320 matches
-
această dragoste copleșitoare să-i fi provocat viitorului poet, pentru a mă exprima în limbajul psihologilor, „diformități intelectuale și afective”, pe care, în loc să le corecteze, evoluția sa le accentuează. Astfel, cînd, ajuns adolescent, Narcisul familiei se împiedică de corijențe și repetenții, imaginea sa nu suferă prea mult, pentru că „dexteritățile” (respectiv desenul), la care e premiant, i-o restabilesc. Dar decisiv pentru instalarea convingerii că-i „un fenomen” e debutul în poezie. în epocă, poezia era considerată a fi emanația unor naturi
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
medicală: structura personalului medical; număr anual de consultații, frecvența consultațiilor unui deținut, accesul la tratament; tipurile de boli constatate; relația deținut-personal medical, calitatea serviciilor sanitare, frecvența plîngerilor împotriva tratamentului medical, traficul de medicamente; c. educația: rata de școlarizare, de promovare, repetenția, abandonul școlar; numărul de studenți și distribuția lor pe domenii de studiu; cheltuielile publice și private cu învățămîntul; calitatea serviciilor educaționale: calificarea personalului didactic, eficiența lui, spațiul de învățămînt, echipamentul utilizat, accesul la biblioteci, la cărți și reviste, frecvența lecturilor
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
pentru a scăpa. Când această luptă este câștigată de profesor, se spune că se înțelege bine cu elevii, iar învinșii sunt etichetați drept „elevi buni". Când, dimpotrivă, profesorul pierde, este vorba despre „o clasă slabă", iar „câștigătorii" sunt în pragul repetenției. Când nu câștigă nimeni este vorba despre „o clasă dificilă". Miza ambelor părți este demnitatea personală. La cealaltă extremă a relației profesor-elev se află profesorul identificat total cu clasa, luptând pentru ea cu direcțiunea școlii și cu inspectorul (S. Marcus
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
primul rând notele relativ mici pot crea interpretări greșite. Seriozitatea educației în vremea lui Spiru Haret se poate vedea și din notele mici pe care le luau și colegii lui Gheorghe Rădășanu, neexistând medii peste 9 dar existând cazuri de repetenție. Media pe an de studiu era între 7,50 și 8. Pe de altă parte din notele obținute se deduce că elevului Rădășanu i-au plăcut următoarele materii: geografia, științele naturii și pregătirea agricolă unde a avut cele mai bune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Claparède, Decroly. Într-adevăr, există în teoria pedagogică a lui R. Steiner o serie de idei întîlnite și în educația nouă: școala axată pe copil; locul important acordat creației artistice și contemplării naturii (îndeosebi în grădiniță); absența notelor și a repetenției; înlocuirea notelor cu un raport asupra activității fiecărui elev; importanța egală acordată activităților cognitive, artistice, tehnice și practice pentru formarea personalității elevilor etc. Spre deosebire de "școlile noi", cea creată de Steiner se remarcă printr-o extremă sistematizare spațială, temporală, socială și
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
mai multe inovații în desfășurarea procesului de învățămînt specifice ultimelor trei decenii menite să-i sporească eficiența (instruirea programată, mijloace audiovizuale, munca în grupuri mici, instruirea prin prescripții individuale, evaluare continuă etc.). Pretutindeni în lume se conturează puternic concluzia că repetenția nu este o soluție demnă de acceptat în epoca noastră; s-a constatat că, pe de o parte, elevii repetenți nu învață mai bine, iar, pe de altă parte, repetenția face să crească și mai mult costurile educației. Cîștigă, de
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
continuă etc.). Pretutindeni în lume se conturează puternic concluzia că repetenția nu este o soluție demnă de acceptat în epoca noastră; s-a constatat că, pe de o parte, elevii repetenți nu învață mai bine, iar, pe de altă parte, repetenția face să crească și mai mult costurile educației. Cîștigă, de aceea, teren așa-numita "pedagogie de sprijin", constituită din ansamblul procedeelor menite să ajute procesul de dezvoltare al copiilor proveniți din medii socio-culturale defavorizate. Astfel, în această direcție se bucură
