1,450 matches
-
Royan, unul dintre cele mai importante în domeniu. Corul Radiodifuziunii din Hamburg mi-a cântat lucrarea "Doruind" pentru 48 de voci soliste. Am fost răsplătiți cu aplauze frenetice. Am fost cântat de 14 ori în acest festival. D. Av. - Voi rememora doar câteva prezențe cu totul semnificative. Anume, la Filarmonica din Berlin ți-a fost prezentat unul dintre cvartetele de coarde. De asemenea la Festivalurile de la Donaueushingen sau Roque d'Antheron... două mari piese pentru orchestră și, respectiv, Sonatele pentru pian
Horațiu Rădulescu în dialog cu Dumitru Avakian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8150_a_9475]
-
X-lea. O liturghie pentru "Miercurea cenușii". Cu totul recent, la Los Angeles, în cadrul unui concert desfășurat sub genericul "Forțe primare", era vorba de energii ancestrale, ți-au fost cântate două lucrări camerale. în program mai figurau Stravinski și Xenakis. Rememorând drumul tău în muzică, se poate spune că traseul este unul în egală măsură spiritual și profesional, condiționat istoric, de la București la Paris, apoi în Germania și acum în Elveția. Unde te simți cel mai bine? H. R. - Trebuie să
Horațiu Rădulescu în dialog cu Dumitru Avakian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8150_a_9475]
-
existențe pline de tabieturi și predictibilitate, derulate sub un fel de clopot de sticlă protector, dincolo de care lumea se vedea ca un nesfârșit spectacol, prilej de haz sau de revelații amare. Edificator în acest sens este obiceiul celor doi concubini- rememorat cu oarecare nostalgie de bărbatul părăsit - de a asculta prin fereastra deschisă veșnicile discuții și certuri din vecini și a le comenta ironic. Osificarea relației are drept rezultat adormirea tuturor simțurilor, mai ales într-un mediu care predispune la monotonie
Scene din viața cotidiană by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6972_a_8297]
-
slujba tinerilor din U.V.T. împlinește vineri, 24 martie, 16 ani de existență. O expoziție de fotografie, proiecții de imagini și o întâlnire cu foștii și actualii membri și conducerea U.V.T. , programată la ora 18, în Sala Senatului vor rememora traseul parcurs de O.S.U.T. de la înființare și până în prezent. Aniversarea va continua cu un recital în Aula Magna susținut de Grigore Leșe la ora 19 și cu o petrecere în cantina Politehnicii. Fără tăgadă cel mai important
Agenda2006-12-06-1-general5 () [Corola-journal/Journalistic/284879_a_286208]
-
Pagină realizată de GERHARD BINDER Un veteran de război timișorean rememorează clipe ale prizonieratului Octavian Dolga, combatant pe frontul de est, acum în vârstă de 85 de ani, a îndurat umilințele gulagului sovietic Ardeleanul, bănățean prin adopțiune, a trăit timp de aproape 4 ani, între 1944 și 1948, calvarul prizonieratului, în
Agenda2006-17-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284937_a_286266]
-
anii 1950 o încă numeroasă comunitate etnică germană, autoritățile vremii au decis înființarea la Timișoara a unei catedre universitare ce avea menirea să pregătească profesori care să le predea limba maternă copiilor etnicilor germani. Astăzi, la ceas aniversar, merită să rememorăm istoricul acestei catedre, care ne spune ceva și despre istoria recentă a Banatului. Imediat după încheierea celui de-al doilea război mondial, în capitala culturală a Banatului urma să se înființeze o universitate care, potrivit unui decret regal, trebuia să
Agenda2006-20-06-senzational 2 () [Corola-journal/Journalistic/284961_a_286290]
-
de fapt repetarea acestuia, este unul din învățămintele pe care Onuț Danciu le-a deprins din anii de profesie. Dar care erau ipostazele preferate de a se poza ale românilor? Un cowboy de fațadă Pentru a le puncta, maestrul își rememorează propria copilărie. „Tatăl meu, morar de meserie, mergea dintr-un loc în altul, fapt pentru care copilăria mea se leagă de cinci sau șase localități din Banat. Primele fotografii cu mine au fost realizate cu un aparat marca Optior, românesc
Agenda2006-21-06-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284990_a_286319]
-
acrobatice în terminologia de specialitate se numește „torent acrobatic”. Spectaculozitatea dansurilor pe care le-au realizat este dată și de aceste elemente de gimnastică, iar atunci este lesne de înțeles de ce tocmai această denumire a fost aleasă. Iar astăzi, când rememorează cu nostalgie realizările din ultimii 20 de ani, cei doi antrenori realizează, cu încântare și mândrie justificată, că denumirea a fost corect aleasă. Iar pentru toate satisfacțiile obținute de-a lungul anilor se simt datori să mulțumească în primul rând
Agenda2006-21-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284989_a_286318]
-
