238 matches
-
ci o adevărată semnificație. Or, semnificația nu se poate găsi decît la un nivel superior de "complexitate". Zgomotul nu produce ordine, spune Altan, ci complexitate. IV. Conexionism sau inteligență artificială expresivă Comunicării reprezentative i-ar corespunde o inteligență artificială foarte reprezentațională, comunicării expresive îi corespunde o formă nouă de inteligență artificială: conexionismul. Conexionismul, sau neo-conexionismul, se interesează, de asemenea, de schema auto-organizațională, mai ales în măsura în care această schemă cît de dezordonată ar fi a criticat premiera cibernetică. Dar, dincolo de fractura operată, începînd
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
Rețelele, prin intermediul nodurilor (a căror sarcină poate varia), se comportă în mod aproape autonom, inventînd propriile lor reguli în funcție de variația ponderii conexiunilor. Deosebiți aici de inteligențele artificiale clasice, nu li se furnizează în avans reprezentările regulilor. Aceste rețele sînt a-reprezentaționale. Ele găsesc o stabilitate începînd cu constituirea lor internă, confruntată cu inputurile externe: apar la intervale aleatorii și ating stări stabile. Aceste stări formează atractori puternici pentru ansamblul rețelei. Holismul ansamblului este deci relativizat. Pentru moment, neo-conexioniștii lucrează la frontiera
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
intenție care înțelege să readucă pluralul la singular; multifațetele cunoașterii se reduc la o esență comună și cedează fascinației uluite a Întregului-Unu: acest obiect se numește știință cognitivă. Ea este știința tautistă a tautismului. Știința cognitivă: Delirul simonian era pur reprezentațional, cel al lui Varela numai expresionist. Recăderile lor practice nu afectau decît o parte a activităților umane: mașina care gîndește și vorbește, sau terapia transformatoare a energiilor. Știința cognitivă, în ce o privește, înțelege să însumeze ansamblul tehnologiilor spiritului, să
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
idealitatea lor. Sîntem prinși în construcția unui spațiu fictiv, ale cărui elemente sînt împrumutate de la cel existent, dar care sînt recompuse în mașinării textuale, cu scopuri de investigare 139. b) Apoi tautologia. La începutul lanțului, ipoteza unei gîndiri în întregime reprezentaționale, posibil de a fi explicitată după un sistem IPS. Aici și pentru un domeniu restrîns, cogniție = computare (ipoteză verificată de toate lucrările informaticienilor și de psihologia cognitivă). La sfîrșitul demonstrației după lărgirea ipotezei la alte "facultăți" sau funcții ale creierului
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
rigoare ca a cunoaște legile naturii. Ordinatorul, ca și creierul, funcționează prin paralelisme, prin raporturi multiple, pînă la învăluire. El își împrumută arhitectura funcțională de la neurofiziologie, căreia i se adaugă noțiunea de stări mentale. Ca și mind-ul, calculatorul are stări reprezentaționale. Prezentat în acești termeni, putem gîndi calculatorul ca un "spirit", deoarece transportăm ceea ce știm, în momentul actual, despre procesele mentale de recunoaștere a obiectelor și despre modul de funcționare a memoriei pe o mașină "inventată", un fel de paradigmă, construită
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
sa, ceea ce nu era decît ipoteză. Mijloc de convingere destul de perfid, care tinde să facă să existe, prin și într-o descriere, ceva a cărui existență rămîne, totuși, de demonstrat. Aici se găsește procesul însuși al tautologiei. Că există "stări reprezentaționale", de asta pot fi sigur, pentru că eu produc discursuri pe această temă! Și, cu siguranță, cu acest calcul știința cognitivă există! Ca și magia, animismul, religia, credința. Toate aceste producții ale spiritului valorează ceea ce valorează folosirea lor. Mai exact, ele
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
folosirea lor. Mai exact, ele există în funcție de utilizarea lor. Or, aici se închide știința cognitivă, tocmai aceste întrebuințări le contestă ea, deoarece declară că nu se interesează de perfecționările instrumentelor, nici de oricare altă realitate, în afara ei înseși. Realismul stărilor reprezentaționale devine astfel un pur autism, o afirmație fără garanție. Totuși, dacă acest autism este marca științei cognitive care se închide astfel în redundanță, această atitudine față de o realitate socială se apropie prea mult de mișcarea care afectează celelalte științe și
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
problemă acolo unde avem cuvinte legate (enunțări, propoziții; adică judecăți, dacă cuvintele legate sunt puse în "corespondență" cu o stare de lucruri). Ceea ce corespunde, în plan logic (formal sau constitutiv și normativ sau regulativ, ceea ce implică lingvisticul, de o parte, reprezentaționalul și noeticul, de alta), "sintezei" dintre cuvintele legate și lucrurile (stările de lucruri) la care ele se referă este judecata: "forma logică" prin excelență. Judecata ce exprimă adecvarea (corespondența) dintre cuvintele legate (în enunțări sau propoziții) și faptele (stările de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
