397 matches
-
cîte ori am fost pasăre În cârdul migrator Neștiutor unde-mi este cuibul Acel pământ al făgăduinței Care își deschide aripile Spre a te primi la sânu-i Pe stânci abrupte Am căzut adesea Pustiuri golite de ape și iubiri Și renăscut-am iară Căutând zările acelea calde Inimii sfânt lăcaș Acum în cuibul meu Rob mă las, flacără Spre nesfîrșitul Dumnezeu CE E VIAȚA? V-ați întrebat desigur Ce e viața, în fond? O grădină aromată Cu flori de o mie
VERSURI (2) de HARRY ROSS în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381298_a_382627]
-
din care făcea parte. Vărul său Kritios și unchiul său Charmides s-au dezonorat colaborând cu „Cei 30 de tirani” care au înlăturat democrația ateniană, în anii 403-404 î.Hr., printr-o lovitură de stat prilejuită de dezastrul războiului peloponesiac. Odată renăscută, democrația trece la represalii, asumându-și chiar responsabilitatea morții lui Socrate (399 î.Hr.), prieten al mai multor tineri „colaboraționiști” din timpul tiraniei „Celor 30”. Urmează marile „nenorociri syracuzane” ale lui Platon, care au început în 396 î.Hr. Încercarea de a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
luminii și așezate într-o perspectivă care le distanțează oarecum de privitor, fixându-le parcă într-un plan ireal. Nu priveliștile deșteaptă amintiri, ci amintirea își creează peisajele ce-i convin, proiectând sau cernând asupra lor lumina din interior. Copilăria renăscută face apele de argint, întunecă „povârnișul viei” într-un „praf de soare”, albește livezile cu „pulbere de lună”, ridică din hornul fiecărei case „un crin înalt de fum”, preschimbă „căsuțele răzlețe din satul Izvorani” în „mici capre cățărate pe-o
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
maturitate a lui O., preocupat de probleme existențiale, de soarta poeților, a poeziei, a artei în general, nu o dată discursul său capătând tonalități profetice: „Tuturor vă spun, sufletul s-a dus/ Sufletul artei trebuie reînviat/ Reîncarnat, recapturat, recirculat/ Restaurat și renăscut/ Trezit apoi din somnul fără vis/ Din somnul adânc!” (Statutul artei și arta statutului). SCRIERI: Proteze, București, 1970; Underground Shadows, New York, 1977; Underwater Temples, New York, 1979; Do Not Defuse, New York, 1982; Vis-à-vis Bali, New York, 1985; Passport to Eternal Life, New York
OISTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288513_a_289842]
-
aici „dialectica naturală și inevitabilă” a rațiunii omenești. Această dialectică nu încetează de „a momi” rațiunea noastră și „de a o arunca neîncetat în rătăciri momentane, care trebuie mereu înlăturate”28. De vreme ce Kant nu a văzut, așadar, în speranțele mereu renăscute ale metafizicii dogmatice de a ajunge la cunoașterea absolutului o simplă greșeală, ci expresia unei iluzii „naturale și inevitabile” a rațiunii omenești, cum ar fi putut el să blameze pornirea atât de firească a oamenilor de a-și face reprezentări
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
prins-o-n păr dintâi: Roșiei flori nepieritoare Credincioasă să-i rămâi (...) Fi-vor poate ceasuri grele, Poate vânturi ne pândesc, Însă țelul vieții mele Știu că n-am să-l pângăresc. Nici lumina ce-am sorbit-o Cu poporu-mi renăscut, Nici iubirea ta, iubito, Ce spre țel m-a petrecut.. (...) De va fi să fim vr-odată Despărțiți în calea grea, Steagul luptei, ne-nfricată Să-l urmezi, iubita mea. 60. S. Damian - Glasul poetului. În: Contemporanul, nr. 28 (353), 10 iul.
