14,792 matches
-
emoțiilor de iasomie și chihlimbar pauzelor dintre metamorfoze unde cască o gură plină de frică și neputință funcționarii de la chioșcurile de loterie oceanică levitează cu scrum pe gene autobuzul jerpelit din cap face semn că va ajunge cândva și acasă respirația cărnii are colțurile mototolite de înaltă tensiune carapacele și corpurile consumate de arhitecți sunt reciclate de refugiați vasul cosmic e rotit gingaș un milimetru de un balaur somnoros un vaiet de durere se ridică prin spinarea yoginului la lotusul aprins
Ospățul alchimic by Ruxandra Cesereanu and Andrei Codrescu () [Corola-journal/Imaginative/9745_a_11070]
-
N., sau Tiberiu Naumescu, sau Corneliu Golam, mă obseda, îmi bântuia imaginația și ardeam de nerăbdare să-l întâlnesc în carne și oase, să dau ochii cu el, să ne privim fix, cântărindu-ne unul pe celălalt, să-i simt respirația înceată, obosită, de făptură ajunsă la capătul drumului, de făptură hăituită de propriul său trecut, un trecut încărcat de mizerie, de întuneric, care acum era gata-gata să-l ajungă și să-l strivească, să-l facă praf și pulbere pe
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
poate baza că n-au să dispară pe drum, înainte de sfîrșitul ceremoniei. Prin manevre discrete reușesc, să ajungă alături și pășesc atît de încet încît ajung în coada șirului. Atingerile, aparent întîmplătoare, le curentează partea de jos a pîntecului, iar respirațiile li se unesc, grăbite. Dacă ceremonia se va prelungi acasă, la familia îndurerată, ai să îi întîlnești și acolo, răspunzînd buimaci întrebărilor sau, dimpotrivă, acaparînd conversația cu logoreea lor excitată. Au și învățat, între timp, să își transmită mesajele printr-
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
poate imagina însă orice buzele lui devin tot mai cleioase și îmbujorate Aplaud cu frenezie spectacolul pare decupat dintr-o tragi-comedie cu actori profesioniști educați prin spitale de psihiatrie / se întunecă de ziuă aud un oftat agitat ce seamănă cu respirația unei sticle de șampanie o privesc fix în ochi are naivitatea unui țânc prins cu mâța-n sac / așchii de lună îmi atacă imediat zona mâloasă a nervilor sar ca ars direct pe burta întunericului țeapănă și catifelată / o apuc
Poezii by Lucian Alecsa () [Corola-journal/Imaginative/9811_a_11136]
-
este un nostalgic, un tradiționalist, Ruxandra - nu. Îi vizitează din țară profesorul Bălan, medic renumit, care le aprobă alegerea: în România nu e de trăit. Ruxandra se vede confirmată: "Vrusesem foarte mult să părăsesc România. Nu mai suportam mitocănia, murdăria, respirațiile colegilor care puțeau a băutură, aglomerația, sudoarea din autobuze, câinii vagabonzi, nu mai suportam. Știam că totul era impostură și de aceea rămânerea mea într-o țară unde de la miliardari până la cerșetori toți sunt niște prefăcuți și escroci, nu-și
Scrutarea abisului by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9966_a_11291]
-
-o de acolo din trecut, de foarte de departe În timp. De acolo de miliarde de ani, unde ea așteaptă, tot așteaptă neobosită... și are puterea să aștepte În veci. Și o aduci În clipa de azi. (i se aude respirația adâncă) Ce clar văd lucrul acesta. Să aduci piatra de acolo, din trecut, de la miliarde de ani, În clipa de față. (râde ușor, ca pentru el, cum râd bătrânii) Ar trebui să mă sperii și să mă Înfricoșez de puterea
Brâncuși. In: Editura Destine Literare by Ștefan Dumitrescu () [Corola-journal/Science/76_a_300]
-