judecată", categoria nu poate face trecerea de la senzații la "obiect". E drept, tocmai categoria este cea care "obiectualizează" senzațiile (prin intermedierea schemelor temporale ale imaginației transcendentale), însă numai în funcțiunea sa judicativă (ca funcție în judecată). Trecerea gândirii (în mod reprezentațional sau noetic) către lucruri, în vederea "sintezei" onticului cu lingvisticul, este, așadar, problematică. Căci onticul pare a fi de la bun început un fel de sinteză între lingvistic și noetic sau reprezentațional; în el însuși, noeticul (desigur, și reprezentaționalul) este, astfel, condiționat
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sa judicativă (ca funcție în judecată). Trecerea gândirii (în mod reprezentațional sau noetic) către lucruri, în vederea "sintezei" onticului cu lingvisticul, este, așadar, problematică. Căci onticul pare a fi de la bun început un fel de sinteză între lingvistic și noetic sau reprezentațional; în el însuși, noeticul (desigur, și reprezentaționalul) este, astfel, condiționat, ceea ce înseamnă că devine fără sens orice "realism" radical, în ipostaza "naturalismului", atunci când sunt deschise astfel de probleme privind judecata și adevărul-corespondență. Dar este fără sens și orice "subiectivism" abrupt
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
gândirii (în mod reprezentațional sau noetic) către lucruri, în vederea "sintezei" onticului cu lingvisticul, este, așadar, problematică. Căci onticul pare a fi de la bun început un fel de sinteză între lingvistic și noetic sau reprezentațional; în el însuși, noeticul (desigur, și reprezentaționalul) este, astfel, condiționat, ceea ce înseamnă că devine fără sens orice "realism" radical, în ipostaza "naturalismului", atunci când sunt deschise astfel de probleme privind judecata și adevărul-corespondență. Dar este fără sens și orice "subiectivism" abrupt, potrivit căruia "lucrul" este deja un fapt
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fiindcă judecata ne-a apărut deja ca sinteză a enunțului cu starea de lucruri corespunzătoare și topos în care se întâlnesc, în sensul unei sinteze, onticul și lingvisticul; pe de o parte, întâlnirea acestora face cu putință "gândul" (de natură reprezentațională sau noetică, așadar "logică") și corespondența sau lipsa de corespondență dintre elementele prinse în sinteză, adică valoarea de adevăr. Se cuvine, acum, încă o precizare: în momentul în care adevărul și-a ieșit din semantica sa ontologică, el a devenit
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Norocul face să se ivească noul în viața omului, așa încât urmele timpului nu sunt ale vremii trecătoare, pe care o simțim în indiferența ei față de tot ce cuprinde, ci ale timpului răzvrătit; am putea spune, ale clipei, și cred că, reprezentațional, nu ar fi greșit (și nici conceptual, raportat la "clipă" ca prezent autentic, în structura "temporală" a Dasein-ului, de exemplu). Dar acest timp răzvrătit, care rupe trecerea vremii, este cel care în-ființează, care aduce ceva în lume, care schimbă chiar
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
critic în analiza asimetriilor sociale, economice și politice, dar și ca mijloc de a impune un mod specific occidental de democrație liberală, economia de piață, având statutul unui "symbolic marker" (Griffin, 2001; Ghodsee, 2004). Sublinierea necesității de a integra valorile reprezentaționale ale cunoașterii dar și ale existenței cu bazele materiale, sociale și politice ale acestora constituie unul dintre motivele fundamentale de contestare a integrării dimensiunii de gen în educație și a includerii studiilor de gen în curriculum-ul academic și ar
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
și simbolică a criticii doar la suprafața instituției, fără nicio consecință materială la nivelul organizării sale. Acest proces simbolic de integrare superficială s-ar reflecta și în situația minorităților, păstrându-se, însă, inegalitatea politică și socială. Schimbarea la nivelul tehnicilor reprezentaționale, de la reprezentarea materială la cea simbolică, s-a manifestat și la nivelul schimbării de la o critică a instituției la o critică a reprezentării. În încercarea de a crea o diversitate cât mai largă a reprezentărilor s-au creat piețe de
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
care își prezintă cu o sinceritate seducătoare adevărata aventură trăită în chiar procesul elaborării și redactării cărții de față. Rămânând foarte aproape de textul prezentat, aflăm de la autoare că această carte reprezintă sfârșitul unei aventuri intelectuale, în care își expune posibilitățile reprezentaționale în cultura noastră prin intermediul interpretărilor sale personale ale unor texte notorii din cultura academică americană, texte ce definesc "nucleul tare" al cercetării din domeniul științelor comunicării din Statele Unite ale Americii și ale căror posibilități teoretice ar trebui explorate în cultura
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
clar pentru mine faptul că această carte pe care o încep acum, cu credința că bunul Dumnezeu mă va ajuta, și de data aceasta, să duc sarcina la bun sfârșit, este "sfârșitul aventurii", este momentul în care închei expunerea posibilităților reprezentaționale în cultura noastră (pe care îndrăznesc să le imaginez) prin intermediul interpretărilor mele ale unor texte notorii din cultura academică americană, texte ce definesc "nucleul tare" al cercetării pe domeniul Științelor comunicării în Statele Unite și ale căror posibilități teoretice trebuie explorate
