275 matches
-
educația pentru toți copiii cu handicap Tipuri de retardare mintală În prezent, în America de Nord, există trei sisteme principale de clasificare a retardării mintale: cel din DSM-IV-TR (APA, 2000), cel al AAMR și cel din sistemul educațional. Sistemul de clasificare DSM-IV-TR Retardarea mintală apare în categoria tulburărilor diagnosticate în general prima dată în copilărie sau adolescență din cauză că unul din principalele criterii este debutul înainte de 18 ani. Cu excepția tulburărilor de personalitate, este singura care mai apare în cadrul Axei II. Motivul este acela că
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
tulburărilor diagnosticate în general prima dată în copilărie sau adolescență din cauză că unul din principalele criterii este debutul înainte de 18 ani. Cu excepția tulburărilor de personalitate, este singura care mai apare în cadrul Axei II. Motivul este acela că, asemenea tulburărilor de personalitate, retardarea mintală este o problemă ce persistă de-a lungul întregii vieți și, prin urmare, se poate întâmpla să fie neglijată atunci când se pune un diagnostic în cadrul Axei I. De reținut Legea privind educația pentru toți copiii cu handicap (PL 94-142
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
reținut Legea privind educația pentru toți copiii cu handicap (PL 94-142, 1975) punea accentul pe nevoia de a proteja drepturile persoanelor cu handicap și susținea ideea AAMR de includere a criteriului adaptabilității, alături de evaluarea intelectuală, în procesul de depistare a retardării la copii. De reținut Conform DSM-IV-TR (APA, 2000), diagnosticul de retardare mintală necesită prezența a trei simptome: funcționare intelectuală mult sub cotele normale, afectarea funcționării adaptative și debut înainte de 18 ani. Funcționarea intelectuală mult sub cotele normale. DSM-IV-TR definește funcționare
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
1975) punea accentul pe nevoia de a proteja drepturile persoanelor cu handicap și susținea ideea AAMR de includere a criteriului adaptabilității, alături de evaluarea intelectuală, în procesul de depistare a retardării la copii. De reținut Conform DSM-IV-TR (APA, 2000), diagnosticul de retardare mintală necesită prezența a trei simptome: funcționare intelectuală mult sub cotele normale, afectarea funcționării adaptative și debut înainte de 18 ani. Funcționarea intelectuală mult sub cotele normale. DSM-IV-TR definește funcționare intelectuală sub cotele normale ca fiind corespunzătoare unui coeficient de inteligență
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
anumită eroare standard de măsurare. Punctajele obținute la testele de inteligență au o precizie de 95%. Un scor de 70, ar însemna un coeficient de inteligență situat între 65 și 75. DSM-IV-TR (APA, 2000) stabilește patru niveluri de severitate a retardării mintale pe baza funcționării intelectuale și a expectanțelor asociate. Astfel, retardarea mintală poate fi ușoară, moderată, severă și profundă. Această clasificare ia în considerație nivelul intelectual și este însoțită de o serie de caracteristici și performanțe anticipate specifice fiecărui nivel
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
au o precizie de 95%. Un scor de 70, ar însemna un coeficient de inteligență situat între 65 și 75. DSM-IV-TR (APA, 2000) stabilește patru niveluri de severitate a retardării mintale pe baza funcționării intelectuale și a expectanțelor asociate. Astfel, retardarea mintală poate fi ușoară, moderată, severă și profundă. Această clasificare ia în considerație nivelul intelectual și este însoțită de o serie de caracteristici și performanțe anticipate specifice fiecărui nivel de disfuncție. 85% dintre indivizii cu retardare mintală suferă de o
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
a expectanțelor asociate. Astfel, retardarea mintală poate fi ușoară, moderată, severă și profundă. Această clasificare ia în considerație nivelul intelectual și este însoțită de o serie de caracteristici și performanțe anticipate specifice fiecărui nivel de disfuncție. 85% dintre indivizii cu retardare mintală suferă de o formă ușoară. Pentru o prezentare sumară a clasificării și a caracteristicilor, vezi secțiunea „Pe scurt 11.1”. „Pe scurt 11.1” Grade de severitate a retardării mintale Grad de retardare mintală Coeficient de inteligență Procent din
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