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
evoluției învățămîntului pe plan mondial dar, pentru că subordonau totul "idealului politic", acestea își pierdeau din forța lor pozitivă, conducînd chiar la efecte negative. Astfel, idei corecte, promovate în întreaga lume ca acelea referitoare la prevenirea eșecului școlar și la ineficiența repetenției au condus la interzicerea repetenției la nivelul școlii primare, pentru ca, mai apoi, prin "contagiune" să se transfere și la celelalte trepte școlare. Să mai adăugăm și amintita dezorganizare a procesului instructiv prin alternarea activității practice cu cea teoretică în numele "principiului
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
dar, pentru că subordonau totul "idealului politic", acestea își pierdeau din forța lor pozitivă, conducînd chiar la efecte negative. Astfel, idei corecte, promovate în întreaga lume ca acelea referitoare la prevenirea eșecului școlar și la ineficiența repetenției au condus la interzicerea repetenției la nivelul școlii primare, pentru ca, mai apoi, prin "contagiune" să se transfere și la celelalte trepte școlare. Să mai adăugăm și amintita dezorganizare a procesului instructiv prin alternarea activității practice cu cea teoretică în numele "principiului integrării învățămîntului cu producția și
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
romantismul francez În care citam, ca pe un Înaintaș, pe Aloysius Bertrand, cu poemele lui În proză despre care, bineînțeles, onorata comisie nici că auzise; la fel cum maestrul nostru de muzică, harnicul și pedantul Ion Costescu, mă amenința cu repetenția atunci când neglijam (spre paguba mea de astăzi) plicticoasele sale solfegii, fredonând, În schimb, prin clasă din Beethoven, Wagner sau César Franck, motiv de notă proastă și corijență la muzică. Tot cam prin aceeași vreme (1905) eram abonat, clan destin, la
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
acestea, dacă nu m-ar fi făcut pionier în prima serie, ar fi fost o mare tragedie pentru mine - în seria a doua erau făcuți cei cu mediile 7, 8 și indisciplinații, în a treia cei cu 5, 6 și repetenții. Pentru că am fost doar comandant de grupă (șnur roșu), mi se părea că șnu rurile galbene și albastre erau deosebit de frumoase. Aveam pentru ele o fascinație aproape evlavioasă și țin minte că, odată, cînd le-am văzut în vitrina unei
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
legătură cu elevii de la școala profesională, pot face precizarea că În trimestrul I al acestui an școlar, 409 din totalul lor au medii de 5 și 6, deci au o pregătire mediocră, 98 sînt amenințați cu corigența și 20 cu repetenția, numai 62 au medii mai mari de 7. Deci, chiar din școala profesională ne vine cea mai mare parte de muncitori cu cunoștințe slabe”. Iată motivarea micului tartor bârlădean al cuvântului scris civilizat: „Datorită faptului că acest text conține o
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
meu, să-l folosesc și să-l pun la loc după întrebuințare. Am avut greutăți în activitatea de șef al clasei. La sfârșitul primului an de școală în clasa noastră au rămas mulți repetenți și s-a completat numărul cu repetenții din școala noastră și mai ales cu alți repetenți veniți de la alte școli, ceea ce a stricat complet echilibrul clasei. Unii colegi erau cu 2-3 ani mai mari decât media normală a vârstei, așa că elementele slabe au înrăutățit situația generală la
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
s-ar potrivi, dar circumstanțele țin de formule și obligații sociale pe care "pentru că sunt prea deștept" nu le suport. * Firea mea este excesivă, sub un aspect pașnic am gânduri violente, de mic m-am asociat (se spune "înhăitat") cu repetenții, cu toți răii. Cred că aceasta explică și preferința mea ciudată pentru psihiatrie dar pentru psihiatria activă, care ar trebui să ducă undeva, încă nu știu unde. Oricum, nu mi-a lipsit un temperament de psihiatru, manifestat precoce și nici un strop de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
