcioasă intereselor mai nalte ale statului, mai cu seamă în relațiunile politice nu tocmai consolidate de astăzi, după a cărora matură cumpănire ar trebui ca, în sânul popoarelor patriei de diferite religiuni și naționalități, să se cultive alipirea cu conștiință către statul bine închegat, adecă patriotismul prin respectarea tuturor pretențiunilor juste și echitabile. O asemenea neîncredere s-a esprimat deja față cu biserica greco - orientală română prin împrejurarea că, pe când la compunerea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
vedere al intereselor mai înalte de stat îndreptățesc pe guvern la astfel de măsuri; dar - a le transpune din cadrele dreptului internațional într-o lege de instrucțiune publică și a face tot atunci escepțiune în favorul ordinelor monacale ale unei religiuni, care de secoli s-a împărtășit în abundanță de toate favorurile; aceasta este semnalul intennei: că bisericii greco - orientale romane, care de secoli a fost espusă la lipse deprimătoare, să i se ia toată posibilitatea de [a] putea ține concurință
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
că singura idee organică e aceasta. La realizarea acestei idei se împotrivesc însă elementele superpuse (germanii și ungurii), ei persecută în alții ideea naționalității, care cu toate acestea e propriul lor principiu de existență, ei crucifică pe altul pentr-o religiune care este a lor proprie. Împăcarea între naționalități nu va izbuti dar fără a se înlocui subordonarea cu coordonarea, recunoscîndu-se adică că și la altul e o virtute civică ceea [ce] în ungur sau în german e o virtute: iubirea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de alta, ba de multe ori cu animozitate, își întind de buna lor voie mâna și cine e orb de-a nu vedea geniul înalt al umanității în încercările de-a se apropia a unor popoare deosebite prin origine și religiune? Legăturile de simpatie cari unesc un popor cu celălalt sunt dintre fenomenele cele mai frumoase ale timpului nostru, fenomene ce durează poduri peste multe prăpăstii ce s' adâncea de mult între popor și popor. Dar am comite o greșeală dacă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]