22,650 matches
-
ca De Gaulle care, voiajând, nu purta asupra sa decât tunul cu bătaie lungă și precisă, marca "Malraux", ( cum ai zice Krupp) tunul Malraux. Astfel vorbea pe atunci colegul, oferind și alte amănunte, tot atât de pitorești, pe care nu le mai reproduc, pe scurt, cum e turcul și pistolul. După el, după acest scriitor român plin de umor și mai ales lucid, dacă ar fi fost în locul domnului Iliescu, ( o ficțiune, nu dăm cu parul) întâlnindu-se cu autorul unui Veac de
Și columbianul râse feroce... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13983_a_15308]
-
1915, publicat de Editura Compania ( posesoare a unei părți a acestui documentar, încă aflat în țară și benefic recuperat, în timp, de la niște vânzători mai mult sau mai puțin ocazionali). Pentru a-mi susține afirmația privitoare la sentimentele Marthei Bibescu, reproduc însemnarea, datată 4 august, despre granița de la Predeal: "O piatră mare albă. Piatra de hotar. Limita țarinei, a proprietății. Înțelegem asta. Piatra din care se face altarul, căminul și hotarul. Uneori și mormântul pentru cei care pot." După cum se va
“Jurnal” din anii neutralității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13982_a_15307]
-
disputele "teribile" în care sunt angrenați și politicieni români în disputa pentru poziția de neutralitate a țării în anvergura luată de război. Comentatori de o vivacitate caustică sunt contele Czernin, Ministrul Austro-Ungariei la București și Barbu Știrbei. Citatul din Salustius, reprodus de Martha Bibescu, îi exprimă perfect convingerile: "Istoria nu este decât anecdota câtorva mari oameni." Volumul este însoțit de "nota asupra ediției", datorată lui Vasile Zincenco, din care citez că Martha Bibescu "excelează în arta referinței" și de "cuvântul înainte
“Jurnal” din anii neutralității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13982_a_15307]
-
Volumul este însoțit de "nota asupra ediției", datorată lui Vasile Zincenco, din care citez că Martha Bibescu "excelează în arta referinței" și de "cuvântul înainte" de Ion Bulei. Rețin de aici toate informațiile judicioase asupra istoriei noastre. Din multitudinea lor reproduc următoarele amănunte: că România "era o țară înconjurată de români", condiție impusă de granițe, față de care acționau diferit "nerăbdarea sufletească a unora, neputința altora, durerea sângerândă a foarte multora, nepăsarea celor care profitau ca să se îmbogățească, speculând vremurile și situațiile
“Jurnal” din anii neutralității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13982_a_15307]
-
eseu despre Kundera și faimoasa epistolă din 1993 a lui Joseph Brodsky către Va¹lav Havel referitoare la postcomunism. l Ca de obicei, foarte spirituală tableta dlui Dan Perjovschi din revista 22 nr. 684 intitulată Irak, impresie răsărit de soare. O reproducem integral: Faptul că oameni proaspăt scăpați de dictatură se răzbună pe statui și pe portrete, fugăresc milițieni sau se minunează de chiuvetele cu robineți de aur din palatele construite pe mizeria lor îmi este cunoscut. Ce aș vrea eu să
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13998_a_15323]
-
să fii proaspăt întors de la spovedanie trecând în drum spre casă și pe la medicul de familie pentru a ști că nu din cauza unui eventual puseu de febră te bântuie halucinațiile.... Așadar, acolo, în platoul televiziunii naționale (nu una de cartier), reproducând la scară potrivită suprafața României, simpatica Mihaela Crăciun moderá cu un fel de veselie calmă o conversație la care participau (în ordine alfabetică, nu-i așa?): Adrian Cioroianu, Rose Marie Mociornița, Tudor Octavian, Horia Roman Patapievici, Dan Pavel, Sandra Pralong
