192 matches
-
Sandu Tudor, care devenise în ultimii ani poetul oficial al Gândirii, după ce fusese modernist, e un simplu pastișor. Ștefan I. Nenițescu e dintre primii care s-a încumetat să scrie poezie religioasă (Denii). Câteva "mistere" dramatice sunt în spiritul sacrelor reprezentațiuni ale lui Feo Belcari. Modestul poet religios Const. Goran continuă pe Anton Pann în linia muzicească. "GÎNDIREA" Organul ortodoxismului literar este Gândirea în noua serie redactată de Nichifor Crainic și ilustrată de pictorul Demian. Toți colaboratorii (Zaharia Stancu, Ion Marin
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
chiar sâmbăta viitoare, dacă este cu putință, să ne ocupăm de această chestiune. Merg și mai departe și fac apel la toți membrii tineri din Cameră, la cei cu ideile cele mai înaintate: d. V.Morțun, întâiul socialist intrând în reprezentațiunea țării...”. Acesta este contextul în care Hanrieta este îngrijorată că, auzind că mai merge din când în când prin cârciumi, binefăcătorii lui Mihai Eminescu vor refuza să-i mai dea pensia. Fuga la București 22 martie: Despre însănătoșirea ei și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
con si derată ca definitiv încheiată abia în ianuarie 1880, când statul român răscumpără rețeaua de căi ferate apar ținând „societății acționarilor“ - continuatoare a vechii concesiuni dr. Strousberg. O asemenea inculpare lovește în modul cel mai grav caracterul și demnitatea reprezentațiunii noastre naționale. Noi cerem dar, de la domnia voastră, să orân duiți o anchetă parlamentară care să cerceteze cu pătrundere dacă în adevăr vreunul din foștii deputați a înjosit până la așa grad caracterul de mandatar al țării. Căci înaintea unei bănuieli atât
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Lucsandra * * * Subprefectul Dl. Protto Un țĕrran Dl. Mihăilescu Martin, păduraru Dl. Deleanu Țĕrani, țĕrance și soldați. Scena se petrece la moșia Haramului. Beneficientul se crede dator a mulțămi domnilor și doamnelor artiste pentru concursul grațios ce au dat la această reprezentațiune. Asemenea mulțămește d-nei F. Sarandi că a primit să joace din complesență rolulu Mariuchei. Preciurile: Benórele și loja I, 24 lei nuoi; loja II, 12 lei; stal I, 4 lei; stal II, 3 lei; stal III, 2 lei; galeria 1
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
nuoi. [Începutul la 8 ore seara precis]80 102 bucureștii de altădată 80. Afișul este reprodus după: TRC., an. IX, nr. 895, 28 februarie/12 martie 1871, p. 3. Am păstrat grafia epocii. teatrul bossel Duminică la 7 martiu 1871 Reprezentațiune extraordinară dată de d-șoara albina di rhona prima subretă și dănțuitoare a teatrului St. Jame din Londra Cu concursul d-lui comino Se va reprezenta camila Farçe en 1 acte melée de danses persoanele Otto, photographe dl. G. Magheru Lorens
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
20 de franci; stalul de parter, 10 franci; galeria, un franc. (Spectacolul începe la 8 1/2 precis) (fr.). trebuințele ce reclamă un teatru, voi cerca să țin ușile teatrului cât se va putea mai mult timp deschise, voi continua reprezentațiunile stagiunii de iarnă regulate, exacte, îngrijite, cu toată devoțiunea ce am pentru artă, cu tot respectul ce am probat că am pentru publicul român. Aș fi fericit dacă suferințele, sacrificiul, devotamentul și amorul artei cu care se va prezenta Teatrul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
al poștelor și telegrafelor) Circul Suhr. Deosebindu-se de celelalte circuri acoperite cu pânză, Circul Suhr, destinat să joace și iarna, este construit tot din lemn. Iată de pildă programul de la 2 iunie. circul suhr Sâmbătă 2 iunie 1873 mare reprezentațiune brillantă de gală Dl. și d-na Davene va escela mai cu osebire prin incredibilele sale producțiuni gimnastice pre cele trei trapeze în aer. Dl. Albert Suhr va escela mai cu osebire în producțiunea sa mimică pe cal, sub titlul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Hoții de codru, a patra cu Radu Basarab etc. anul 1873 217 23. Am verificat și am completat informațiile oferite de Bacalbașa privind repertoriul stagiunii 1873-1874 a Teatrului cel Mare din București cu „programa“ tipărită în TRC. (Teatrul cel Mare. Reprezentațiuni române. Compania dramatică M. Pascaly. Programa. Stagiunea 1873-1874, an. XI, nr. 1084, 16/28 septembrie 1873, p. 3). Era cea de a treia stagiune a concesiunii M. Pascaly, stagiune inaugurată la 23 septembrie/5 octombrie 1873 și încheiată la 5
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Național, revista Cer cuvântul.25 În ziua de 8 decembrie revista a fost citită în comitet, a plăcut mult și a fost primită. Aceasta a fost cea dintâi revistă teatrală în București, a avut în șir un mare număr de reprezentațiuni cu săli foarte pline și a salvat Societatea „Artiștilor asociați“. Millo juca rolul protagonist, adică ceea ce se numește în Franța: „Comperul“, iar Frosa Sarandi, „Compera“. Pe ariile la modă erau cântate numeroase cuplete. Pretutindeni auzeai răsunând cupletul Cișmigiului, al Circului