în care trăim, abordarea unor politicieni nu este cu nimic mai brează. Este doar mai banală și, de aceea, mult mai puțin șocantă. Text publicat în România Liberă, 21 noiembrie 2006 Bolșevismul de clan și aria incompetenței O succesiune de repetenții În momentul în care președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso a proiectat lumina îndoielii asupra alegerii făcute de către premierul Tăriceanu, nu exista încă nici o discuție despre statutul candidatului în raport cu securitatea. Barroso avea o cu totul altă problemă pe care
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
învățământul obligatoriu, secundar, postsecundar și superior, dar și o categorie distinctă de indicatori referitori la calitatea, eficiența educației și formării profesionale. Este vorba de indicatori referitori la resursele sistemului de educație (financiare, umane și materiale), eficiența internă a sistemului (rata repetenției, rata de supraviețuire școlară, coeficientul de eficiență), rezultatele elevilor (indicatorii de performanță), precum și indicatori de monitorizare a educației, care reflectă calitatea educației. 3.2. ISCED-97 - Instrument de clasificare Internațională pentru educație Unul din instrumentele de referință comună ale politicilor educaționale
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
învățământul obligatoriu, secundar, postsecundar și superior, dar și o categorie distinctă de indicatori referitori la calitatea, eficiența educației și formării profesionale. Este vorba de indicatori referitori la resursele sistemului de educație (financiare, umane și materiale), eficiența internă a sistemului (rata repetenției, rata de supraviețuire școlară, coeficientul de eficiență), rezultatele elevilor (indicatorii de performanță), precum și indicatori de monitorizare a educației, care reflectă calitatea educației. Unul din instrumentele de referință comună ale politicilor educaționale, care facilitează comparabilitatea și convergența este Clasificarea Internațională Standard
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
corectă prezintă garanții, în mare măsură, certe de reușită deplină în activitatea de învățare; ei sunt scoși în afara pericolului de a rămâne în urmă la învățătură. Dimpotrivă, o bună parte din elevii predispuși rămânerii în urmă la învățătură și chiar repetenției, în special în clasele I și a II-a, sunt proveniți din rândul celor cu exprimare greoaie, a celor care nu îndrăznesc sau nu reușesc să-și verbalizeze observațiile, gândurile, sent imentele lor în mod liber . Ca urmare , formarea ș
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
zonă; ... g) asigurarea continuării educației după finalizarea învățământului de bază; ... h) stabilirea disciplinelor opționale. ... 5.2. Rezultate ale procesului/finalități 5.2.1. Rezultate ale evaluării interne 5.2.1.1. Fluxuri școlare: a) rata de promovabilitate; ... b) rata de repetenție; ... c) rata de participare la cursuri. 5.2.1.2. Rezultate școlare: a) mediile generale la sfârșitul anului școlar. ... 5.2.2. Rezultate ale evaluării externe 5.2.2.1. Situația la examenele de finalizare a studiilor: a) promovabilitatea la
CRITERII din 24 martie 2005 pentru evaluarea activităţii manageriale a directorilor/directorilor adjuncţi din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166557_a_167886]
-
zonă; ... g) asigurarea continuării educației după finalizarea învățământului de bază; ... h) stabilirea disciplinelor opționale. ... 5.2. Rezultate ale procesului/finalități 5.2.1. Rezultate ale evaluării interne 5.2.1.1. Fluxuri școlare: a) rata de promovabilitate; ... b) rata de repetenție; ... c) rata de participare la cursuri. 5.2.1.2. Rezultate școlare: a) mediile generale la sfârșitul anului școlar. ... 5.2.2. Rezultate ale evaluării externe 5.2.2.1. Situația la examenele de finalizare a studiilor: a) promovabilitatea la
METODOLOGIE din 24 martie 2005 de numire şi salarizare a directorilor şi directorilor adjuncţi din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166556_a_167885]
-
