331 matches
-
tous les mots. on enlève tous les papiers. Il n'y a qu'une chose qu'on gardera intacte, c'est : je trouve que. Ça, on le garde. 1.6. Următorul fragment este începutul unui roman. Studiați cum se realizează reperările spațiale și temporale luând în considerare, acolo unde este cazul, folosirea deicticelor personale și a timpurilor verbale: În august, prin locurile noastre, cu puțin înainte de înserat, o căldură puternică învăpăiază câmpurile. Nu ai ce să faci decât să stai la
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
récit (povestire) în loc de histoire (istorie), și acesta este cuvântul pe care îl vom folosi de acum înainte. Termenii de "discurs" și "povestire" nu trebuie înțeleși aici în sensul lor uzual; este vorba despre concepte gramaticale care trimit la sisteme de reperare a enunțurilor. Ține de "discurs" orice enunțare scrisă sau orală raportată la situația de enunțare (EU / TU / AICI / ACUM), altfel spus care implică o ambreiere. "Povestirea", în schimb, corespunde unui mod de enunțare narativă care se prezintă drept disociată de
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
enunțare la un sistem care se bazează pe o ruptură nu se face fără dificultate. 2.7. Dubla temporalitate narativă Mai sus am amintit de interferența dintre "povestire" și "discurs". Ne vom opri acum la un fenomen de interferență între reperări care, fără a obliga "povestirea" să cadă în "discurs", fără a-i perturba cu adevărat omogeneitatea, implică o reperare temporală față de scena narativă, și nu față de povestire. Să analizăm un alt fragment din Stendhal: Nenorocirea slăbește inteligența. Eroul nostru făcu
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
narativă Mai sus am amintit de interferența dintre "povestire" și "discurs". Ne vom opri acum la un fenomen de interferență între reperări care, fără a obliga "povestirea" să cadă în "discurs", fără a-i perturba cu adevărat omogeneitatea, implică o reperare temporală față de scena narativă, și nu față de povestire. Să analizăm un alt fragment din Stendhal: Nenorocirea slăbește inteligența. Eroul nostru făcu prostia să se așeze pe scăunelul de paie, care odinioară fusese martorul unor victorii atât de strălucite. [Azi] nimeni
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
amator, erudit, dar și estet. Diferențierea între funcția de desemnare și dimensiunea interlocutivă pare artificială: prin desemnare, sunt desemnate împreună, se acceptă o enunțare. Ne-am putut da seama de acest lucru atunci când am evocat "dubla temporalitate narativă" care permite reperarea anumitor deictice în raport cu scena de lectură. Departe de a dispărea, actul narațiunii contribuie la impunerea coreferințelor. Astfel se face că anafora "sărmanul neofit" are la bază o evaluare asumată de un cititor care ar fi parcurs deja etapele anterioare ale
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
am cumpărat, care trimite la "eu" + "tu"; într-adevăr, restul frazei include un tu care trimite la același co-enunțător ca și pronumele "dumneavoastră", folosit inițial. În ceea ce privește determinantul dumneavoastră, el asociază ambreiorul personal dumneavoastră și o relație sintactică interpretată drept posesivă. Reperări temporale: după optsprezece ani nu este un element deictic, căci nu presupune o reperare față de momentul enunțării, ci față de un reper implicit, indicat, în continuare, de cotext (vizita castelului). În schimb, acum optsprezece ani este deictic, având drept punct de
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
care trimite la același co-enunțător ca și pronumele "dumneavoastră", folosit inițial. În ceea ce privește determinantul dumneavoastră, el asociază ambreiorul personal dumneavoastră și o relație sintactică interpretată drept posesivă. Reperări temporale: după optsprezece ani nu este un element deictic, căci nu presupune o reperare față de momentul enunțării, ci față de un reper implicit, indicat, în continuare, de cotext (vizita castelului). În schimb, acum optsprezece ani este deictic, având drept punct de reper prezentul enunțării. Reperări spațiale: în al doilea turnuleț nu este un element deictic
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
ani nu este un element deictic, căci nu presupune o reperare față de momentul enunțării, ci față de un reper implicit, indicat, în continuare, de cotext (vizita castelului). În schimb, acum optsprezece ani este deictic, având drept punct de reper prezentul enunțării. Reperări spațiale: în al doilea turnuleț nu este un element deictic, deoarece presupune o reperare față de un element ce aparține cotextului, castelul de Fourchevif. Acolo nu este nici el deictic; enunțătorul evocă o situație de enunțare trecută (cf. în ordinea temporală
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
ci față de un reper implicit, indicat, în continuare, de cotext (vizita castelului). În schimb, acum optsprezece ani este deictic, având drept punct de reper prezentul enunțării. Reperări spațiale: în al doilea turnuleț nu este un element deictic, deoarece presupune o reperare față de un element ce aparține cotextului, castelul de Fourchevif. Acolo nu este nici el deictic; enunțătorul evocă o situație de enunțare trecută (cf. în ordinea temporală "în acel moment"), reperată grație cotextului și explicitată grație adverbului aiurea, care nu are