Cartofi pai cu mujdei de usturoi by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10382_a_11707]
-
de abia de patru ani în Occident, am plecat din România în 1987. A fost prima mare experiență ne-germană. Pe de altă parte, relația mea cu Italia a fost cu totul diferită de cea a colegilor mei vest-germani care reproduceau așa-numitele fantezii aflate în circulație din timpul lui Goethe. Recunoșteam în Italia cîte ceva din acel sud al Europei și anume - nonșalanța și o dezordine pe care mi-a fost dat să le trăiesc în Banatul românesc. Italia a
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
români, pe care a și scris-o și publicat-o la Londra, în 1906: From Carpathian to Pindus. Pictures of Roumanian country, by...,With two maps and sixty-three illustration (Fischer Unwin, XII+379 p.). încă de la motto-ul cărții, care reproduce o opinie a lui Alexandru Lahovary, ,}ăranii, partea cea mai numerousă și mai interesantă a poporului românesc", autoarea își declară opțiunea de a prezenta România prin istoria ei și prin civilizația ei tradițională, prin cultura țăranului român. Face mai întâi
Din Carpați în Pind by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/10416_a_11741]
-
și moarte. Despre un trio amoros - doi băieți și o fată - și paradisul visat, care devine paradisul pierdut. María José Sanchez crede că vocația ei artistică este să picteze monstruozitatea vieții; Jaime González, extravertit și cuceritor, vrăjitor al penelului, poate reproduce opera oricărui maestru, dar nu reușește să-și găsească stilul personal; Marcos Molina Schulz, cel mai frumos și cel mai talentat student din facultate, este inapt să se bucure de darurile cu care este înzestrat. Împreună, vor alcătui un ménage
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
Preluînd o știre a televiziunii publice „Rossiya 24”, „The Telegraf” relatează că protestele din Hong Kong au fost organizate de S.U.A și Marea Britanie, liderii mișcării „Occupy Central fiind special pregătiți de serviciile secrete americane, iar tactica protestatarilor din Hong Kong reproduce scenariul revoluțiilor portocalii, de fapt lovituri de stat, care au demis guvernele din Georgia, Kargâzstan și Ucraina.” Experții consideră că și Marea Britanie se află în spatele protestelor din Hong Kong din cauză că își pierde beneficiile economice pe care companiile britanice le-au avut
Secolul american se termină, începe cel al Pacificului [Corola-blog/BlogPost/94289_a_95581]
-
exponențial, pe măsura detalierii uimirilor sale: NU putem spune că istoricii români nu cunoșteau limba italiană (n.n. ba chiar, unii dintre ei, erau școliți până la nuanțe de mare finețe, îndeplinind și funcții de înalți demnitari ai statului român în Italia!!). Reproducem, în cele ce urmează, pasajul cu acuzele cele mai grave, sângerânde ca rănile Voievodului Ștefan cel Mare și Sfânt, în amurgul domniei sale, peste Moldova întreagă: ,,Dacă e să continuăm șirul mirărilor, nu ne putem explica de ce istoriografia română NU cunoaște
CARLO TROYA a scris istoria europeană REALĂ ! [Corola-blog/BlogPost/94300_a_95592]
-
într-o tonalitate de predicție: „astupă-ți urechile cu ceară/ moartea începe în zori/ odată cu plecarea primului tren” (A cincea rostire), care are ca punct de declanșare a inspirației rostirea cristică „Mi-e sete” din textul Evangheliei după Ioan, nefiind reprodus integral aici: „După aceea, Iisus, care știa că acum totul s-a sfârșit, ca să împlinească Scriptura a zis: ”. (19, 28), respectiv din capitolul Răstignirea, precedent versetului menționat ca final: „Și-a dat duhul”. Titrat ezoteric, „7 rostiri” - întregul volum este
Miron Manega – „poeta faber” inepuizabil [Corola-blog/BlogPost/94340_a_95632]
-