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
pornească la drum cu un bagaj epistemologic esențializat în ce privește istoria metodologică a Științelor comunicării, bagaj pe care eu însămi îl port cu mine de atâta amar de ani, pentru ca, astfel, textele noastre, despre cultura noastră academică, despre propriile noastre posibilități reprezentaționale în domeniul Științelor comunicării să își găsească, în fine, locul binemeritat în cultura academică universală. Dedic aceste pagini studenților mei de la masteratul de Comunicare și mediere în conflictele sociale, a căror bucurie continuă a întâlnirii m-a mobilizat să fac
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
de la Coatesville. Îl vom asculta? Pentru a înțelege, la scară adecvată, măsura impactului viziunii lui Edwin Black asupra criticismului retoric, viziune ce a condus nu la "demisia neo-aristotelianismului", cum vom vedea într-unul din subcapitolele anterioare, ci la lărgirea posibilităților reprezentaționale pe domeniul Științelor comunicării, grație multitudinii de perpective din care, după Black, fenomenul discursiv poate fi apropriat (cu alte cuvinte, a "noilor retorici"), să ne întoarcem privirile înspre un alt studiu 178 al criticului, publicat în Quarterly Journal of Speech
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
context care legitima, de decenii, analiza de tip neo-aristotelian ca unică posibilitate de acces la spațiul discursiv. Cu alte cuvinte, în proprii săi termeni, întreaga cercetare critico-retorică exprima, până la momentul Edwin Black, ideologia neo-aristoteliană. Interesul profesorului Black pentru lărgirea posibilităților reprezentaționale în contextul cercetării critico-retorice este vădit în încercarea sa reușită de a inova, din punct de vedere teoretic, metodologic, și terminologic, disciplina, astfel încât, în "formula" sa nouă, aceasta să nu lase pe dinafară, să nu excludă, amuțească sau obnubileze contribuții
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
comunitate pe care o construim tot noi, prin mijloacele discursive pe care am învățat să le folosim, și pe care o chemăm la ființare asigurând-o permanent că e în siguranță, alianțele pe care le propunem sunt sigure, iar posibilitățile reprezentaționale pe care le oferim în breșa respectivă sunt tot atâtea oportunități autentice de autoafirmare a vocii pe teritoriul discursului. Însă paranteza sau parantezele pot avea mai mult decât un caracter sporadic, insular. Ele pot deveni însuși semnul jocu-lui cultural în
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
al puterii simbolice și mai puțin un proiect liberal, de extindere a comunității de securitate condus de valorile democratice universale. Ideea puterii simbolice rezonează cu analiza lui Mattern 176 făcută comunităților de securitate ca fiind construite pe baza unei forțe reprezentaționale sau narative.177 Celălalt corpus de lucrări aparținând constructivismului critic are afinități cu analizele lingvistice promovate de studiile privind pacea și se descrie pe sine însuși ca fiind o abordare mai profundă, discursivă, a identității și securității, apropiindu-se în
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
adesea ofensatoare) la adresa indivizilor sau a grupurilor. În abordările orientate spre agent se asumă faptul că indivizii, cel puțin într-o anumită măsură, determină alegerea caracteristicilor sau reprezentările simbolice. În ansamblu abordările constructiviste se pot împărți în două categorii, una reprezentațională, iar cealaltă derivând din teoria socială a identității. Post-pozitiviștii preferă termenul de "reprezentări" pentru a numi identitățile și înțelesurile intersubiective, în timp ce pozitiviștii au tendința de a utiliza termenul de norme. Conceptul de identitate integrează mai multe dimensiuni fundamentale pentru constructivism
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Foucault argumentează că subiecții produc reprezentări prin care obiectivează un altul căruia îi lipsește capacitatea de a rescrie discursul, astfel identitățile sunt constituite prin comparații pe care cercetătorii le descriu și le interpretează. Atât abordările identității sociale, cât și abordările reprezentaționale susțin că prin comparații se creează ierarhii inerente.376 Aceste abordări sunt divergente cu privire la sursa acestor comparații și gradul în care sunt instituționalizate. Uneori indivizii pot alege definiții pentru ei înșiși (sau pentru statele în numele cărora se exprimă), însă, în
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
însă, cu siguranță, în lupta cu privire la definiția identității de grup, sau alte dimensiuni ale conflictului, poate garanta mai multe investigații privind campaniile politice sau manevrele birocratice care îi aduc de acei lideri la putere în primul rând.380 O abordare reprezentațională, prin contrast, așează chestiunea contextului în centrul analizei. Ted Hopf381 tratează declarațiile liderilor sovietici ca fiind reprezentative pentru discursuri societale mai largi și caută articulările zilnice a acestor identități. Hopf încearcă să recreeze contextul în care sunt luate deciziile, citind
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]