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
anterioare momentului enunțării, ci, aflate în interiorul unei subordonate temporale, marchează anterioritatea față de forma simplă a verbului din principală (când + Perfect compus = Propoziție principală la prezent). Al doilea paragraf ține de planul ambreiat; să notăm că prezența cuplului eu tu sau reperarea deictică față de situația de enunțare (cf. actualmente, dimineață): un prezent cum ar fi [Eu trebuie să lucrez], și tu să dormi are valoarea deictică a unei contemporaneități față de momentul enunțării și se opune, de exemplu, proceselor orientate spre viitor (Am
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
discurs nu se referă aici la formele canonice perpetuate de tradiția literară și retorică. În semiotică, analiza discursului și analiza textuală, noțiunea se aplică și în afara domeniului literar, în funcție de varii puncte de vedere (funcțional, enunțiativ, textual, comunicațional). D. Maingueneau propune reperarea și descrierea discursurilor constituente, "discursuri ce dau sens actelor colectivității" și sunt temei pentru multe alte genuri de discurs; Discursul literar. Paratopie și scenă de enunțare, (trad. de Nicoleta Moroșan), Institutul European, Iași, 2007, partea a 2-a, cap. al
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
halucinație colectivă? / 182 Chestiuni de vocabular / 185 Motivul unei absențe / 194 Cazul roman / 197 Ecoul creștin / 200 Capitolul VII Geografia artei / 203 Peisajul absent / 205 Profanarea lumii / 209 După peisaj / 214 Capitolul VIII Cele trei vârste ale privirii / 221 Prima reperare / 223 Panoramic (a se vedea tabelul) / 227 Indice, icoană, simbol / 232 Scrierea la începuturi / 236 Era idolilor / 238 Era artei / 243 Capitolul IX O religie disperată / 257 Încă o moarte a artei? / 259 Capitalul vesel / 263 Pontifex maximus / 266 Sublimul
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Le Vite de' più eccelenti pittori, scultori ed architettori Cele trei cezuri mediologice ale umanității scrisul, tiparul, audiovizualul decupează în timpul imaginilor trei continente distincte: idolul, arta, vizualul. Fiecare cu legile lui. Confuzia între ele este cauza unor inutile neplăceri. Prima reperare Ne vom ocupa aici doar de cronologie: cel mai sumar, dar și cel mai necesar dintre procedeele de analiză. Greutate legată de piciorul istoricului, și cu atât mai mult de gâtul estetului. La ce bun să ari marea, va întreba
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
și magneziu, sulfatul de calciu, cărbunele activ, polietena, polivinilpirolidona, amidonul și schimbătorii de ioni. FAZE MOBILE Solvenții utilizați pentru optimizare în cromatografia planară, clasați funcție de forța eluotropă. DETECȚIA Detectarea vizuală Placa este iluminată printr-o sursă convenabilă: lumina albă permite reperarea substanțelor colorate, lumina ultravioletă permite vizualizarea substanțelor fluorescente atunci când ele sunt iluminate cu aceste lungimi de undă. Pentru facilitarea detectării, se amestecă un indicator fluorescent cu stratul de adsorbant. Acesta poate fi o sare anorganică ce dă plăcii o culoare
ANALIZA MEDICAMENTELOR VOLUMUL 1 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/84343_a_85668]
-
posibilități de drenaj biliar realizat pe cale ecoendoscopică:drenajul biliar transgastric al căilor biliare corespunzătoare segmentului II și III, util în cazul neoplaziilor de hil hepatic [43-48];tehnica rendez-vous care permite cateterizarea CBP pe cale ecoendoscopică, introducerea unui fir ghid în scopul reperării papilei și continuării procedurii ERCP. Această tehnică este aplicabilă în cazul stenozelor biliare, a colangitei sclerozante sau a anastomozei Billroth II;coledoco-duodeno-stomia urmată de plasare de proteze de plastic sau metalice, permite rezolvarea stenozelor papilare cauzate de tumorile biliare distale
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Ionuț Negoi, Oreste Straciuc () [Corola-publishinghouse/Science/92159_a_92654]
-
a procesului psihic al adolescentului. Această comparație între doliu și adolescență va fi reluată de mai mulți autori, unii dintre ei folosind chiar „travaliul de doliu din adolescență” ca pe un fir roșu, ca pe o axă a înțelegerii și reperării primordiale a ansamblului de transformări psihologice constatate la această vârstă. Blos (1967), Frank și Hellman (1963), Laufer (1975) au reluat, în literatura anglo-saxonă de inspirație analitică, această comparație între procesul de doliu și travaliul psihologic al adolescenței. Printre autorii de
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
neglijat nici rolul analizei statistice în realizarea conexiunii cu mediul exterior, economico-financiar al întreprinderii, ceea ce presupune analiza relațiilor cu alte întreprinderi, cu băncile creditoare, cu bugetul public etc. Concluziile oferite de analiza statistică la nivel microeconomic trebuie să ducă la reperarea disfuncționalităților în funcționarea sistemului (întreprinderea) și să permită formularea de măsuri și decizii care să conducă la redresarea situației existente. Analiza statistică la nivel de întreprindere presupune parcurgerea următoarelor etape: − stabilirea problemelor ce fac obiectul analizei; − obținerea informațiilor necesare realizării