anticipată nu pot participa la celelalte probe specifice ale bacalaureatului care se susțin în clasa a XII-a, stabilite pentru clasele bilingve, și nu vor beneficia de mențiunea specială "secție bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat. ... (5) În caz de repetenție a clasei a XI-a, elevul de la secția bilingvă francofonă pierde beneficiul notei obținute în anul precedent. Acesta are obligația de a repeta modulul de învățământ pluridisciplinar bilingv și de a se prezenta din nou la proba anticipată de la sfârșitul
METODOLOGIE din 31 august 2007 de organizare şi desfăşurare a probei anticipate susţinute de elevii claselor a XI-a şi a probelor susţinute de elevii claselor a XII-a din secţiile bilingve francofone pentru obţinerea menţiunii speciale "secţie bilingvă francofonă" la bacalaureat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191842_a_193171]
-
copil minor aflat în întreținere permanentă la misiune, până la împlinirea vârstei de 18 ani sau până la terminarea cursurilor anului școlar în care copilul împlinește 18 ani. Indemnizația nu se acordă pentru copiii care repetă anul școlar, cu excepția cazurilor în care repetenția este cauzată de motive de sănătate, dovedite cu certificat medical; f) o indemnizatie lunara în valută pentru plata taxei de scolarizare pentru fiecare copil până la vârsta de 26 de ani, care urmeaza studii elementare, gimnaziale, liceale sau universitare în tara
LEGE nr. 495 din 12 noiembrie 2004 (*actualizată*) privind salarizarea şi alte drepturi băneşti ale personalului din administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe şi de la misiunile diplomatice, oficiile consulare şi institutele culturale româneşti din străinătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185031_a_186360]
-
copil minor aflat în întreținere permanentă la misiune, până la împlinirea vârstei de 18 ani sau până la terminarea cursurilor anului școlar în care copilul împlinește 18 ani. Indemnizația nu se acordă pentru copiii care repetă anul școlar, cu excepția cazurilor în care repetenția este cauzată de motive de sănătate, dovedite cu certificat medical; f) o indemnizatie lunara în valută pentru plata taxei de scolarizare pentru fiecare copil până la vârsta de 26 de ani, care urmeaza studii elementare, gimnaziale, liceale sau universitare în tara
LEGE nr. 495 din 12 noiembrie 2004 (*actualizată*) privind salarizarea şi alte drepturi băneşti ale personalului din administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe şi de la misiunile diplomatice, oficiile consulare şi institutele culturale româneşti din străinătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185032_a_186361]
-
de acces spre școala mixtă? Dar mijloc de transport școlar sau public? 6. Care este procentul absolvenților clasei a VIII-a care au promovat examenul de capacitate în anul școlar anterior? Dar în ultimii 3 ani? 7. Care este rata repetenției în ultimul an școlar? 8. Care este rata participării la concursuri județene și naționale (inclusiv olimpiade)? 9. Toate cadrele didactice sunt calificate sau în curs de calificare? Care este procentul personalului necalificat în personalul școlii? 10. De cât timp școala
ORDIN nr. 1.540 din 19 iulie 2007 privind interzicerea segregării şcolare a copiilor romi şi aprobarea Metodologiei pentru prevenirea şi eliminarea segregării şcolare a copiilor romi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191647_a_192976]
-
norme, pe sexe, numărul personalului didactic auxiliar; numărul personalului nedidactic; baza materială; gradul de cuprindere (rata brută și rata netă), numărul elevilor ce revin la un cadru didactic, numărul elevilor ce revin la 10.000 locuitori, indicele de promovare, de repetenție, de absolvire, de trecere dintr-o clasa în alta, abandonul școlar Tipul de serii de date: Anual Profilul de prelucrare a datelor: Național, regiuni de dezvoltare, județe, localități, medii de rezidență și forme de proprietate Lucrări realizate: "Învățământul primar și
HOTĂRÂRE nr. 316 din 14 aprilie 2005 privind aprobarea Programului cercetărilor statistice în anul 2005 al Institutului Naţional de Statistica. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167131_a_168460]