29,034 matches
-
Toledo. El singur, după părerea tatălui meu, deține adevărul. «Să-mi spună dacă a sosit ceasul, și atunci am să părăsesc totul pentru a mă consacra evlaviei; să-mi spună că n-a sosit ceasul, și atunci am să-mi reiau viața de zi cu zi.» Cum nu-l puteam lăsa s-o pornească pe drumuri în starea lui, avînd mai bine de șaptezeci de ani și abia ținîndu-se pe picioare, am hotărît că voi pleca eu să-l văd pe
Amin Maalouf - Periplul lui Baldassare by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13606_a_14931]
-
întunecă totul. Slavă Domnului, mirosul acela nu ajunge pînă la noi, dar îl simțim toți cu nările sufletului și ne îngheață sîngele în vine. Ciuma, fumul morții. Pun pana de-o parte ca să-mi fac semnul crucii. Înainte de a-mi relua istorisirea. Maimun, care ni s-a alăturat pentru cină, le-a vorbit îndelung nepoților mei și un pic și Martei. În atmosfera ce domnea în jurul nostru, n-am putut face altceva decît să vorbim despre sfîrșitul timpurilor și am avut
Amin Maalouf - Periplul lui Baldassare by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13606_a_14931]
-
semnificativi, unii, strălucite spirite tutelare ale nației, el încheie Prefața citată cu admirabila frază: "Și după toate, după o prea lungă desconsiderare de noi înșine, e timpul de a striga cu mândrie, împreună cu Miron Costin: «Nasc și în Moldova oameni»" Reluând mai târziu, după 23 aug. 1944, conceptul de specific, G. Călinescu va veni cu noi precizări utile, distingând între acesta și rasism, pe care-l combate: "Așadar, deosebirea rasială și națională și specificitatea sunt concepte ce nu trebuiesc confundate cu
G. Călinescu despre cultură și națiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13662_a_14987]
-
cărți de literatură epigramatică sau umoristică, era o mare figură a liberalilor de dinainte de primul război, cînd s-a ales și deputat. Textul este o recenzie publicată în 1910 de către Ilarie Chendi, cel mai cunoscut cronicar literar al vremii, și reluată în volumul postum, Schițe de critică literară, Cultura Națională, 1924. (În paranteză fie pomenită împlinirea, la 23 iunie, a 90 de ani de la sinuciderea lui Chendi.) Deși meritele literare ale lui Ionescu-Quintus cel Bătrîn nu erau evidente pentru Chendi, în
SCRISORI CĂTRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13760_a_15085]
-
place să fiu profesor, că îmi place să predau, că am nevoie de copii sau de studenți în fața mea. Eu am nevoie să comunic. Să comunic, să explic. Mă pregătesc pentru toate cursurile, chiar dacă e același curs pe care îl reiau a doua și a treia oară, aduc materiale în plus, cultura română este foarte bogată și este marea noastră necunoscută. Filosofia românească este marea necunoscută a culturii române și, pentru ea, muncesc foarte mult și sînt bucuroasă că am ce
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
Ordet al lui Dreyer... Cvasi-necrofilul Benigno este absolvit de iubirea lui absolută pentru Alicia, pe care o readuce la viață tocmai pentru că o violase - și nu există nimic infam, monstruos sau vulgar în această resurecție. Almodovar nu face decît să reia temele ( și, uneori, gagurile) sale dintotdeauna; există un episod savuros ( un film mut fictiv, Amantul pitic, funcționînd pe post de psihanaliză-prin-vis ca în Hitchcock) care este un clin d’oeil la o secvență din Atame: acolo, Victoria Abril se juca
De X ori femeie by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13751_a_15076]
-
mai întrevede, de-a lungul cărții, și rolul femeilor. La fiecare oprire e câte una. Mama, comparată de tatăl lui cu Gioconda. Doamna Bieck, profesoara de pian, care i-a arătat cât de important este să fii pregătit, termen hamletian reluat adeseori de Brook. Dar formația fundamentală provine din lecții, adevărata mea academie de teatru, doamna Bieck m-a lăsat să văd ce înseamnă un maestru în adevăratul înțeles al cuvântului. Ea mi-a permis să descopăr că toate artele sunt
Georges Banu - Itinerar formativ by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13749_a_15074]
-
difuzează. Dar credem că merită s-o căutați. l Un număr, ca de obicei, îngrijit alcătuit și cu numeroase lucruri de citit este 530 al Dilemei. Tema: Violența în familie. Se putea ceva, vai, mai actual? Dlui Pleșu i se reia un editorial de acum exact 10 ani. Despre omul fără dileme care naște monștri. Din nou, actualitatea nestinsă a unor probleme din România postcomunistă. Așa că poate ar fi mai bine să nu mai vorbim de actualitate. Haideți să-i zicem
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13832_a_15157]
-
Explicațiile sunt complicate și, cred, multe nebănuite. Traian T. Coșovei a mai scris după ’89 opt volume de poezie, un adevărat pariu al unui alergător rămas cam singur. Însă încă de la Bătrânețile unui băiat cuminte (Pontica, 1994), volum în care reia mai multe poeme vechi, sunt evidente semnele unei, în fond, rătăciri. De vreme ce volumul încă se mai ținea aproape de poezia primei perioade, critica a vorbit atunci de căutare. De fapt, erau ultimele zvâcniri. Volumul era inegal și o oarecare derută în
