3,228 matches
-
traducătorilor sau prefațatorilor, nu unui recenzent. Traian D. Stănciulescu, semnatarul prefeței (la care voi reveni de îndată) la Arta de a trăda, a încercat și el, fără succes ca și mine, să descopere identitatea misteriosului Casamayor. Firește, un astfel de reproș pare simplă dovadă de comentariu arțăgos, pentru că în precarele noastre biblioteci orice investigație biobibliografică rămîne o aventură fără mari sorți de izbîndă. Dar mi-e cu neputință să nu mă întreb: de unde îi va fi venit editorului ideea să publice
Arta neprofesionalismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17399_a_18724]
-
i-o pusese la dispoziție) - menționa la 2 aprilie 1935 aceluiași Rosetti că la finele volumului V din "Opera lui Eminescu" va da o mică postfața "unde voi explica de ce nu dau bibliografie". Ca să adauge, răutăcios, confirmăndu-l pe Vianu an reproșul acestuia: "Doar n-o să citez pe Vianu" (Cf. vol. 14, p. 545). Mai ăntins și mai complex se constituie capitolul bunelor raporturi ăntre cei doi abia după 1944. Că simpla paranteză menționez ignorarea lui Călinescu-prozatorul an "Artă prozatorilor români", nu
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
în culpă, pentru că prezintă istoria României fără acea emfaza cu care am fost obișnuiți în epoca lui Ceaușescu și pentru că abandonează cuvinte și slogane scumpe national-comunismului. Sechelele unui anumit mod de gîndire se văd cu ochiul liber în astfel de reproșuri. România n-ar avea decît o istorie, s-a spus, iar manualele alternative ar fi nepotrivite. Cineva a pledat pentru că în școala să fie învățată istoria oficială, concepută, adică, din punctul de vedere al statului, lăsînd pe seama studiilor istorice chestiunile
Cui i-e frică de manualele alternative? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17509_a_18834]
-
mărește, cu atat această ași pierde vigoarea și, implicit, si adepții. M-am oprit asupra acestor aspecte pentru că ele șanț, evident, pertinente pentru lumea an care trăim noi astăzi, pentru propriile noastre schimbări de paradigme. an scandalul manualelor, unul dintre reproșurile vehiculate se referă la varsta autorilor (nu cei incluși, atenție, ci aceia ce semnează pe coperta manualului). S-a spus că nu ar avea experiență didactica, și deci nu ar avea de unde ști ce e bine pentru ănvătămănt. Total greșit
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
în treacăt că prin aceeași prisma internaționalista a încercat să-l judece pe Eminescu și Panait Istrati, în articolul intitulat Între Neam și Umanitate, publicat în Adevărul literar și artistic din 21 septembrie 1924, în care poetului i se aducea reproșul naționalismului, din care ar fi derivat o izolare a culturii române. În schimb ni se pare mai puțin oportună asocierea "reconsiderării" lui Eminescu, propusă de Emil Iordache, la funcția de "religie degradata" a comunismului (idee enunțata de Jules Mounerot, de
"Literatura orizontală"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17513_a_18838]
-
rigoare dar și suspense logic (combinație atît de rară), a doua tocmai prin priceperea stilistica, literară, cu care reînvie (și cuvîntul nu mi se pare deloc cliseizant, în acest context) o lume moartă, atît de depărtata de noi. Am două reproșuri importante pentru ambele volume, unul fiind valabil pentru majoritatea aparițiilor editoriale românești. Nu am înțeles foarte limpede ce statut a avut, inițial, antologia editata acum de Polirom. Se pare că ea a fost preluată dintr-un original italian, dar totodată
Omul medieval by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17594_a_18919]
-