substanței și a formei? (mică pauză) De aia Îmi place piatra. (gândurile Îi curg molcom, tace un timp, oftează) CONSTANTIN BRÂNCUȘI: (privind În zare, cu o expresie de milă pe chip) Să mulțumesc Domnului că sunt sculptor. (i se aude respirația obosită) De fapt de ce să-i mulțumesc? (după un timp, pe drum se aude trecând un car, scârțâind) Așa trebuia să fie, așa trebuia să se Întâmple... Este bine să iei lucrurile ca și cum așa ar fi trebuit să fie. Materialul
Brâncuși. In: Editura Destine Literare by Ștefan Dumitrescu () [Corola-journal/Science/76_a_300]
-
ultimele șapte măsuri acea aluzie la Fecioara Maria care l-a îndreptățit pe compozitor să denumească piesa Axion. Din punct de vedere al calității intervalelor, Ștefan Niculescu păstrează intacte relațiile dintre sunete, dar spațializarea melodică, varierea ritmică și delimitarea prin respirații a fiecărui sunet împiedică oarecum perceperea clară a citatului. Valoarea sa melodică este păstrată, iar procedeele amintite anterior au darul de a-i conferi o aură specială, solară, plină de dinamism, atmosferă regăsită inclusiv în Chant-son. Nu în mod întâmplător
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
începând din ziua următoare, să-i acord deplina libertate. Totuși, mi-ar fi plăcut să-i dau un nume. Îl priveam cum doarme alături de mine, cu lăbuțele strânse și cu blănița portocalie ca o plapumă de puf, îi ascultam ritmul respirației, dar numi venea nimic în minte. Nici toate năzdrăvăniile făcute în acea zi nu-mi dădeau nicio idee. Am adormit gândindu-mă cum ar fi să nu am nici cum să-mi amintesc de el, dacă își va dori iar
ALECART, nr. 11 by Elis Maruseac () [Corola-journal/Science/91729_a_92904]
-
din primitor în dăruitor. 1. Timp evenimențial (impresiv) = corespunde TA în plinătatea forței sale. Astfel, el atrage OS prinzând-o la margine și, totodată, incubându-se ei. Această ermetică poziționare a TA în OS, îi anulează farmecul oricărei extensii spațiale sau respirații temporale. Conform acestei percepții, OS se identifică cu însăși marginea sa, care o limitează compact, la scara unei dimensiuni ireductibile, de factură elementară, nestructurată sau indescriptibilă compozițional. Este ca și cum, în raport cu timpul, OS ar avea o strălucire opacă, lipsită de transparența
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
secunde (ultime) sau a sfârșitului unui parcurs. Sub acest aspect, cadența de la finalul unui ciclu secvențial (după cum este definit în cap. 4) marchează limita secund-ultimă a unei forme de frază și/sau perioadă. Prin analogie, frazei îi corespunde aspectul de respirație din stadiul atmosoniei, la care se adaugă cel al complementarității profilelor (din melosonie) și, în fine, formula de cadență din stadiul actual. În schimb, planul cadențial sau cadențialitatea este un mod de relevare reductiv-rezumativă a întregii OS, prin care aceasta
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
Editurii și revistei „Pax Aura Mundi” din Galați. Membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. Membru al Societății Scriitorilor „C. Negri” din Galați. Membru al Uniunii Scriitorilor din România. Opera scriitorului MIRCEA IONESCU înseamnă proza de restrânsă sau de generoasă respirație, din care amintim, retrospectiv: Moartea paharelor de cristal (nuvele polițiste, 1974), Singurătatea calului Troian (roman polițist, 1976), O anchetă ratată (roman polițist, 1990), A patra punte. Cacialmaua (cartea întâi, roman de investigație, 1991), Capcana ucigașă (1993), Misiune ultrasecretă (Spionaj - contraspionaj
OMAGIU SCRIITORULUI MIRCEA IONESCU LA 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA [Corola-blog/BlogPost/93767_a_95059]
-