Vinicius uncool by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13812_a_15137]
-
cinematografice: Jurnalul unei cameriste, Frumoasa de zi, Calea lactee, Farmecul discret al burgheziei, Fantasma libertăți și Acel obscur obiect al dorinței. Volumul s-a alcătuit spontan, pe parcursul interviurilor realizate în Spania și în Mexic, Buñuel evocându-și amintirile, iar Carrière reluând cuvintele prietenului său și notându-le. În Ultimul meu suspin, Buñuel vorbește despre copilăria lui din Calanda, despre adolescența petrecută la Zaragoza în Colegiul Iezuițlor, despre studența petrecută în Reședința studențească din Madrid, alături de Federico García Lorca, Salvador Dalí, Rafael
Luis Buñuel - Vise și reverii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13804_a_15129]
-
volum a însemnărilor de drumeție risipite prin reviste dăduseră greș, cînd autorul mai era în viață, din pricina colosalelor erori de tipar, una, și a unui incendiu care mistuise tipografia Vieții Românești, a doua. Titlul ambelor fusese Pe drumuri de munte, reluat de Streinu în ediția lui din anii ^40, dar și de alții mai tîrziu. Proza lui Hogaș nu este atît de greu de clasat cum s-a crezut. Autorul însuși mărturisește, în prefața la ediția ratată din 1912, a fi
Un scriitor aproape uitat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13859_a_15184]
-
o reflecție sau o stare sufletească, o impresie de lectură însoțită adesea de un citat, apoi conceperea și redactarea textului cînd rescrie frînturi din ceea ce notase cu ani în urmă. Re-scrierea nu s-a oprit aici pentru că în Eseuri a reluat o serie din conferințele ținute în numeroase orașe din America. Rezultatul: un întreg, dar nu în sensul că eseul s-ar încheia cu o concluzie (nici nu suntem îndemnați să avem asemenea așteptări, fiindcă nu pe calea argumetării se merge
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
orice emoții materne; totuși trebuie să recunosc că am găsit mult mai frecvent apropieri extraordinare de târfa absolută decât asemenea grade de maternitate care să eclipseze total preacurvia." (p.364). Aparenta nonșalanță și în fapt extrema gravitate cu care Weininger reia elemente de folclor machist (s-a observat de altfel, în aprecieri mai mult sau mai puțin favorabile, că adesea se amplifică nimic altceva decât prejudecățile cele mai banale) fac parte dintr-o logică foarte strânsă care, la nivelul întregului capitol
Capodoperă sau expresia unor frustrări? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13882_a_15207]
-
începe dezastrul și știu că trebuie să mă așez pe taburet, fiindcă urmează... Dar ce nu urmează? Dana Războiu, cu figura ei faină și impasibilă, îmi spune că Guvernul a mai dat o palmă la un... Nu, nu e bine. Reiau: Guvernul a mai dat o palmă corupților cu Legea anticorupție propusă Parlamentului. La fix, fiindcă au venit americanii Michael Guest și Obis Moore cu jordiile și... Doamne-ferește, că ăștia nu prea sunt duși la biserică, ci mai mult prin Golf
Mustața lui Radu Coșarcă by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13915_a_15240]
-
Cazul e interesant, pentru că piesa Kir Zuliardi e din 1852 ( Opere, VI, p. 140), iar spală-varză, cu glosarea "sabie", este un compus atestat în prima listă de argou românesc, publicată de N.T. Orășanu, la 1860, în Coarnele lui Nichipercea, și reluată peste un an în volumul Întemnițările mele politice. Cuvîntul va fi preluat cu toată lista de G. Baronzi ( în Limba română și tradițiunile ei, 1872); dar, chiar mai înainte, Baronzi îl folosește în dialogul dintre hoți din romanul său Misterele
"Spală-varză" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13931_a_15256]
-
arme trebuie să atace beligeranții pentru a obține victoria; unde e vulnerabilitatea sistemului de apărare al lui Saddam, cât mai durează războiul, cine îl va câștiga... Hopa Tocmai i-a căzut de la rever microfonașul invitatului... Crainicul își cere scuze și reia seria întrebărilor, dar fără să se mai refere la câștigător, fiindcă microfonașele astea cad când nici nu gândești... La finalul știrilor mă bucur că americanii nu cunosc limba română ( cei mai mulți nici nu știu că există "un pământ numit România"), fiindcă
Crainici și analiști by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13995_a_15320]
-
care a folosit în mediul românesc cuvîntul postmodern, după cum ne informează Mircea A. Diaconu, a fost Alexandru Mușina, în 1981, referindu-se la un soi de lirism ce urmează modelul modernist, impus de Eliot și Pound. În 1986 poetul nostru reia subiectul, apreciind "curentul" în cauză ca fiind "caracterizat printr-o anume epuizare a invenției, prin sentimentul că tradiția nu e sufocată, prin eclectism și reluare/sinteza ( în cheie ironică și parodică) a tuturor formelor/ manierelor anterioare". De asemenea în 1986