puteau (și trebuiau) să fie suplinite de o scurtă informație venind din partea editurii. Sau a celui ce semnează postfața, altminteri un studiu foarte interesant și competent despre traiectul intelectual al Școlii Analelor, Alexandru-Florin Platon. În privința volumului publicat de Editură Meridiane, reproșul e mai punctual, dar iarăși cu aplicație largă: am mari dubii în privința traducerii. Duby-ul din această carte e diferit mult de cel din alte volume cunoscute deja cititorului român. Un Duby mult mai lunecos și îndrăzneț stilistic, mult mai literar
Omul medieval by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17594_a_18919]
-
ediției s-a ajuns cu materia la sfîrșitul anului 1932 înseamnă că mai sînt încă de publicat însemnările unui deceniu întreg, deci mai e destul pînă departe. Nu vreau să fac din această constatare (o benigna judecată de realitate) un reproș. Pentru că cine citește acest singular jurnal are a spune că fără înzestrarea însemnărilor, adesea critice, cu un corpolent aparat de note și comentarii, care explică sensurile toate (chiar cele ascunse), înțelesul lor rămîne o enigmă. De aceea, tocmai alcătuitorilor învățați
Un eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17606_a_18931]
-
se transforma, cu o structură și o redacție diferite, în revista România literară, cea care există și astăzi. 1963, anul cel mai literar al „Gazetei literare“ Primii ani sînt, cum era de așteptat, cei mai convenționali, marcați de subordonare, iar reproșurile din „Scînteia” sînt destul de vagi (revista „nu luptă cu fermitate împotriva apolitismului și a rămășițelor mic-burgheze”). Revista are un aspect destul de liniar, ies în evidență accentele antiestetice, Maiorescu este ținta favorită, canonul, așa cum reiese din premii și elogii, este dominat
O revistă culturală în comunism. „Gazeta literară“ 1954-1968 by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/2502_a_3827]
-
elită a Ministerului Apărării nu au fost cumpărate, iar pacienții s-au plâns că trebuie să le cumpere din farmacii. Presa a mediatizat intens cazul pacientei decedate Elenei Galaman. Presa a scris și atât. Nu a existat nici o consecință. Principalul reproș al ANRMAP a fost legat de lipsa unei licitații, iar amenda nu a fost atacată de col. dr. Ranetti, care s-a grăbit să o plătească, iar astfel și-a confirmat ”greșeala”. Comandantul Spitalului, afacerist împotriva legii Ministerul Apărării trebuie
Comandantul Spitalului Militar Central, afacerist cu venituri de 40.000 de euro în doar 6 zile de activitate () [Corola-journal/Journalistic/25072_a_26397]
-
claritate fără cusur. Mortua est! Versul 4, strofa 8 (ed. Maiorescu): „Pe fruntea ta mîndră cunună de laur”; „Convorbiri literare”, 1 martie 1871: „Pe fruntea ta pală cunună de laur”. Substituirea lui pală prin mîndră fusese, putem zice, „anticipată” prin reproșul maiorescian adus poeziei Mortua est!: „Abuz de cuvîntul pală, care poate n-ar trebui uzat deloc” (Direcția nouă în poezia și proza română, 1872). Peste aproximativ un secol, I. Negoițescu va identifica în paloare unul „dintre cele mai pregnante simboluri
„Așa făceam și cu versurile lui Eminescu“ by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2526_a_3851]
-
dintre cei mai inteligenți scriitori români din toate timpurile. Cedările lui, atâtea câte vor fi fost (mi se pare impropriu să le contabilizăm) nu constituie, ca în atâtea alte situații, simple înregimentări. „Darurile” lui sunt daruri grecești. De altminteri, printre reproșurile pomeniților politruci figurează și acela că personajul Caragiale se dovedește un mai aprig adversar al prostiei (pur și simplu !) decât, așa cum și l-ar fi dorit ei, al „păturii suprapuse”. Detaliul e întru totul grăitor: afin spiritual cu autorul Scrisorii
Moraru, Novicov and C-ia by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2538_a_3863]
-