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ca să i ceară ca alegerile senatoriale să fie libere. Ieșind de la Palat, Ion Brătianu face să se publice în fruntea ziarelor de opoziție următoarele rânduri: „Am dizolvat Senatul, a zis măria-sa, pentru ca să se deschidă drumul legal al reintrării în reprezentațiunea națională. Alegerile vor fi libere, am dorit-o, o doresc și răspund că libere vor fi.“23 Când aceste rânduri au apărut în public cu autorizația domnitorului, toată lumea a înțeles că regimul conservator era sfârșit. Pentru întâia oară prințul Carol
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
bine, polii imperiali se văd în toate mâinile. Petrecerile bucureștene urmează și se dezvoltă. Iată programul grădinei Union-Suisse din strada Câmpineanu pentru 26 iulie: „Trupa de sub direcția Fanelly va da, în beneficiul d-lui Ercole Carini, o frumoasă și variată reprezentațiune, după următoarea programă: 1. Parte: Trifouillar le Brasseur, Athend-moi-z-y; Chanson Russe; Ho! Y a ho!: Moda din ziua de astăzi, romanță. 2. Parte: Une lune de miel Normande 138. 3. Parte: Cliquot, Fantaisie (Lombard). Le champagne, musique de Mr. Carini
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
minte slabă ce mă aflu”. Ea nu-i acuză direct pe făptași, ci-i determină pe aceștia să se demaște singuri. George Călinescu considera că „Vitoria e un Hamlet feminin, care bănuiește cu metodă, cercetează cu disimulație, pune la cale reprezentațiuni trădătoare și când dovada s-a făcut dă drumul răzbunarii”. Același critic o compara pe Vitoria Lipan cu Anca din drama "Năpasta" (1890) a lui I.L. Caragiale. Balada „Miorița” se remarcă printr-o atitudine de neputință, de resemnare și de
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
un drac îi stă la cap altul îi face foc la picioare; pe cel ce dohănește până popa îi în biserică dracul îl zdrobește; mincinosul are un vas cu apă înaintea lui și îi este sete dar nu poate bea. Reprezentațiunile aceste ale iadului le închide moartea care în o mână are o coasă, în alta o greblă. - Pe păretele din fund este icoană celor 10 fete fecioare cu candele. - După ușa bisericei la scara turnului este ”lenea”, închipuită prin o
Biserica de lemn din Zalnoc () [Corola-website/Science/309788_a_311117]
-
a început să scrie o piesă de teatru, dar nu le arată nimic”.. Desigur, încercarea de a scrie teatru trebuie pusă în relație directă cu spectacolele acestei trupe, căci iată căt de fascinat era de evoluția scenică a actorilor: "" La reprezentațiuni, Eminescu era numai ochi și urechi. Nemișcat, pironit cu ochii asupra actorilor, nu aplauda, nu vorbea, ci numai sorbea fiecare cuvânt și fiece melodie, făcea haz mare de comicul Comino și se supăra grozav când vreun coleg îl întreba ceva
Compania Fanny Tardini-Vlădicescu () [Corola-website/Science/309926_a_311255]
-
o mărturie edificatoare despre pasiunea lui Eminescu pentru teatru, izbucnită în urma contactului cu trupa Tardini - Vlădicescu. Într-o scrisoare, din 1889, către Titu Maiorescu, el nota: “M. Eminescu, spirit deștept și inima ușor impresionabilă, n-a rămas scutit de efectele reprezentațiunilor; asupra lui au făcut o înrâurire chiar mai mare...Teatrul l-a abătut de la studiile sale gimnaziale, voia și el să fie actor și autor dramatic! și-așa a părăsit gimnaziul (...) Teatrul aprinsese creierii și la alți tineri, mai puțin
Compania Fanny Tardini-Vlădicescu () [Corola-website/Science/309926_a_311255]
-
prevede detaliat - în special la art. 88, dar și la alte articole - care sunt puterile Regelui României: Art. 10. [...] Decorațiunile străine se vor purta de Români numai cu autorizarea Regelui. Art. 34. - Puterea legislativă se exercită colectiv de către Rege și Reprezentațiunea națională. Reprezentațiunea națională se împarte în două Adunări: Senatul și Adunarea deputaților. Orice lege cere învoirea a câtor trele ramuri ale puterii legiuitoare. Nici o lege nu poate fi supusă sancțiunii regale decât după ce se va fi discutat și votat liber
Prerogativă regală () [Corola-website/Science/337492_a_338821]
-
în special la art. 88, dar și la alte articole - care sunt puterile Regelui României: Art. 10. [...] Decorațiunile străine se vor purta de Români numai cu autorizarea Regelui. Art. 34. - Puterea legislativă se exercită colectiv de către Rege și Reprezentațiunea națională. Reprezentațiunea națională se împarte în două Adunări: Senatul și Adunarea deputaților. Orice lege cere învoirea a câtor trele ramuri ale puterii legiuitoare. Nici o lege nu poate fi supusă sancțiunii regale decât după ce se va fi discutat și votat liber de majoritatea
Prerogativă regală () [Corola-website/Science/337492_a_338821]