cu elemente, creaturi anonime, minuscule ce se percep cu ochiul de la nivelul cel mai de jos al lăcustei, până la ochiul atoatevăzător, foind fără noimă în lumea lor pierdută, uitată. În mijlocul acestei tăceri apăsătoare, poeta vrea să-i dea îngerului ,,toată respirația/ toată viața’’ ei (Poezia). Dar să le luăm pe rând. Timpul din această carte este unul care vine dintr-un trecut îndepărtat, uitat de lume, tăcut, secret, misterios. Acest timp nu pare, la prima vedere, să opună vreo rezistență în
MARIANA PÂNDARU – „Așteptare în tăcere” [Corola-blog/BlogPost/93858_a_95150]
-
mică flacăra - sursă iubirii și conservării energiei. Imaginați-vă că aceasta flacăre crește, umple toată inima și apoi se împrăștie în tot organismul. Încercați să observați cum curată tot corpul, îndepărtează infamatiile, aduce sănătate și vigoare Spuneti-va încet: “ Fiecare respirație mă aduce mai aproape de curățarea totală. Lumină corpului meu este energia vindecătoare”. Puneți mâna dreaptă pe acel loc din corp despre care știți că are o inflamație. Imaginați-vă cum lumină a este emisă din centrul palmei și “topește” inflamația
Puterea gandului ne poate vindeca! Invata acest leac miraculos [Corola-blog/BlogPost/93913_a_95205]
-
fi stareță și care va fi sfințită în 1968. După 42 de ani de la exil, Maica Alexandra, în vârstă de 81 de ani și cu sănătatea șubrezită, va reveni în România în 1990. La 21 ianuarie 1991, la ora amiezii, respirația ei s-a oprit. În testament a lăsat să fie înmormântată ca o simplă monahie împreună cu cutiuța, în care păstra PÂMÂNT ROMÂNESC. A fost o femeie frumoasă de neam regesc, singura femeie din România cu brevet de căpitan de cursă
PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE „Religie și… Cuno… Știință” [Corola-blog/BlogPost/93966_a_95258]
-
-mi pe piept mari blocuri de piatră, de beton, Așează-mi cartiere și orașe enorme Și șoselele, făcute suluri, ca asfaltul-carton. Ele vor intra îndată-n levitație, Vor deveni transparente pentru lumină, Pentru gravitație. Se vor legăna în ritm de respirație, Vor tresări la fiecare bătaie de inimă. Și poate că odată Te vei așeza și tu și atunci Voi lăsa cuiele să mă străbată Și să se-nfigă-n tine, atît de multe și atît de lungi Că nu ne-
Un nou poet: Constantin Crețan by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12135_a_13460]
-
urmă fiecăruia i se fixează locul între contaminare și pedeapsă (și mai susținem noi că poezia sporește cînd frica și moartea șterg interdicțiile?) Alonzanfan carne de tun iarbă de țigară și oscioare spălate cu vin înscrisurile unei vieți liniștite cu respirația întreruptă de parcă maestrul h. ar urca pe scara servitorilor spre petrecerea contelui esterházy cu gesturile vătuite ale celuilalt maestru h. pornind cu manivela automobilul arhiducelui - pași adăugați degete încleștate pe balustradă să nu alunece pe treptele pe care n-ar
Poezie by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/12024_a_13349]
-
Montaigne și declara: "passons outre. Îl ne sert ŕ rien de gémir". Facil și fals, - mai ales pentru Gîde a cărui literatura este, în mare parte, geamăt. * * * Jurnalul lui Gîde nu e o mărturie a trăirilor lui. Nu e viața, respirația lui, ci un fel de literatură de mîna a doua, destinată și organizată pentru public. (într-o parte, se întreabă cum poate cineva să scrie, chiar în jurnal, fără ordine. Dar "ordinea" jurnalului e cu totul diferită de cea a
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12009_a_13334]
-
de mîna a doua". Jurnalul e valoros cînd exprimă intensități, arderi. E mai autentic decît un roman și nimic nu-l împiedica, la urma urmii, să fie artistic, căci intensitățile se pot grupa după un ritm spiritual, după o anumita respirație. Organizarea românului n-ar trebui să fie, ea însăși, decît organizare după un ritm firesc de respirație umană. Multe din jurnalele intime scrise pîn-acum n-au fost realizate pentru că au fost scrise de mediocri ori au fost greșit concepute. Nimeni