ei (așa cum o și face, în Cuvântul înainte, editoarea acestei cărți, Astrid Cambose) ca să ne convingem de rea-voința (acesta e cuvântul) acestor acuzații. Îmi vine greu să cred că, în plină modă a minimalismului, mai poate sta în picioare un reproș de felul acesta. E vetust și, pe deasupra, nerealist. Am colegi a căror carieră s-a construit exclusiv pe baza lungilor și repetitivelor cronici de carte. Și atunci, cum e posibil să te îndoiești de Undele scurte, de pildă, sau de
Falsa problemă a operei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2427_a_3752]
-
a făcut nimic pentru a promova adevărate valori ale României. Pentru a demonstra exact contrariul, fostul prezentator TV a arătat că, în urmă cu patru ani, a scris un material despre o mare campioană: Diana Mocanu. Mi-au fost aduse reproșuri că nu am făcut nimic pentru a promova valorile în România! I-auzi? Aveți aici un articol scris de mine acum fix patru ani despre Diana Mocanu, cea mai titrată campioană la înot o României! Brăileanca a câștigat la 16
Huidu: Niciun ziar nu va prelua AȘA CEVA! Nație de impostori by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/24351_a_25676]
-
expresia lui va fi dată de un text „greșit”, în care lumea va fi cuprinsă în consecință greșit. Scriitorul-(demiurg) alunecă astfel într-o situație culpabilă. Prezența scriitorului în viața/lumea literară este și ea greșit interpretată. Prietenii îi aduc reproșuri privind atitudinile lui în diverse situații. Nu înțelege comportamentul unor oameni și mai ales „grosolănia de nevindecat a percepțiilor” lor. Problemele acestea nu țin doar de simpla politețe sau chiar de etică. Percepțiile, grosolane sau nu, riscă să-i falsifice
Desprinderea de lume by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2391_a_3716]
-
Iar a treia e că țara noastră are nevoie de o nouă direcție. E adevărat că la noi reforma a întîrziat, totuși procesul reformei s-a pus vizibil în mișcare, iar în ultimele luni el a căpătat o anumita viteza. Reproșurile care se fac guvernului - că nu are o strategie, ca privatizează pe bani puțini sau că închide întreprinderi nerentabile de frica FMI sînt, pînă la un punct, justificate. Dar în clipa în care viteza reformei a crescut, acuzele care se
Prejudecăti si iluzii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18204_a_19529]
-
cartea lasă la vedere amprenta unei vîrste metodologice, conferind scrierii sale o anume epicitate. În fapt, elaborîndu-si migălos dizertația, Adriana Babeți a construit o structură tectonica, alcătuită din straturi ușor detectabile de către geologii hermeneuticii. Nu este nici pe departe un reproș, ba chiar dimpotrivă: o atare stare de fapt mai curînd îmbogățește textul critic, transformîndu-l într-o scriere cu trei dimensiuni șui generis. Întîrziind în continuare în sfera metodelor, mă grăbesc să precizez că, obligată de anvergură intelectuală a întreprinderii sale
Modelul Cantemir by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18198_a_19523]
-
atrocități, acestea fiind un subiect adevărat și pe care îl putea trata convingător. În orice caz, ceva ce nu se potrivea cu poezioarele lui idiliste, - nu zisesem astfel, însă se înțelegea. Atunci, generalul protestase cu multă demnitate și cu un reproș estetic, în sensul că sînge și cadavre poate să vadă orișicine pe lumea asta, dar cine scrie poezii... Și aici vocea lui se înduioșase subit și față i se întinsese într-o expresie de voluptate greu de spus... Niciodată realitatea
Per modo di dire by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18202_a_19527]
-
18 miliarde de dolari a cumpărat clubul de la Donaldo Sterling, miliardarul în vârstă de 80 de ani care a fost suspendat pe viață de NBA după ce a făcut afirmații rasiste în timpul unei conversații private cu asistenta sa. Aceasta a primit reproșuri de la fostul patron al echipei LA Clippers pentru faptul că "se afișează alături de negri", scrie stirileprotv.ro. Sterling cumpărase LA Clippers în 1981, plătind 12 milioane de dolari.