Subistorie și supraistorie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13981_a_15306]
-
inconsitența postmodernismului e ( ...) cu atît mai mare cu cît, situîndu-ne în interiorul fenomenului ba chiar, spun unii, în faza copilăriei sale ( Ihab Hassan n.n.) , reducem perspectiva diacronică la una sincronică și imaginea bine articulată la opiniile contradictorii, care adesea aproximează". Să reluăm două din aceste "opinii contradictorii". Potrivit uneia din ele, în loc de-a reprezenta urmarea unui gen de literatură, corpul de texte teoretizante ar anticipa creația. În consecință, în climatul năzdrăvanului postmodernism, conceptul și creația și-ar putea inversa rolurile. În
Subistorie și supraistorie (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14008_a_15333]
-
și adolescență. Evocarea vieții în Transilvania aflată sub stăpânirea habsburgică, a atmosferei din școlile urmate, a studiilor universitare la Budapesta are un farmec care te face să regreți decăderea într-un limbaj de lemn care nu face altceva decât să reia stupidele stereotipuri socialiste. În finalul primului capitol Profilul locului natal, memorialistul face următoarea profeție de credință: "cred că spiritul în care am fost crescut poate fi evocat prin aceste câteva cuvinte: m-am născut și mi-am trăit copilăria în
Memoriile unei marionete by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14002_a_15327]
-
au onoare și țin să le fie respectat dreptul la opinie. l Tot în 22, dl Andrei Cornea semnează un admirabil editorial: De ce sîntem pro-americani? Ideea, foarte corectă, este aceea că nu poate fi acceptată alternativa formulată de Chirac și reluată de Prodi, cum că, dacă iei partea SUA pe plan militar, pierzi partea Europei pe plan economic. Dl Cornea notează, pe bună dreptate, că nu toată Europa a fost contra războiului din Irak: au fost de această părere Franța, Germania
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14027_a_15352]
-
Nu ne referim la Alex Nick Simian, ci la altele. De exemplu, Timpul este printre foarte puținele (ca să nu zicem că e singura) reviste care și-au amintit că la 26 ianuarie Ceaușescu ar fi împlinit 85 de ani (și reia un text difuzat de Europa Liberă în 1978 al dnei Anneli Ute Gabany care analiza sărbătoarea prilejuită în media românească de cei 60 de ani ai dictatorului) și că la 15 martie s-a împlinit exact o jumătate de veac
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14027_a_15352]
-
nimănui de unde vine și unde pleacă și după foarte mulți ani, eu eram deja învățător pe Valea Neagră, aici lângă Firiza, a venit, m-a găsit acolo, vindea pe-atunci Biblii și ochelari, a venit la mine și și-a reluat lecția de franceză exact de unde a lăsat-o... Marian Ilea: Sunt momente, cred, ale prozatorilor puternici care adună zi de zi, vreme de ani de zile, tot felul de fraze, de ici, de colo, fraze auzite-n metrou, fraze auzite
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
în literatura occidentală, scriitoarea reușește să o trateze cu verosimilitate și cu o distanță meditativă și simultan ludică. Mai mult, știe să plaseze cuvântul potrivit la locul potrivit, să pună punct (nu virgulă, de data aceasta) unei direcții anume pentru ca să reia aceeași direcție într-un topos neașteptat, sub alte veșminte, să strunească polifonia și să elibereze fraza de redundanțe. Nu divaghează în surplus, reușind astfel să nu obosească sau să plictisească cititorul. Ba chiar uzează de rețeta unui roman detectivist, în vederea
Florina Ilis și lumea virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/10376_a_11701]
-
e bine! Ahtiate după senzațional, toate televiziunile transmit momente de la meciul Poli Timișoara - Steaua care s-a soldat doar cu trei suporteri răniți. Nu e cine știe ce, dar e semn optimist că o seamă de obiceiuri naționale se păstrează și se reiau lovind cu crampoanele în ideea de globalizare, respectiv, să se știe: ,noi suntem cum am fost și mai mult decât atât", adică spectatori români. Cel puțin atunci când e vorba despre manifestări huliganice... Noi, adică familiile noastre, ca buni și fideli
"Azi în Timișoara, mâine-n toată țara!..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10401_a_11726]
-
și ei de căldură, dau veste către țară că, din cauza caniculei, cetățenii cu probleme cardiace intră în comă și mor. -Macar e-o moarte faină, zice soacra lui Haralampy, cu oarece invidie în glas privind un telereportaj de pe Antena 1, reluat de TVR1, Pro Tv, B1 Tv, Antena 3... Nu se mai zbate omu'... Norocul ei că gineri-so lipsește momentan din sufragerie, că ar face tot posibilul să-i asigure condiții pentru... Dar să nu fim funebri... În orice caz, este
"Azi în Timișoara, mâine-n toată țara!..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10401_a_11726]