297 matches
-
un act de comunicare: singurul lucru care se întâmplă este că autorul și receptorul său sunt locuri presupuse de instituția literară, și nu un "eu" și un "tu" imediat. "Povestirea" nu implică doar o suprimare a reperajelor personale și deictice (reperaje referențiale), ea privește și dimensiunea modală a enunțării. Textele-"povestire" oferă doar aserțiuni, enunțări disociate de enunțător, în care relațiile cu co-enunțătorul sunt inexistente (nu există ordin, promisiune etc.); altfel spus, nu există structură de dialog. Distincția "povestire" / "discurs" nu
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
fi eronat să se identifice pur și simplu "povestirea" cu textul din care lipsesc mărci ale subiectivității. Chiar și în textele narative la perfectul simplu și la non-persoană se întâmplă adesea ca naratorul să-și manifeste subiectivitatea, fără a introduce reperaje deictice. Într-adevăr, naratorul poate să fie și el sursa evaluărilor: Când văzu că frumoasa lui rufărie s-a ferfenițit, își cumpără o pânză ieftină de paisprezece bani cotul, ca s-o înlocuiască. Diamantele, tabachera de aur, lanțul, bijuteriile pieriră
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
tocmai prin faptul că nu are acces la cunoștințele naratorului și că nu coincide cu el decât la sfârșitul povestirii. Astfel, într-o povestire la persoana întâi singular, aceasta poate fi substituită unei non-persoane, fără să presupună modificarea sistemului de reperaj non-deictic. Iată și indiciul pentru faptul că nu este vorba despre eul din discursul direct. Fragmentul următor este ilustrativ în acest sens: Când ieși în cele din urmă, așteptai un sfert de oră. Apoi stinsei lumina, deschisei ușa bibliotecii, închizînd-o
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
typologie des discours", în Langue, discours, société, J. Kristeva et al., Seuil, Paris, p. 85-120. (Explicarea și dezbaterea problematicii lui Benveniste prin intermediul unei conceptualizări împrumutate de la A. Culioli.) VUILLAUME M., 1990 Grammaire temporelle des récits, Minuit, Paris. (Un studiu al reperajelor temporale în roman.) Exerciții 2.1. În textul următor, identificați enunțurile care țin de "discursul direct" și pe cele care țin de "povestire", bazându-vă pe criterii lingvistice consacrate: Încercă din nou să vorbească. Buzele îi tremurau ca cele ale
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
sale. Începutul textului raportează descrierea la punctul de vedere al lui Gervaise, a cărei privire naivă este purtătoarea de cuvânt a cititorului, care, la rândul său, nu cunoaște nimic în legătură cu meșteșugul lănțugarului. Întâlnim aici o problemă deja amintită referitor la reperajele deictice. După cum am văzut, descrierea sălii de spital de către Goncourt se organiza în mod implicit în jurul unei priviri care avea rolul de centru al perspectivei; în descrierea lănțugarului, în schimb, privirea lui Gervaise nu intervine deloc; poziția sa față de scenă
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
spital de către Goncourt se organiza în mod implicit în jurul unei priviri care avea rolul de centru al perspectivei; în descrierea lănțugarului, în schimb, privirea lui Gervaise nu intervine deloc; poziția sa față de scenă rămâne nedeterminată. Textul familiei Goncourt implica un reperaj deictic față de un subiect nedeterminat care percepea realitatea. Descrierea lănțugarului presupune și ea un subiect care percepe, însă, deși este vorba despre un personaj, privirea sa nu este sursă de reperaje. Pentru "naturalizarea" descrierilor au fost găsite multe alte soluții
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
față de scenă rămâne nedeterminată. Textul familiei Goncourt implica un reperaj deictic față de un subiect nedeterminat care percepea realitatea. Descrierea lănțugarului presupune și ea un subiect care percepe, însă, deși este vorba despre un personaj, privirea sa nu este sursă de reperaje. Pentru "naturalizarea" descrierilor au fost găsite multe alte soluții. Un procedeu absolut de firesc este descrierea-plimbare, atât de frecventă în secolul al XIX-lea: Tânărul urmă direcția care îi fusese indicată și se angajă pe drumul de pe zid. La dreapta
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
pe similitudini, pe asemănări în lanț sau prin vecinătate. Științele sunt științe ale semnului și procedeele lor derivă direct din cele ale semnului: relația pe care o urmăresc este similitudinea și termenii ei sunt considerați ca un fel de repetiție. Reperajul urmează o asemănare superficială, care servește de marcă pentru una mai ascunsă: cunoașterea este descifrare. Datorită importanței acordate asemănării, cunoașterea nu poate urma decât firul asemănărilor dintre lucruri și, în consecință, nu poate descoperi nimic nou. Lumea este un imens
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