Steve Ballmer, fost CEO la Microsoft, noul patron de la LA Clippers by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/21593_a_22918]
-
astăzi își amintește cu drag de perioada școlară, pentru că aici a găsit căldura sufletească în randul colegilor și tot aici a reușit să mai uite de amărăciune și de clipele de teroare provocate de violența din familie, “Am îndurat multe reproșuri în timpul liceului, soția tatălui meu se plâgea în permanență că banii sunt insuficienți. În clasa a XII a, ambii părinții nu m-au mai lăsat să merg la școală, m-au sfătuit să mă mut la Marian Maican, un prieten
De ce persoanele cu dizabilităţi nu au acces pe piaţa muncii () [Corola-journal/Journalistic/21597_a_22922]
-
Ponta i-a spus lui Rareș Bogdan că refuză să vină în platoul Realitatea Tv nu pentru că acest post îi este ostil, ci dintr-un "principiu". "Lipsa mea din platoul Realitatea TV se leagă de un principiu și de un reproș pe care îl fac trustului de presă și dacă reușim să ne înțelegem pe acea problemă voi veni oricând. Vin când sunt convins că și Realitatea, ca orice trust, plătește taxe și impozite, nu poziția critică sau laudativă la adresa mea
Rareș Bogdan, schimb de replici cu Victor Ponta by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/21951_a_23276]
-
care bănuiesc ce greu e a trăi numai pentru artă și nefericire! Cărțile mele s-au născut din oboseli, inaccesibile Balcanilor". Ansamblul scrisorii este conceput ca un răspuns la imputările - probabil de natură mai intimă ale corespondentei - și conține unele reproșuri delicate, semn că Cioran nu fusese indiferent la farmecul poate mai mult intelectual al poetei. " Din vremurile bune, în care matale, Dossios și cu mine primblam inteligența prin parcurile și nopțile Sibiului, drumurile noastre s-au separat în acest fel
O parteneră de corespondență a lui Cioran by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16666_a_17991]
-
andrelele ceasuri în șir. Uneori își întoarce capul spre ușă și ochii i se umplu de lacrimi. Nu mai are putere să aștepte. Când Jean îi trece pragul, își lasă încet mâinile în poală și timpul se oprește în loc. Remușcări, reproșuri, explicații, de mii de ori rostite în gând, nu-și găsesc drum din inimă spre buze. Fiul rătăcitor îngenunchează la picioarele mamei, îi sărută mâna, ea își culcă obrazul împuținat de boală pe umărul lui și un plâns nestăpânit, eliberator
BIOGRAFIE ȘI APOLOGIE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16696_a_18021]
-
au împărtășit în totul această poziție, considerată prea limitativă. Critica nu poate dispărea, s-a spus, prin limitarea ei la simple acțiuni de oficiu publicitar. Sunt și acestea necesare dar nu țin, în fond, de lotul criticii. Am înregistrat și reproșuri directe făcute criticii și în special pe acelea, formulate pe un ton definitiv, de prozatoarea Maria Luiza Cristescu. După domnia sa critica de azi nu a "ajutat" în nici un fel romanul, este defazată, înțepenită în formule vechi de o sută de
Situația romanului by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16695_a_18020]
-
păstrată de marele critic și predată în 1902 B.A.R., s-a conservat ca un tezaur de preț, fiind, și azi, posibilă de consultat. Maiorescu a făcut, astfel, un serviciu imens culturii și literaturii române. Dl Cernăianu aduce mari reproșuri lui Maiorescu și medicilor curanți ai lui Eminescu pentru că boala lui a fost considerată a fi sifilis și de origine ereditară. Cîte injurii și blesteme nu aduce, pentru asta, dl Cernăianu, considerînd că acest diagnostic a fost pus de conivență
O contrafacere grobiană by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16735_a_18060]