anticipate specifice fiecărui nivel de disfuncție. 85% dintre indivizii cu retardare mintală suferă de o formă ușoară. Pentru o prezentare sumară a clasificării și a caracteristicilor, vezi secțiunea „Pe scurt 11.1”. „Pe scurt 11.1” Grade de severitate a retardării mintale Grad de retardare mintală Coeficient de inteligență Procent din populația cu retardare mintală Performanțe așteptate Retardare mintală ușoară (în sistemul de învățământ: persoane cu retardare mintală educabile) 50/55-70* 85 În primii ani de viață, poate părea că e
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
de disfuncție. 85% dintre indivizii cu retardare mintală suferă de o formă ușoară. Pentru o prezentare sumară a clasificării și a caracteristicilor, vezi secțiunea „Pe scurt 11.1”. „Pe scurt 11.1” Grade de severitate a retardării mintale Grad de retardare mintală Coeficient de inteligență Procent din populația cu retardare mintală Performanțe așteptate Retardare mintală ușoară (în sistemul de învățământ: persoane cu retardare mintală educabile) 50/55-70* 85 În primii ani de viață, poate părea că e vorba de întârzieri, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
de o formă ușoară. Pentru o prezentare sumară a clasificării și a caracteristicilor, vezi secțiunea „Pe scurt 11.1”. „Pe scurt 11.1” Grade de severitate a retardării mintale Grad de retardare mintală Coeficient de inteligență Procent din populația cu retardare mintală Performanțe așteptate Retardare mintală ușoară (în sistemul de învățământ: persoane cu retardare mintală educabile) 50/55-70* 85 În primii ani de viață, poate părea că e vorba de întârzieri, nu de deficite. Limita superioară: clasa a 6-a. Adulți
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
Pentru o prezentare sumară a clasificării și a caracteristicilor, vezi secțiunea „Pe scurt 11.1”. „Pe scurt 11.1” Grade de severitate a retardării mintale Grad de retardare mintală Coeficient de inteligență Procent din populația cu retardare mintală Performanțe așteptate Retardare mintală ușoară (în sistemul de învățământ: persoane cu retardare mintală educabile) 50/55-70* 85 În primii ani de viață, poate părea că e vorba de întârzieri, nu de deficite. Limita superioară: clasa a 6-a. Adulți: se descurcă singuri, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
vezi secțiunea „Pe scurt 11.1”. „Pe scurt 11.1” Grade de severitate a retardării mintale Grad de retardare mintală Coeficient de inteligență Procent din populația cu retardare mintală Performanțe așteptate Retardare mintală ușoară (în sistemul de învățământ: persoane cu retardare mintală educabile) 50/55-70* 85 În primii ani de viață, poate părea că e vorba de întârzieri, nu de deficite. Limita superioară: clasa a 6-a. Adulți: se descurcă singuri, dar au nevoie de supraveghere. Retardare mintală moderată (în sistemul
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
de învățământ: persoane cu retardare mintală educabile) 50/55-70* 85 În primii ani de viață, poate părea că e vorba de întârzieri, nu de deficite. Limita superioară: clasa a 6-a. Adulți: se descurcă singuri, dar au nevoie de supraveghere. Retardare mintală moderată (în sistemul de învățământ: persoane cu debilitate medie) 35/40-50 10 Performanțe școlare: clasa a 2-a. Adulți: au nevoie de supraveghere și pot lucra în centre ocupaționale. Retardare mintală severă 20-40 3-4 Nivel minim de autoîngrijire; plasament
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
Adulți: se descurcă singuri, dar au nevoie de supraveghere. Retardare mintală moderată (în sistemul de învățământ: persoane cu debilitate medie) 35/40-50 10 Performanțe școlare: clasa a 2-a. Adulți: au nevoie de supraveghere și pot lucra în centre ocupaționale. Retardare mintală severă 20-40 3-4 Nivel minim de autoîngrijire; plasament în centre comunitare. Retardare mintală profundă Sub 20 1-2 În multe cazuri, se asociază cu handicapuri multiple; este nevoie de supraveghere și de plasare în centre ocupaționale. Sursă: DSM-IV-TR (APA, 2000
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
sistemul de învățământ: persoane cu debilitate medie) 35/40-50 10 Performanțe școlare: clasa a 2-a. Adulți: au nevoie de supraveghere și pot lucra în centre ocupaționale. Retardare mintală severă 20-40 3-4 Nivel minim de autoîngrijire; plasament în centre comunitare. Retardare mintală profundă Sub 20 1-2 În multe cazuri, se asociază cu handicapuri multiple; este nevoie de supraveghere și de plasare în centre ocupaționale. Sursă: DSM-IV-TR (APA, 2000). *În DSM-IV-TR, se spune „aproximativ 70” pentru a compensa eroarea de 5% pe
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