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12009_a_13334]
-
și nimic nu-l împiedica, la urma urmii, să fie artistic, căci intensitățile se pot grupa după un ritm spiritual, după o anumita respirație. Organizarea românului n-ar trebui să fie, ea însăși, decît organizare după un ritm firesc de respirație umană. Multe din jurnalele intime scrise pîn-acum n-au fost realizate pentru că au fost scrise de mediocri ori au fost greșit concepute. Nimeni nu împiedică pe nimeni să-l scrii altfel. Fiind însăși respirația omului, jurnalul e în legătură strînsă
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12009_a_13334]
-
organizare după un ritm firesc de respirație umană. Multe din jurnalele intime scrise pîn-acum n-au fost realizate pentru că au fost scrise de mediocri ori au fost greșit concepute. Nimeni nu împiedică pe nimeni să-l scrii altfel. Fiind însăși respirația omului, jurnalul e în legătură strînsă și directă cu valoarea însăși a omului; e însuși omul. Jurnalul poate depăși planul de mărturisiri semi-confidențiale și poate deveni, ca poezia, țipat. El poate să nu fie un refugiu, ci o tribuna, o
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12009_a_13334]
-
și pe subt poduri din mințile noastre inimi, cât ne mai țin piloții structurilor, între valuri de arcade, logii și trepte, ori doar grădini suspendate un dor de Bizanț, care și el ia de la alții - un pod între două respirații. Și nu mai știu unde am pus o formulă de bun rămas pe care am uitat-o dar o notasem când am citit Ghidul cu mormântul lui Ezra Pound, un logodit cu marea, în cămașa de forță a ei. PONTON
Itinerar venețian by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/12325_a_13650]
-
de gard, va să zică viermii-s mai grași decât hoitul. Cu trufie și moliciune dom sergent admite să traversăm firul de praf. Donatorii de sânge Voci rupte de voci zdrențuite dau buzna spre luminișul momentului, Statul e pretutindeni precum CO2 în respirația spălătoresei de morți, Statul ocrotește dezvoltă și valorifică donatorii de sânge cald, în pauze individul poate fuma iar cine dorește poate să scuipe. Zăvoarele Iartă-mă, fiindcă păcătosul de mine am tras zăvoarele și nu m-am gândit, și-acum
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/12642_a_13967]
-
de Aur și Piatră, prin țintirim marin Lerui-Ler... Ne învăluie vara cu sintaxa ei post-modern-efemeră Aruncăm în aer orologiile, la frontieră, unde sinucigașii mai speră ca barca lui Don Caesar să nu eșueze... Două suedeze se pregătesc să ne facă respirație gură la gură - filantropie augură... POEMUL IOANID La stînga, la dreapta, poete Ioanid - poeții iar sînt răstigniți la zid La stînga, la dreapta, poete Ioanid - gramatica ne dă în judecată pentru genocid La stînga, la dreapta, poete Ioanid - confrații de
Poezie by Lucian Alecsa () [Corola-journal/Imaginative/12601_a_13926]
-
nu carne și nimic, De m-ar face cutremurare și revelație. * Acum toate lucrările pământului m-au spulberat. Aud numai pe jumătate, Văd numai pe jumătate, Pâinea zilnică e cu mucegai, Merg șovăind către nimeni Și hârâie prin gâtlejul meu respirația Celui din urmă timp. Stau cu mine însumi de vorbă despre părăsire Și creștere. Vino cu mine, tu care nu ai venit, La malul marin unde lacrima se zbate. Ai fost numai tăcere și rebut. Venirea ta a fost moartă
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/12398_a_13723]