face un război Între americani și ruși și, În caz că se făcea un război cum se vorbea, noi trebuia să fim organizați”37. Dincolo de activarea mitului „venirii americanilor” În contextul mișcării de rezistență anticomunistă, se poate contura sau evidenția un anumit reperaj istoric al acestui mit, o prefațare istorică a lui. Americanii și America pot fi circumscriși unor funcții intelectuale și simbolice ale memoriei colective, cele care livrează noțiuni, percepții, esențializări generice, valorizează fapte, evenimente. Reperajul istoric al mitului venirii americanilor este
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
poate contura sau evidenția un anumit reperaj istoric al acestui mit, o prefațare istorică a lui. Americanii și America pot fi circumscriși unor funcții intelectuale și simbolice ale memoriei colective, cele care livrează noțiuni, percepții, esențializări generice, valorizează fapte, evenimente. Reperajul istoric al mitului venirii americanilor este deopotrivă rezultatul „forjării coerenței, al transmiterii, al continuității istoriei unui grup”38. Mai exact, acest mit al venirii americanilor este prefațat de sedimentarea unor percepții, imagini, simboluri extrase din ceea ce a Însemnat Înainte de 1918
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
obiectul a cărui RS este studiată? Analiza contextului (problematizare, definiția obiectului) 2. Un anume obiect corespunde unei RS într-un grup dat? Examinarea configurării grupale de activare a unei RS (structurală sau conjuncturală) 3. Care este RS care trebuie descrisă? Reperajul reprezentării 4. Care este imaginea unui anumit obiect? Studiul imaginii După P. Moliner, Images et représentations..., op. cit., p. 169 Procedăm mai întîi la o analiză a RS asociate imaginii. Evaluăm apoi pertinența interpretărilor acesteia, sprijinindu-ne pe rezultatele unui studiu
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Sistemul permite o corelație spațială în timp real a elementelor anatomice vizate cu imaginile lor digitalizate prin investigație CT, RMN sau Angiografie. Acest echipament permite prelucrarea de imagini (reconstrucții 3D, fuziune etc.), planning-ul intervențional, ghidajul direcției disecției chirurgicale precum și reperajul intraoperator. ECOGRAFIA INTRAOPERATORIE Este o examinare imagistică pe bază de ultrasunete, în timp real care ajută la identificarea, localizarea și caracterizarea leziunilor patologice intracraniene cât și la relațiile lor spațiale. Echipamentul cuprinde o unitate computerizată de bază cu sursa de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ion Poeată () [Corola-publishinghouse/Science/92118_a_92613]
-
De aceea se recomandă reducerea ratei de injectare a contrastului cu ~4ml/secundă în cazurile la care se suspicionează un anevrism intracerebral ! (40). Alți autori au concluzionat că injectarea manuală, în care nu există controlul precis al presiunilor, inițială, pentru reperaj, poate ea însăși produce ruperea sau resângerarea unui anevrism (45). Creșterea presiunii intracraniene poate determina o stagnare pasageră a contrastului la nivelul arterei carotide interne, dar aceasta se poate datora și unei tromboze arteriale sau unei bradicardii severe. Unii autori
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
zonele de expatriere erau metode utilizate frecvent pentru a sfida concurența. Societățile de comerț germane au descălecat pe diferite continente, urmărind firul valurilor de emigrație. Veritabile capete de pod, ele au dezvoltat mai multe tipuri de activități: analiza contextului local, reperajul debușeelor, urmate de demersurile comișilor-voiajori, organizarea de suport logistic al operațiunilor de marketing, conducere de campanii publicitare și studierea modului de viață local. Întreprinderile germane își puteau publica mesajele lor publicitare în peste 160 de ziare germane publicate în străinătate
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
primul stadiu, în special la copii și în empiemul parapneumonic. Pe de altă parte, toracenteza a fost considerată ca periculoasă (puncția pulmonului urmată de piopneumotorax), ineficiență (favorizează loculația multiplă), îngreunând evacuarea revărsatului prin pleurotomia practicată ulterior. Pleurotomia se execută după reperajul radiologic sau ecografic în colecțiile închistate. În pleurezia marii cavități pleurotomia se execută pe linia axilară medie în spațiul V sau VI. Calibrul tubului va fi de 28-32 F; sunt proscrise tuburile cu un calibru mai mic. Tubul de dren
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
cerebrală vor depinde în mare măsură toți ceilalți timpi operatori și nu în ultimul rând chiar rezultatul intervenției chirurgicale. Tocmai de aceea au fost introduse în practică în ultimii ani o serie de mijloace tehnice adjuvante menite să permită un reperaj cât mai exact al leziunii cerebrale, între acestea impunându-se în mod evident neuronavigația. Neuronavigația a reprezentat în ultima decadă o adevărată revoluție în neurochirugie. Utilizarea comună este atât în craniotomie cât și în biopsia cerebrală. Limita majoră a acestei
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