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
era decît un enunț teoretic), ci expune și normele ce trebuie avute în vedere pentru o evaluare critică a izvoarelor. E necesar ca sursele să fie căutate în arhive, chiar și în cele particulare, oricît de anevoioasă ar putea fi reperarea lor: de altfel, istoricul s-a dus să caute izvoare locale atunci cînd a trebuit să se informeze în privința raporturilor dintre Biserică și persani ori alte popoare barbare. De fiecare dată cînd istoricul găsește un document de arhivă, trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Cum justificăm atunci complexitatea abordărilor metodologice și a modelelor explicative? Ne-am putea spune, pe nedrept, că tocmai dificultatea studiului RS, puțin prezentată în această lucrare, lasă să planeze o anumită îndoială în privința realității existenței lor. Se știe însă că reperarea unei bacterii necesită o aparatură sofisticată, în ciuda urmelor dezastruoase pe care le poate lăsa asupra unui corp. Am învățat să construim telescoape numerice complexe pentru a defini mai clar și a îmbogăți harta cerească, ceea ce nu înseamnă că anumite stele
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
pozitivă, obiectivă a comportamentului, cu o finalitate filosofică pragmatică și în același timp progresistă. În scopuri economice, aceste rezultate sînt puse în slujba întreprinderilor (teste de aptitudini, evaluări ale personalului, publicitate...). Într-o perspectivă mai umanistă, ele pot servi la reperarea variabilelor care definesc învățarea, spre exemplu pentru a construi dispozitive educative destinate copiilor din grupuri defavorizate, catalogați drept "săraci în stimuli sau intensificări pozitive". Această sociologie implicită are drept obiect de studiu actorul redus la condiția sa de viață socială
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
principii generatoare de luări de poziție legate de inserții specifice într-un ansamblu de raporturi sociale [...], aceste scheme organizează procesele simbolice ce intervin în aceste raporturi." Doise, in Doise și Palmonari, 1986, p. 89 Acestea se stabilizează ca ansambluri de reperare și identificare, atunci cînd legătura lor cu entități sociale specifice devine mai clară și mai vizibilă. "Analiza reglementărilor efectuate de către metasistemul social în sistemul cognitiv este cea care constituie studiul propriu-zis al reprezentărilor sociale, în măsura în care legăturile lor cu poziții specifice
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
cogniții, deoarece este asociat unei diferențieri în interiorul unui grup. Putem atunci pune sub semnul întrebării existența, evoluția, transformarea sau dispariția unei RS dintr-o comunitate tocmai din cauza eterogenității ei. Trei caracteristici fundamentale ale RS (Moscovici, 1976, pp. 246-252) fac posibilă reperarea acestora: dispersia (vidul) informației privind obiectul reprezentării ca urmare a complexității și a diferențelor de poziție și de statut ale actorilor sociali. Un astfel de proces se declanșează atunci cînd acestora le lipsesc date obiective despre orice fenomen, fie el
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
constînd în a decupa cum trebuie bucățile și a face grămezi omogene. Utilitatea programului Alceste este deci aceea de a observa elementele de bază ale discursului, materia din care este făcut, fără a priori, ceea ce permite, în principiu, o bună reperare a ceea ce este pertinent să măsurăm pentru a descrie corect." Ibid., p. 25 Cinci mari clase de termeni apar în urma analizei textuale informatizate din Grand Robert: Paradigma de bază a lui "a mînca" După S. Lahlou, Penser manger. Alimentation et
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
asocieri de cuvinte, li se propune subiecților, într-o a doua fază, să construiască perechi de termeni care "par să meargă împreună". Acest tip de clasificare favorizează o mai bună înțelegere a sensului atribuit fiecărui cuvînt și un început de reperare a acelora care sînt alese mai frecvent pentru a fi asociate cu altele (termeni de legătură, centrali sau organizatori). Putem completa această abordare prin întrebări despre tipul de abordare, operat de fiecare subiect între două cuvinte (similitudini, contrast, legături diverse
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
multe feluri. De acuratețea specificării acestuia depinde și obiectivitatea/fidelitatea evaluării. Totodată, fiecare referent ascunde în subsidiar și anumite obiective sau funcții ale evaluării. Iată câteva referențialuri de acest tip: 1. Specificarea prin elemente de conținut. Profesorul face evaluarea prin reperarea elementelor de conținut însușite de elevi. Chiar din momentul predării, acestea le explicitează drept ținte ale evaluării și notării, iar elevii interiorizează exigențele sugerate de profesori. Centrarea asupra conținutului poate genera conduite de sumisiune și îngurgitare a cunoștințelor de către elevi
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]