67,163 matches
-
chiar dacă, printre rînduri, răzbate o evidentă căldură umană. Practic, autoarea se pune în pielea personajelor ei, trăiește împreună cu acestea întregul calvar al existenței lor anodine: "De cînd e singură mîncatul i se pare o corvoadă. Trupul ei cel mai adesea respinge hrana. Trupul ei e mai inteligent decît ea, el e primul care simte cînd ceva nu e în regulă și care dă alarma înainte ca mintea ei să decanteze limpede, precisă, netă, conștiința acelei nereguli: respinge mîncarea, somnul - sau se
Cartea dezamăgirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12848_a_14173]
-
ei cel mai adesea respinge hrana. Trupul ei e mai inteligent decît ea, el e primul care simte cînd ceva nu e în regulă și care dă alarma înainte ca mintea ei să decanteze limpede, precisă, netă, conștiința acelei nereguli: respinge mîncarea, somnul - sau se îmbolnăvește și își pierde vlaga" (pp. 130-131). În Sumbria nu există destine fericite. Singurătatea, eșecul, deziluzia, nefericirea sînt înscrise în gena locuitorilor acestui ținut. Drama lor este cu atît mai mare cu cît fiecare poartă în
Cartea dezamăgirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12848_a_14173]
-
nu privește obsedant în urmă, ci în toate direcțiile. în economia intelectuală a eseistului, conservatorismul implică o echivalare cu cîștigurile capitale ale culturii, cu bazele sale imperisabile. De unde rezultă nu o vedere scurtă asupra viitorului, ci una de anvergură. Sînt respinse, în consecință, crispările metodologice, prețiozitatea terminologică ŕ la page, ca niște simptome superficiale ale unui moment pasager. Așijderea e refuzată exagerata atenție de care se bucură teoretizarea ce riscă a obtenebra viul, realul (inclusiv ale operei ce se sufocă în
Glose la Alexandru Paleologu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12851_a_14176]
-
contemplației sau schimonosite de refuz și neînțelegereť (Jurnal de critic, p. 166), comparația e revelatoare pentru ce vrea să spună despre diversele stiluri critice". Ion Bogdan Lefter se silește a-și păstra capacitatea de înțelegere la cota unei lucidități ce respinge rutina, neexcluzînd ingenuitatea mirării, mirabila scînteie a surprizei. Drept care înregistrează nu o dată paradoxalele reacții ale unor critici ce emit reflecții în răspăr cu contextul mai mult ori mai puțin arid al scrisului lor: Ciudată mai e, uneori, și istoria lucrurilor
Trei decenii de critică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12257_a_13582]
-
în aer a unei garnituri de tren de către teroriști a schimbat radical direcția votului unor cetățeni care, ce-i drept, n-au fost în ultimele secole chiar cei mai viteji din Europa. Am căpătat certitudinea, atunci, că "America profundă" va respinge șantajul, neadmițând ca o bandă de fanatici și țările care-i susțin să dicteze asupra celei mai mari democrații din lume. E adevărat, există în momentul acesta o serie de probleme reale legate de așa-numitul "Patriot Act". Nu e
De ce-aș fi votat George W by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12297_a_13622]
-
testa abilitatea și în acest domeniu gingaș, că poate să versifice, să muzicalizeze tot ceea ce vrea să comunice, a violat - fără s-o știe - principiul paralelismului, de parcă ar fi intenționat să slăbească, prin cât mai multe procedee, structura mesajului." Nu resping vocația euristică a Istoriei..., dar încadrarea operei în ecuația acestei teorii mi se pare, totuși, predeterminată. Excelenta analiză demonstrează tocmai lipsa la D. Cantemir a conștiinței asupra posibilului destinatar al textului său. Vocația evaziunii este reprezentată de idile, de așa-
O sistematică a poeziei medievale by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12299_a_13624]
-