progresul fiecărui neurochirurg în parte și în final la progresul neurochirurgiei naționale [1]. BIOPSIA STEREOTACTICĂ HORAȚIU STAN, PETRE-ATTILA KISS Biopsia stereotactică constă în direcționarea instrumentului cu care se va realiza biopsia spre o țintă intracerebrală sau intramedulară predeterminată spațial cu ajutorul reperajului tridimensional realizat de CT-scan sau RMN, computer-asistată. Este o metodă minim invazivă care permite prelevarea de țesut nervos pentru stabilirea unui diagnostic [1,2]. Se poate utiliza tehnica scanner dependentă sau scanner independentă. Tehnica scanner dependentă presupune fixarea inelului bazal
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
pe imaginea CT ca pete rotunde. Coordonata Z este dată de distanța fiecărei tije diagonale față de tija verticală adiacentă, cele 3 seturi de puncte definesc planul punctului țintă [1]. Există numeroase cadre stereotactice, având în comun faptul că arcul de reperaj al țintei nu face corp comun cu inelul de baza chiar dacă este unit de acesta (fig. 4.36) [1,3]. Materialul din care este confecționat inelul de bază și localizatorul trebuie să fie CT-scan sau RMN compatibile. Biopsia stereotactică se
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
3. Scene validate / 108 8. Ethosul / 113 1. Cîteva texte publicitare / 113 2. Garant și întruchipare / 116 3. Ethos și scenă generică / 120 9. Ambreierea enunțiativă / 125 1. Reflexivitatea enunțiativă / 125 2. Ambreiere și ambreiori / 129 3. Trei tipuri de reperaje / 133 10. Plan ambreiat și plan non-ambreiat / 135 1. Două tipuri de enunțare / 135 2. Perfect simplu, perfect compus, imperfect / 138 3. Două sisteme de enunțare / 143 11. Utilizarea persoanelor / 149 1. "Noi", "voi", "eu" / 149 2. Dispariția persoanelor / 154
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
noi relații (unul din cei doi poate adopta statutul de doctor, celălalt de pacient etc.). Discursul este asumat de un subiect Discursul nu este discurs decît dacă este raportat la un subiect, un EU care se erijează în sursă de reperaje personale, temporale și spațiale (vezi cap. 9) și indică ce atitudine adoptă față de ceea ce spune și față de co-enunțiator (fenomenul de "modalizare"). El indică în special cine este responsabil de ceea ce se spune: un enunț elementar cum ar fi "Plouă" este
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
să spun că", "atunci", "ei bine" al căror conținut nu este precis și care nu pot fi separate de intonația și de pauzele aferente etc. Enunțuri independente de mediu Acestea tind să-și fie auto-suficiente, să construiască un sistem de reperaje intratextuale (în interiorul textului). Ele nu se bazează pe un mediu comun cu cel al co-enunțiatorului, despre care se presupune că nu are nici o influență asupra enunțării. Pentru exemplificare, să comparăm textele 1 și 2. Text 1 A: Ia te uită
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
eliberată sexual este cea care ar putea ține acest discurs. 9 AMBREIEREA ENUNȚIATIVĂ Pînă acum am prezentat "cadrele" discursului: tipul și genul discursiv, scena de enunțare. În continuare vom analiza mărcile lingvistice cu ajutorul cărora se manifestă enunțarea. 1. Reflexivitatea enunțiativă Reperajul cu ajutorul enunțării Un enunț nu există în absolut; el trebuie situat în raport cu ceva. Or, limbajul uman se caracterizează prin faptul că enunțurile iau ca punct de reper evenimentul enunțiativ al cărui produs sînt. Nu se iau în considerare toate caracteristicile
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
în chiar momentul enunțării, adică în ziua în care horoscopul este difuzat de către mass-media. Dacă vom citi textul peste șase luni, enunțul nu va mai fi valabil: prezentul se va referi de fapt la un alt moment. Acest fenomen de reperaj nu este rezervat doar prezentului. În "Anul trecut ați avut în mînă toate atuurile posibile pentru a întreprinde ceva..." sau "Anul viitor veți avea în mînă toate atuurile posibile pentru a întreprinde ceva...", situația enunțiativă este cea care servește
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
la antecedentul său, adică la cotext. În schimb tu nu are referent decît dacă avem acces la mediul fizic al enunțării (cine vorbește cui? unde? cînd?), la evenimentul enunțiativ particular în care "tu" a fost enunțat: este deci un ambreior. Reperaje plecînd de la enunțare și de la enunț Nu toți indicatorii de timp și de spațiu sînt deictice. În fraza care urmează, în ajun nu este un deictic. Paul a sosit pe 15 mai. În ajun, el alergase la un maraton. Într-
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
a referentului pentru unitățile enunțului: co-enunțiatorul poate să se sprijine fie pe situația de enunțare (ambreiori), fie pe alte elemente ale enunțului (cotext). Distingem astfel două clase de unități, care își corespund într-un mod destul de simetric, în funcție de tipul de reperaj implicat. Pentru deicticele de timp, de exemplu: Reperul este enunțarea (ambreiori) Reperul este enunțul acum astăzi ieri mîine peste trei luni etc. în acel moment în ziua aceea în ajun a doua zi trei luni mai tîrziu La fel se
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]