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
pentru că n-am avut curajul să merg acolo singură. Îmi doresc să fii lângă mine, Jemima. ― Eu nu. ― Mă rog, știi ce vreau să zic. Mor când aud că ai parte de sex peste tot și eu sunt Doamna Celibatară Renăscută. ― Știi, de fapt nu-i totul perfect, recunosc eu. În sfârșit. ― Cum se poate să nu fie perfect? ― Păi... nu știu cum să-ți spun... ― Spune-o pur și simplu. Așa și fac. Îi povestesc Geraldinei despre conversația de aseară, despre faza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
au putut șterge și instinctul pentru perpetuarea speciei din subconștient. Am văzut într-un un reportaj la T.V., un program despre comportamente aberante, manifestate de unii oameni, dintr-o țară din vest. Unul din aceste comportamente a fost fenomenul „copilul renăscut”. Erau prezentate niște femei care nu puteau face copii, dar care și-i doreau intens. Ele își confecționau copii din cauciuc, niște păpuși de mărimea unui copil nou născut. Femeile respective se ocupau de păpușile de cauciuc, ca și cum ar fi
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE. In: Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
coadă groasă de aur pe spate, legată cu un fiong albastru, cu fața tot copilărească și totuși de o frumusețe mândră, semeață, aproape orgolioasă, amestec unic, care-i dădea ceva matur și în același timp îi accentua copilărescul figurii. Prietenia renăscută a crescut repede pe amintirile copilăriei și pe precocitatea ei intelectuală și tardivitatea mea afectivă. Ca și altădată, făceam călare aproape în fiecare zi cei cinci kilometri până la casa lor. Eram acum mentorul ei (de atunci am devenit "mon cher
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
vom gusta niciodată; reguli impuse de societate bolnavă. mai bine am juca ruleta rusească a sorții care ne desparte. lasă-mi mie glonțul deznădejdii ia libertatea, ia iubirea, uită amăgirea și fugi. din mine va curge uitarea... 30.01.2013 renăscută... mă învălui în căldură desfaci ființa prin fanta iubirii piatra lunii o așezi în trup. dai lumină sufletului. înfloresc la fiecare respirație a morților ce nu le-am trăit. mă simt iubită foarte iubită! ești sângele meu fărâmă prin timp
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
învălui în căldură desfaci ființa prin fanta iubirii piatra lunii o așezi în trup. dai lumină sufletului. înfloresc la fiecare respirație a morților ce nu le-am trăit. mă simt iubită foarte iubită! ești sângele meu fărâmă prin timp amprentă renăscută. unesc palmele într-o rugăciune de iertare și de multumire. te iubesc, să nu uiți! Îmbrățișare la reflux Port în inimă grăunte din clepsidra ce-a unit o dulce îmbrățișare perla iubirii îmi crește la reflux simt dorul disperarea dorința
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
bulele alea. Acum trebuia să-mi amintesc că el era un tânăr complicat. Nu mânca. Nu juca. Nu înjura. Nu se regula. Nici măcar nu și-o lua la labă. Stătea în mâini. Făcea flotări. Medita și făcea exerciții de hipnoză. Renăscut, un credincios adevărat, se angajase în activități caritabile: se îngrijea de săraci și de nenorociți... Da, în cazul lui aveau nevoie de toate talentele mele în relațiile cu oamenii. I-am privit figura încordată și am spus: — Spunk? E în legătură cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
De multe ori ne-ntoarcem în trecut Cu sufletul, cu gândul, cu iubirea, Trăim adânc momentul renăscut Atunci când ne-nsoțește amintirea; Ne frământăm, ne agităm, visăm, Ochii ne râd sau umedă-i privirea, Vibrări de corzi și inimi, clipei dăm Și ne-ntrebăm, ce este amintirea?... ...E un moment care se retrăiește, Plimbându-ne în gând și-n
AMINTIREA by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83742_a_85067]
-
Crăciun În locurile care cu un an În urmă fuseseră distruse din cauza invaziei otomane. Era un semn că oamenii care porniseră atunci În pribegie au sprijinul și recunoștința domnească pentru sacrificiul lor. Era și un prilej de a vedea satele renăscute și de a Îmbărbăta copiii orfani și văduvele celor căzuți la Vaslui. Acestor „semne” li se adăugau o seamă de scaune de judecată care nu se puteau ține decât În prezența domnitorului și care fuseseră mereu amânate pe parcursul verii. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Ieri, obrazul meu a înflorit în nufărul cel galben... Mîine, inima o să se înfrupte dintr-un nufăr alb. Sufletul se va trezi încorsetat în așteptare. Femeia din oglindă îmi zâmbește încurajator, de sub nuferii negri, tatuați ostentativ pe fruntea de zeiță renăscută... Ochii ei sunt oglinzile mele. Imaginea mea se bifurcă: viața se scaldă în apa ochiului drept, netezindu-și formele fine, moartea se zbate în apa ochiului stâng, fulgerându-mi sufletul. Vreau să le împac pentru eternitate. Dar mă dor anotimpurile
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