prin obsesia obstinată de reproducere, în teritoriile ocupate, a tuturor formelor de guvernare și organizare socială existente în Uniunea Sovietică. La finele războiului devenise deja evidentă intenția lui de a remodela, de a recreea Europa de Est după modelul sovietic, de a reproduce istoria, instituțiile și practicile sovietice în fiecare dintre micile state controlate acum de partidele comuniste (Judt 2008: 163). Așadar toate, absolut toate țările ocupate vor fi obligate să devină (Tony Judt citează o formulare a profesorului Kenneth Jowett de la Universitatea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
nu ține seama numai de numărul de credincioși, ci și de nevoile care țin de specificul fiecărui cult, de organizarea lui, de modul în care înțelege să-și gestioneze fiecare relația cu credincioșii proprii. De aceea proporția finanțării nu o reproduce exact pe cea de la recensământ. Trebuie să judecăm lucrurile nuanțat: acordăm ajutor suplimentar acolo unde se impune, în special când este vorba de moștenirea culturală. Și vă spun sincer, sprijinul oferit acum nu este nici pe departe suficient pentru toată lumea
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
creațiile fiind incluse într-o expoziție permanentă ce va fi inaugurată, la Shanghai, pe data de 9 iulie. Ținutele vor rămâne expuse până la sfârșitul expoziției de la Shanghai, octombrie 2010. Cel mai creativ outfit al fiecărui designer va fi selectat și reprodus pe material natural alb, designerul alegând accesorizarea lui. Tot în cadrul Romanian Fashion Week se va realiza un film care va rula în cadrul Săptămânii Modei Românești de la Shanghai, pe toate ecranele de prezentare din pavilionul românesc și va prezenta o radiografie
RFW 2010 prezinta “Iasi – Shanghai” [Corola-blog/BlogPost/94498_a_95790]
-
mea nu voi mîntui mărunte popoare; tineri bărbați nu se vor sinucide pe ascuns pentru mine, nici sclavi străini nu vor fi aruncați în arena cu fiare; nu mi se vor închina ode, epopei și sonete, nu-mi va fi reprodus chipul în milioane de picturi, fotografii, timbre poștale; nu mă voi mai naște dintr-o coastă de om sau din spumă de mare nici umbra mea nu se va mai apleca tainic, mică Lilith, din spatele unei obscure sfinte treimi; nu
Poezii by Magda Cârneci () [Corola-journal/Imaginative/6108_a_7433]
-
de carne? Îmi privesc trupul gol, cutia asta cu sîni și bulboane din care de astăzi nu voi mai vorbi decît despre mine, nu mai pot vorbi decît despre mine nu mai știu vorbi decît despre mine, așa cum mă văd, reprodusă în milioane de cioburi asemenea care curg continuu pe stradă fără să-și mai amintească nimic. Am să învăț din nou să cos, să spăl, să cîrpesc, să cresc copii, să fac cumpărături, să gătesc, am să fac cum vor
Poezii by Magda Cârneci () [Corola-journal/Imaginative/6108_a_7433]
-
ficțiunea? Traian Ungureanu are umor, este un bun portretist și, în general, se vede că știe literatură de la care împrumută orice artificiu pentru un surplus de expresivitate. O avertizare apare încă din manifest: „Aparenta mitocănie plină de vacarm a fotbalului reproduce surpriza pe care a adus-o în saloanele literare apariția zgomotoasă a romanului. Ca și romanul, fotbalul nu trăiește singur, ci înconjurat de suflarea mulțimilor. Ca și romanul, fotbalul nu are timp de codul manierelor elegante pentru că e chiar viața
Vă place fotbalul? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13131_a_14456]
-
Adrian Năstase, în timp ce Cozmin Gușă cu Gigi Becali - “viitorii de aur” ai spectrului politicianismului românesc, executau “Brâul de la Mehadia” în ritmul unui “Joc de doi ca-n Banat”, interpretat în primă audiție de formația “Blide sparte-haine rupte”; ca să nu mai reproduc chiuiturile, ventrilocice acum, pe care le-ar fi “strigat” urmașul 3) demn al senatorului George Pruteanu, învăluindu-l în căldura privirii pe bălăcăritul mai an, “Bădica Traian”4) (Mânați, măi! Hăi! Hei!...) Din nefericire, n-a fost să fie. Doar