a devenit din nou persona non grata datorită programului său estetic și, implicit, politic. Regimul dictatorial bazat pe cultul personalității, național-comunismul, zelul activiștilor analfabeți și înăsprirea cenzurii îl fac să intre deschis într-un boicot: refuză orice funcție în cultură, respinge orice ofertă de a apărea în mass-media și le cere și colegilor săi să i se asocieze. Nu l-a urmat nimeni. Securitatea își întețește supravegherea și are mult de lucru cu acest "obiectiv" care menține relații de corespondență cu
O minune de om: Iordan Chimet by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12310_a_13635]
-
contemplației sau schimonosite de refuz și neînțelegereť (Jurnal de critic, p. 166), comparația e revelatoare pentru ce vrea să spună despre diversele stiluri critice". Ion Bogdan Lefter se silește a-și păstra capacitatea de înțelegere la cota unei lucidități ce respinge rutina, neexcluzînd ingenuitatea mirării, mirabila scînteie a surprizei. Drept care înregistrează nu o dată paradoxalele reacții ale unor critici ce emit reflecții în răspăr cu contextul mai mult ori mai puțin arid al scrisului lor: Ciudată mai e, uneori, și istoria lucrurilor
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
intensitatea cu care Artaud s-a dedicat cercetării profunzimilor din om explică, probabil, multe dintre "ciudățeniile" individului (în adâncurile din om se găsesc zăcăminte destul de fetide), dar și fertilitatea operei sale preluate în sistemele de creație ale teatrului modern. Artaud respinge și psihanaliza: acolo se "măsoară doar suprafețele sentimentelor și gândirii", el nu va vedea niciodată în psihanaliză calea prin care omul se poate regăsi pe sine. După Artaud inconștientul rămâne, odată cu trupul, prizonierul poverii apăsătoare a societății, a moștenirii ei
O Utopie by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12360_a_13685]
-
Eugen Barbu vede peste tot comploturi contra lui. Unele îl au în cap pe culturnicul Dulea ("uite că mie nu mi-e frică de banda condusă de fiii de legionari, ca Dulea"), altele pe "dizidentul Dinescu", "omul rușilor, pe urmă respins de americani". (Tocmai citeam jurnalul, cînd colaboratorul Săptămînii lui Barbu de pe vremuri, actualul lider PRM, C. V. Tudor, îmi sparge ecranul televizorului proferînd injurii la adresa aceluiași Dinescu, care ar fi ginerele unui om al ungurilor și al unei doamne care a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12366_a_13691]
-
biblic, Iuda, conține cheia mecanismului tainic al întemeierii unei religii, resortul ei uman. Ființa rațională are nevoie și de credință. Simbolul e creat și apărat de oameni spre a avea cui să ceară ajutor la vreme de primejdie. Necesitatea nu respinge pragmatismul. Propovăduitorul unei doctrine trebuie să dispară ca să se nască mitul și credința în el. Mai nou, mecanismul funcționează și în politică. Dar asta e o altă problemă. Faptele și mecanismul psihologic al divinizării prin compasiune sunt dramatizate excepțional de
Iuda, o necesitate? by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/12382_a_13707]
-
unui edil de anvergură, cu o viziune precisă, cu o capacitate remarcabilă de a-și pune în practică ideile. Aproape la fel de taciturn ca și Stolojan, el preferă abordarea frontală a problemelor, ocolind înfloriturile stilistice atât de dragi politicianului dâmbovițean și respingând demagogia aducătoare de voturi. Nu știu în ce măsură mesajul lui Gheorghe Ciuhandu va ajunge la români, având în vedere blocada informațională instituită de către pesedei. Oricum, e o șansă pentru confuza scenă politică de la noi faptul că un politician cu experiența practică
Mahalaua Armani by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12417_a_13742]
-