să particip, desigur. însă ar fi foarte interesant să-i văd pe adevărații dependenți de droguri, cei slabi, îmbrăcați în hanorace, cei cu părul lins care mănâncă precum copiii de cinci ani. Urma să ies de acolo purificată, împlinită, înnoită, renăscută. Tuturor celor care erau supărați pe mine avea să le treacă supărarea. Rachel cea veche avea să dispară, iar noua Rachel va fi gata să ia totul de la capăt. O să, ăăăă, o să intre, știi tu, în sevraj? a întrebat-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Gata, le sortez într-o clipă. Intr-o clipă... Bărbații grupați în jurul ghișeului se animară. Fata se retrase în fundul chioșcului, să aranjeze pachetele de ziare. Trotuarul devenise neîncăpător. Trecătorii se înmulțiseră, se mișcau repede, priviri rotite, nerăbdătoare, valuri, valuri, furnici renăscute, grăbite. Coada la ziare se lungise. — Nu mai am Flacăra, anunță soprana. Gata și România liberă, ăsta e ultimul. Oho, să fii mata sănătos, Filatelia și Pescarul vin rar de tot. Nu, n-am Rebus, poate mâine. Domnul înalt și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
minune în genocidul iernii viitoare. Nicidecum, susținea Tirbușon, put de trăsnește. Anatol Dominic Vancea Voinov părea foarte atent la academica polemică, dar nu se știa dacă la asta se referea, când interveni, continuându-și parcă un gând mai vechi, brusc renăscut. „Improvizația funcționează ca o salvare, cum am spus. Mai mult decât o diversiune, o salvare. Hm, papuci, da... Improvizația... Argentinienii. Uniforme, galoane, circ. Cum spuneam, sunt impulsivi și ageri. Fragili, palavragii. Mândria prostească... solemnitatea, demagogia, dar și cumetria șmecheroasă. Football-ul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
din celulele avariate, traumatizați de imprevizibil și de moarte. Dispăruse, brusc, și Autoritatea. Se bucurau, nu le mai spune nimeni ce au de făcut, dar erau și buimăciți, ca niște orfani, neștiind să regăsească sensul clipei, singura reală, un prezent renăscut, voltaic și vorace, trebuia apucat repede și nu mai știau cum, cu ghearele gura ochii mintea, mușcat salivat halit înghițit digerat eliminat, ducă-se pe pustii, asta-i totul, o clipă, un cutremur, n-avem drept să pierdem secunda, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
adăugat: — E foarte credincios. — Credincios? Ce fel de credință? a întrebat Tom, străduindu-se să nu pară alarmat. — Creștină. Știi tu, cu Iisus și tot restul. — Ce vrea să însemne asta? Aparține unui cult anume sau vorbim despre un fundamentalist renăscut? — Renăscut, cred. Și tu, Rory? Tu crezi în chestiile astea? — Încerc, dar nu prea mă pricep. David zice că trebuie să am răbdare, că într-o zi or să mi se deschidă ochii și o să văd lumina. — Dar tu ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
greu să-i reziști, unchiule Nat. Ți se strecoară în creier și, după o vreme, începi să crezi că nu se înșală niciodată... Știu că Tom a fost îngrijorat. S-a temut că o să devin vreunul din creștinii ăia ambulanți, renăscuți, dar eu nu sunt făcută pentru așa ceva. David a continuat să mă îndoctrineze, dar mă prefăceam doar că sunt de acord. Dacă vrea să creadă tâmpeniile alea, n-are decât, mie nu-mi pasă. El e fericit și eu n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
Fără veste, Îmi vine să izbucnesc În hohote de plâns. Îmi vine să mă prăbușesc pe asfalt, să-mi Îngrop capul În mâini și să plâng În voie. Ce zici de o pizza ? spune Jack, și ridic capul, cu speranță renăscută. — De ce ? Știi vreo pizzerie În zonă ? — Văd că au pizza de vânzare. Arată spre un fast-food cu aspect destul de nașpa. Și văd și o bancă. Arată spre partea opusă a drumului, spre o grădiniță Înconjurată de un gărduț metalic, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
acest râs desenă în el conturul îndepărtat, dureros de drag, încă neșters al primei sale soții, Avet. Prezența ei acolo, în el, acolo unde nu se mai aștepta să o găsească atât de vie, îl copleși. Era uluit de dorința renăscută. Un vulcan. Lumină și foc devastator. Nu împlinise nici douăzeci de ani când simțise toate acestea pentru ea. Se căsătorise cu Avet într-un elan arzător. Amândoi erau la prima iubire și mult prea tineri. Nu știau ce înspăimântător de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
acest lucru, moartea să se transforme Într-o ființă omenească, de preferință femeie din pricina chestiei cu genurile, dar credea că era vorba de o istorioară, de un mit, de o legendă ca atâtea și atâtea altele, de pildă, pasărea fenix renăscută din propria-i cenușă, omul din lună cărând o legătură de lemne În spate pentru că lucrase În zi de sărbătoare, baronul münchhausen care, trăgându-se de păr, se salvase de la moarte prin Înec Într-o mlaștină, pe el și calul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
și a-l valorifica”. Motivată de înțelepciunea planului divin, Biserica se implică în lumea contemporană promovând acest sacrament în adevărata sa splendoare și bogăție, ca un eveniment particular în care omul se întâlnește cu Dumnezeu și devine o ființă nouă, renăscută și îndumnezeită. Este recunoscută uneori și necesitatea ca sacramentul reconcilierii să fie revitalizat, pentru a ajuta cât mai bine creștinul să trăiască iubirea și dreptatea în viața sa. Aprofundând procesul dialogic din cadrul acestui sacrament, considerăm că acest aspect poate avea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]