toți colegii din clasă, un rol ce i se potrivea ca o mănușă. Astfel de pățanii sunt multe, iar în „Seara amintirilor” - care va fi organizată în cadrul manifestărilor aniversare în luna octombrie -, foștii membrii ai formației sunt așteptați să le rememoreze. Date statistice Formația „Torent” a fost înființată la 20 octombrie 1986, iar primele dansuri, cu copii de 6-9 ani, au fost „Dansul școlărițelor” și „1, 2, 3”, prezentate la prima participare scenică, în 14 decembrie 1986, la Casa Studenților Timișoara
Agenda2006-21-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284989_a_286318]
-
concertează în fiecare zi. În seri de vară se țin aci serbări venețiene, într-o animație mondenă”. („Ghidul orașului Timișoara”, 1926, de Virgil Molin). Nimic mai potrivit decât acest citat dintr-o lucrare apărută acum 80 de ani pentru a rememora o lume dispărută, cea a ștrandurilor de odinioară. Ghid ne-a fost colecționarul Octavian Leșcu, posesor al monografiilor vechi ale orașului, dar și al mai multor cărți poștale care ilustrează aceste locuri de recreere, fie dacă ne referim la Ștrandul
Agenda2006-22-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/285012_a_286341]
-
primăriei INIȚIATIVĂ CIVICĂ La conferința de presă din 13 iunie, domnul primar Gheorghe Ciuhandu l-a avut ca invitat de fostul președinte al României, domnul Emil Constantinescu. Prezent la Timișoara la manifestarea „Forum Invest”, domnul Emil Constantinescu a ținut să rememoreze evenimentele din Piața Universității întâmplate în urmă cu 16 ani, dar și traseul acțiunilor sale civice din perioada respectivă. Amintindu-și cu plăcere de Timișoara, la care a participat la toate marile evenimente, atât în calitate de președinte al țării cât și
Agenda2006-24-06-administratia () [Corola-journal/Journalistic/285044_a_286373]
-
integrării europene și a combaterii discriminării. ( L. R.) Sfințire În 1 iunie, ziua de Înălțare, la Teregova a fost sfințit monumentul înălțat în amintirea celor care au plătit cu viața îndrăzneala de a se fi ridicat împotriva comunismului. A fost rememorată cu această ocazie ambuscada din ianuarie-februarie 1949 din zonă, care a adus la Timișoara un grup de 12 persoane, din care cinci au fost judecați, condamnați la moarte și executați în 16 iulie 1949, iar șapte, care aveau condamnări între
Agenda2006-22-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/285016_a_286345]
-
Pagină realizată de GERHARD BINDER Primul tramvai de mare capacitate și silențios a fost conceput de un timișorean La cei 74 de ani ai săi, inginerul dr. Gheorghe Bihoi rememorează vremurile care l-au consacrat ca inventator cu cele mai multe brevete cu soluții tehnice performante, înglobate într-un singur obiectiv: tramvaiul timișorean, legendarul mijloc de transport al locuitorilor urbei de pe Bega, acolo unde s-au născut povestioarele acestor locuri. Ele sunt
Agenda2006-03-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284648_a_285977]
-
noiembrie 1990 au dus la consacrarea unui brand care astăzi satisface gustul în materie de presă scrisă a 13 000 de abonați din Timiș și Caraș - Severin. Într-un asemenea moment de sărbătoare, dl Adrian Pop, redactorul șef al publicației, rememorează momentele dificile inerente competiției pe piața de profil și recunoaște că o bună parte din succesul înregistrat se datorează echipei redacționale. Le dorim colegilor noștri să se bucure de succes și audiență și în continuare! OTILIA PLOSCARIU Serbările Muntelui l
Agenda2006-25-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/285070_a_286399]
-
că i-a aruncat pălăria în mulțime, în seara câștigării alegerilor. „A fost ușor nesimțit, pentru că pălăria aia era pentru mine cu o anumită valoare sentimentală. Mă întreb ce-ar fi fost dacă mi-ar fi cerut paltonul, de exemplu”, rememorează Vosganian. Acesta l-a acuzat pe Băsescu de faptul că s-a implicat direct în blocarea numirii sale în calitate de comisar european inclusiv prin intervenții la oficialii europeni. „Eu, când am fost la Bruxelles, domnul Barroso personal mi-a spus că
Vosganian: „ Barroso mi-a mărturisit că Băsescu a uneltit împotriva mea ” by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/42174_a_43499]
-
capacitate de a pune un grătar cu mititei pe orice golgotă”. În fond, nu semnificațiile comunitare, obsedante atâta timp, îl preocupă acum pe bătrânul care- și vede moartea cu ochii, ci încercarea de elucidare a propriului destin. Octavian Paler își rememorează, fragmentar, episoade biografice, fără vocația spectaculosului și fără intenția unei totalizări artificiale: „N-am colindat restaurantele, n-am umblat după femei, nu mi-a plăcut alcoolul. Cu ce aventuri să mă laud eu? Cu prostia de a mă visa «antic
Mizantropul umanist by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4245_a_5570]
-