pînă la negație totală, însă nu poate fi contestat ca prezență, așa cum un nor ce emană fulgere și trăsnete poate fi perceput fie cu recunoștință, ca un agent al rodniciei, ca o figură a maiestății naturale, fie, dimpotrivă, poate fi respins cu spaimă, detestat, însă în nici un caz negat ca realitate masivă, provocatoare. Indiferența e în acest caz greu de conceput. Exponent spiritual al vieții pe care se străduia a o capta prin oralitate, din încredințarea că textele noastre ne limitează
Despre Nae Ionescu și Cioran (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12447_a_13772]
-
În dragoste, în ură, ne reunim. În amorul sexual, ne contopim în celălalt. În contemplație ne contopim în celălalt. Toți e unul singur, care se urăște, care se iubește; care se înverșunează împotriva lui însuși, care, respingîndu-i pe ceilalți, se respinge pe sine, care, adoptîndu-i pe ceilalți, se ia pe sine în stăpînire." Dar și notații mărunte, contaminate de angoasa existenței/inexistenței sensului. Despre Rodica, veșnicul, devotatul sprijin, despre Marie-France și despre teama de a nu-i putea asigura un viitor
" Traiesc de un car de vreme. Am pierdut mult, mult timp" by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12485_a_13810]
-
că a căzut în doaga autorilor de romane foileton din secolul 19. Fiindcă și 300 sunt mulți, iar povestea nu mai miroase a favoritism pentru unul sau altul, ci a treabă organizată. Încît cititorul care întrebuințează argumentele bunului simț poate respinge ideea unui asemenea roman, luînd-o drept prea gogonată. Sau conspiraționistă. Omul de pe stradă care nu citește romane, dar are mica lui afacere sau a dat faliment, vede peste tot rechini și îți spune, cum mi s-a și spus, la
Neverosimila noastră realitate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12480_a_13805]
-
ne arunce în mare pe mine, pe soția și pe copiii mei, pentru că nu sînt un bun înotător și nu mă atrage ideea de a trebui să înot pînă în Cipru. Cred că, în unele cazuri, agresiunea nu poate fi respinsă decît prin forță. Dacă în 1939 întreaga omenire i-ar fi spus lui Hitler: "Urîm războiul, nu vrem violență, dacă vrei să cucerești lumea, asta e problema ta", azi am fi cu toții sclavii lui Hitler. Singurul mijloc de a stăvili
Amos Oz: "Cred că există o similitudine între un romancier și un agent secret" by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12453_a_13778]
-
Eliade, Constantin Noica. Mai grav, el pare sincer contrariat de faptul că texte ale acestora continuă să fie publicate în țară. Ne place sau nu ne place, acești autori au marcat cu scrisul lor cultura română și înainte de a le respinge ideile ,incorecte politic", fiecare om este dator să le cunoască direct de la sursă. Abia după aceea poate acționa principiul ,selecției critice" atît de drag autorului. Eseistul respinge cultura de stînga (al cărei ideal este ca ,toți oamenii de cultură să
Pledoaria unui extremist de centru by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11425_a_12750]
-
acești autori au marcat cu scrisul lor cultura română și înainte de a le respinge ideile ,incorecte politic", fiecare om este dator să le cunoască direct de la sursă. Abia după aceea poate acționa principiul ,selecției critice" atît de drag autorului. Eseistul respinge cultura de stînga (al cărei ideal este ca ,toți oamenii de cultură să fie și să rămînă funcționari de stat"), dar și pe cea de dreapta (care promovează cultul iraționalului, lichidarea spiritului critic, misticismul, spiritualismul, noua etică, Ťomul nouť, mesianismul
Pledoaria unui extremist de centru by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11425_a_12750]
-
aspect care transgresează obiectul acestor articole ce-și propun, mai ales, să evoce pelerinii sau aspiranții la pelerinajul berlinez descoperiți între scoarțele dosarelor din arhivele diplomatice germane. Pentru că au fost și inși care nu trezeau încrederea oficialităților naziste, ce le respingeau avansurile. Cum i s-a întâmplat, bunăoară, lui Tiberiu Rebreanu, devenit obiectul unui referat al luI Renthe-Fink - pomenit de Clodius - care, la 31 martie 1935, a semnalat 7): , Dintr-o sursă specială, la Ministerul de Externe au parvenit informații despre