Omătul, demnitarii și Hora Unirii... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13149_a_14474]
-
conflict mondial, între care și una sovietică... La intrare, la Botticelli, citesc pe un perete un text lămuritor, cum fac numai francezii, atât de pedanți unori, cu simțul lor, imposibil de atins, al culturii, cum văzusem până și în metrou; reproduc, deci, urmăresc literele scrise, hâțânat încoace și încolo de valurile mulțimii ce se rostogolesc peste mine - citez: ... Criticii secolului XIX subliniau că (Botticelli) a pus în Madonele sale o expresivitate particulară, care, instaurând cu spectatorul un raport în același timp
Botticelli by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13162_a_14487]
-
ale electoratului după prima strigare. Acest anunț a fost făcut de probabilul ei șef de campanie, Dick Morris. Unul dintre cele mai importante ziare centrale, ADEVĂRUL, a ignorat spectaculoasa conferință de presă ținută de Dick Morris. Celelalte ziare centrale au reprodus-o, mai pe larg, mai pe scurt, mai favorabil, mai nu. EVENIMENTUL ZILEI a notat că cea mai mare parte a voturilor posibile pentru Lia Roberts ar proveni din rîndul alegătorilor care l-ar fi ales pe Theodor Stolojan. Evenimentul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13151_a_14476]
-
Dumitru Hurubă AȘ fi ipocrit nereproducând aici spiciul prietenului meu Haralampy după vizionarea unei emisiuni “100 %” a lui Robert Turcescu de la “Realitatea Tv”, a cărui invitată a fost Mona Nicolici. Deci: -Domnu’ preten, îmi zice, dacă până acum băiatu’ ăsta n-a rupt gura târgului locuit
Hibernală cu Mona Nicolici by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13201_a_14526]
-
și o neschimbată ironie, fin diluată în poantă lingvistică. Pe scurt, Răzvan Petrescu e un scriitor cu o puternică individualitate. Probabil așa se și explică succesul de critică cunoscut de proza sa încă de la debut. O frază a Adrianei Bittel, reprodusă pe coperta a patra a antologiei, rezumă esențial receptarea de care s-a bucurat autorul: „Răzvan Petrescu este, cred, cel mai mare scriitor român în viață“. Cum scrie Răzvan Petrescu? O „rețetă“ desprinsă din povestirea care dă titlul antologiei: „S-
Proză în imagini by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13185_a_14510]
-
derizoriului condiției umane). Culmea grotescului: cineamatorul familiei, care se erijează în regizor al înmormîntării, filmează cu sîrg, în buza gropii, drept care, ca să prindă cît mai bine scena, capacul sicriului va fi așezat și ridicat de trei ori la rînd! (microcosmosul reproduce macrocosmosul: aceeași e relația dintre televiziune și evenimentele planetare) A doua zi Înainte de Înviere. Cuscrul diabolic îi ia pe tineri la mare; “vă urez la amîndoi un Christos a-nviat anticipat”, le spune bătrînilor rămași acasă. După ce și-a înmormîntat un
Viața în șapte zile by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13197_a_14522]
-
deposedări integrale, pe care un om o exercită asupra altui om. De la începutul și pînă la sfîrșitul filmului, Flo îl deposedează pe Niki de absolut toate valorile fizice, morale și spirituale care constituie sistemul său de referință (din nou microcosmosul reproduce macrocosmosul: nu asta se întîmplă, în bună parte, cu lumea românească de după ’89? -n.n.), imaginea despre sine, sau conștiința propriei demnități, cum o numește Dostoievski”. Expresia lui Victor Rebengiuc, cel de acum, din finalul lui Niki Ardelean, îți amintește
Viața în șapte zile by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13197_a_14522]