construcția amplă și pretențioasă a unei structuri înaintând desfășurat pe mai multe planuri și visând să impună propria lume, alături de și complementară lumii „reale” și altor lumi ficționale. La capătul lumii, roman al ținutului grăniceresc din care se trage autorul, rememorează, sub o exigență prezentă difuză, trecutul. Imprecizia cuvântului își alătură ici-colo o infuzie de fantastic, cât să ridice povestirea la putere, s-o facă prevestitoare și vag parabolică. Și în Memorialul cetății, G. joacă sforile după regula nescrisă a istoriei
Proză pe teme date by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4285_a_5610]
-
se decide să facă o excursie cu tramvaiul în jurul Bucureștiului și este căutat de familie cu poliția până seara târziu, când vine acasă murat de ploaia torențială care se abătuse asupra orașului și încasează o bătaie memorabilă. Cu tandrețe sunt rememorate și figurile părinților, însă numai pentru că ei fuseseră părinți și pentru că nu se mai află alături de Vlad. Tatăl, fost comisar comunist și un protejat al regimului, poate chiar securist cu funcție importantă, mama, o rusoaică venită în România pentru a
Muzical by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/4467_a_5792]
-
a unui croitor, de fragmente de credință, de apă rece, de somn adânc, de cearșafuri curate, de fructe proaspete, de băuturi tari și de stări fine. Am avut parte și de lucruri negre, dar încă nu simt nevoia să le rememorez. Eu și pisica, singuri, călătorind. Viețile de pisică și sufletele mele dialogând. Solitudine. O poveste de crescut copii pe genunchi, la căldura focului. Am ajuns în Sibiu într-o seară de iarnă. Ploua ușor. Am luat-o pe jos de la
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
înstelat. Și atunci... stau și-l privesc acum. Somnul? Veni-va și acela... Așa și eu. Mi-e frică uneori să adorm. Simt că aș pierde ceva mult mai important decât acele câteva ore de odihnă. Prefer să rămân trează, rememorând clipele petrecute cu tine. Le întorc pe toate fețele și le ating, să le simt mirosul. O singură concluzie: mi-e dor. Infinit. Mă ridic și mă îndrept spre fereastră. Faleza e pustie. E prea devreme, să treacă cineva. Doar
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
o temniță: închide nu numai victima, ci și un fragment de timp. În felul acesta, așteptarea îngheață timpul, devi-ne o mască a suicidului. Tocmai în aceste condiții are loc mecanizarea individului, artificializarea lui, ca urmare a unei conștiințe silite să rememoreze în perpetuitate aceleași fapte. Fenomenul denumit în psihologie "eul muribunzilor", când se petrece cu o claritate luminoasă viziunea într-un raccourci fulgerător a evenimentelor, îi este familiar poetului. Nu "Școlarul Durerii" este cel care practică "le vilain métier de moribond
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
de țăran, și mai ales de palma cărnoasă, cu protuberanțe pronunțate și linii adânci. Îi place să creadă că ea întârzie în a-i ține mâna, că are o vizibilă satisfacție la descoperirea unor anumite „calități” în liniile din palmă. Rememorând, chiar i se pare că în căutarea lor se ascunde o mângâiere abia reținută, aproape o „promisiune”... Încălzit de propria imaginație, Profesorul încearcă să se convingă că femeia din fața lui, la cei vreo 30 de ani ai ei, visează să
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
trecut de atâtea ori, cândva, și scriitorul P.H.Lippa. Acum, singur în compartiment, pe o căldură de amiază înăbușitoare, am scos din geantă, cu o anume voluptate „compensatorie” (la tot ce am „suportat” până la această oră), caietul cu scoarțe negre. Rememorez ultimele pagini citite (printr-o rapidă răsfoire) și trec la episodul următor, al întâlnirii celor doi la vechiul hotel din I. Sunt curios: cum va „rezolva” scriitorul a doua „întâlnire amoroasă” a eroilor săi? În paginile anterioare, P.H.L. a identificat
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
Detectivul care o urmărea ajunge să o admire, ca și fiul lui, căruia i se vindecă obrazul (o mare pată roșie: angiom?) după ce ea îl sărută pe locul respectiv. Copilul este convins de puterea ei vindecătoare. Până și scriitorul, libercugetător, rememorând întâmplarea, abjură de la principiile sale ateiste. În fața despărțirii pentru totdeauna, Sarah încearcă să-l convingă pe Bendrix că iubirea poate dura și fără să-l mai vezi pe celălalt. Nici pe Dumnezeu nu-l vezi, și cu toate acestea îl
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
liniștitoare. După Domnul R., „nu știu” ascunde un știu, nemărturisit tocmai pentru a masca impulsul de nestăpânit ce o determină să se confeseze. „Afirmarea prin negație trebuie să fie o figură de stil”, gândește Profesorul, fără a mai încerca să rememoreze manualul de retorică. De fapt, Teodora știe că i-a mărturisit iubirea prin felul cum i s-a dăruit: sincer, necondiționat, total. Fraza ei mai conține surpriza și plăcerea provocate de tot ce însemnează el în viața ei. „Nu știu
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]