Nae Ionescu - între filosofie și chimie by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11437_a_12762]
-
literatură, despre creația literară. Firește, Marian Papahagi nu a fost un protocronist, un autohtonist, un admirator necritic al creației românești. A fost mereu un spirit critic, iar în acest context, ca orice specialist în domeniu, a repudiat adesea nonvalorile, a respins anumite pretinse creații și nu s-a implicat în acțiuni "de masă" de "difuzare" a culturii românești. Aceasta nu dă însă dreptul nimănui să-i conteste calitatea de exponent strălucit al literaturii române contemporane. Iar directoratul său la Accademia di
În replică - Mărturie mincinoasă by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/11480_a_12805]
-
matca lor originară: Cine vrea să înțeleagă imaginarul arghezian trebuie să-i citească poemele cu Biblia alături" (p. 188) - notează criticul, acceptând parțial doar glosele lui Nicolae Balotă. Arghezi este numit ,apostatul mântuit" (chiar în titlul capitolului), deși Al. Andriescu respinge interpretarea că poetul ar fi vreodată ,potrivnicul divinității" sau că ar ,face pasul decisiv al rupturii cu divinitatea" (p. 203 și 233). Arghezi nu oscilează între credință și tăgadă, cum spune el însuși înșelător, pentru că ,tot jocul se desfășoară între
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
Ion Iliescu a avut-o! De ce n-a vrut și cînd s-au tăiat pădurile bezmetic, și cînd s-au făcut diguri de partid și lucrări de ameliorare pe care un expert ca Ion Iliescu ar fi trebuit să le respingă, și în somn? Traian Băsescu are cred dreptate ținînd morțiș la alegerile anticipate, dar nu prin minimalizarea nenorocilor aduse de inundații. Sînt lucruri diferite, dar cu puțin efort Băsescu ar fi putut explica alegătorilor că ține la anticipate și din cauza
Cum se vede dracul de la Cotroceni by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11486_a_12811]
-
controlabile. Refuzam să iau în considerare fapte care mi se ascundeau vederii, chiar dacă le presupuneam existența. Aceasta se întâmpla însă mai demult. Azi nu mai sunt atât de sigur că ceea ce văd chiar așa și este și nici nu mai resping ideea existenței ,forțelor din adâncuri", apte să manevreze evenimentele după plac și să le dea alt sens și alt înțeles decât cele proprii, să prefacă albul în negru și ziua în noapte. Dar să nu zăbovesc în generalități. S-a
Cine pe cine acuză? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11489_a_12814]
-
acte în regulă, adică cu angajament, cu un vechi angajament pe care poetul l-a semnat - să precizăm totuși - în perioada detenției. CNSAS, prin d-l H.-R.Patapievici, confirmă faptul, prezentînd extrase din dosar și nu avem cum să respingem ceva ce ni se probează cu documente. Ne punem totuși întrebarea: cum cineva șantajabil prin dosar, ca Doinaș, nu a putut fi împiedicat să critice politica culturală a regimului și chiar să se alăture unor acțiuni de protest cu miză
Cine pe cine acuză? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11489_a_12814]
-
Atunci el ia o bucată de hîrtie și-i scrie : ŤIubita mea, ai adormit cum nu se poate mai frumosť. Iar romanul să nu fie decît această scrisoare, o scrisoare de 200 de pagini". Întreaga nefericire a bărbatului îndrăgostit și respins în zborul capricios al unui avion de hîrtie! Este chiar tehnica lui Olăreanu. Drama și derizoriul au pereți permeabili în ambele sensuri, amărăciunea mocnește în scrumul ironiei, erudiția spală de păcate inavuabilul, iar jurnalul devine cea mai sigură armătură pentru
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11502_a_12827]