comunității, al autonomiei, al competențelor școlare funcționale, al muncii, al activităților recreative sau al siguranței. DSM-IV-TR (APA, 2000) nu menționează cum se pot măsura deficitele de funcționare sau ce nivel de gravitate trebuie atins pentru a îndeplini criteriile stabilite pentru retardarea mintală. De reținut Pe baza testului de inteligență, se obține un scor standard cu o valoare medie de 100 și o abatere standard de 15. Se estimează că 68% din populație se încadrează în medie (între 85 și 115). Un
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
dacă deficitele sunt consecința unor limite intelectuale reale sau a împrejurărilor. Atenție Există mulți alți factori care influențează funcționarea adaptativă, nu doar capacitatea intelectuală: motivația, comorbiditățile, lipsurile, accesul la servicii de asistență și sprijinul familiei. Asociația Americană pentru Persoanele cu Retardare mintală (AAMR) Această asociație a publicat până acum zece ediții revizuite ale lucrării mintal Retardation: Definition, Classification and Systems of Support [Retardarea mintală: definiție, clasificare și sisteme de sprijină (2002), lucrare care se bazează pe o decizie fundamentală luată în1992
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
capacitatea intelectuală: motivația, comorbiditățile, lipsurile, accesul la servicii de asistență și sprijinul familiei. Asociația Americană pentru Persoanele cu Retardare mintală (AAMR) Această asociație a publicat până acum zece ediții revizuite ale lucrării mintal Retardation: Definition, Classification and Systems of Support [Retardarea mintală: definiție, clasificare și sisteme de sprijină (2002), lucrare care se bazează pe o decizie fundamentală luată în1992: trecerea de la abordarea din DSM-IV-TR, care pune accentul pe gravitatea tulburării (ușoară, moderată, severă și profundă), la o abordare care să acorde
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
și profundă), la o abordare care să acorde atenție sporită amplorii intervenției necesare (intermitentă, limitată, intensivă sau pervazivă). De reținut La baza acestei schimbări a stat opoziția foarte puternică cu care s-au confruntat încercările de a încadra persoanele cu retardare mintală în categoriile de diagnostic existente (gradele de severitate descrise în DSM-IV-TR) cu tipurile de servicii aferente. AAMR subliniază faptul că retardarea mintală nu este o boală mintală sau organică, ci un mod de funcționare ce debutează în copilărie și
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
acestei schimbări a stat opoziția foarte puternică cu care s-au confruntat încercările de a încadra persoanele cu retardare mintală în categoriile de diagnostic existente (gradele de severitate descrise în DSM-IV-TR) cu tipurile de servicii aferente. AAMR subliniază faptul că retardarea mintală nu este o boală mintală sau organică, ci un mod de funcționare ce debutează în copilărie și care se caracterizează printr-o limitare a abilităților intelectuale și adaptative. Definiția cea mai recentă pune accentul pe necesitatea ca, în elaborarea
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
un instrument de măsurare standardizat. Criteriul AAMR prevede existența unui deficit semnificativ (2 abateri standard sub normal) în oricare din următoarele trei arii adaptative: abilități conceptuale, sociale sau practice. Definiția actuală (AAMR, 2002) precizează nouă arii în care persoanele cu retardare mintală au nevoie de asistență: dezvoltarea umană, educația, viața de zi cu zi la domiciliu, traiul în comunitate, locul de muncă, sănătatea și siguranța, comportamentul, viața socială și chestiunile de protecție/susținere. De curând, AAMR a publicat „Scala de intensitate
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
socială și chestiunile de protecție/susținere. De curând, AAMR a publicat „Scala de intensitate a intervențiilor de sprijin” (Supports Intensity Scale, SIS; AAMR, 2003), elaborată pentru a evalua gradul de sprijin necesar pentru a face mai eficient planul terapeutic. Definirea retardării mintale în sistemul de învățământ Cu toate că, la început, definiția retardării mintale folosită în sistemul de învățământ era în acord cu cea dată de AAMR, coeficientul de inteligență stabilit ca plafon s-a modificat de-a lungul timpului. În anii 1970
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
publicat „Scala de intensitate a intervențiilor de sprijin” (Supports Intensity Scale, SIS; AAMR, 2003), elaborată pentru a evalua gradul de sprijin necesar pentru a face mai eficient planul terapeutic. Definirea retardării mintale în sistemul de învățământ Cu toate că, la început, definiția retardării mintale folosită în sistemul de învățământ era în acord cu cea dată de AAMR, coeficientul de inteligență stabilit ca plafon s-a modificat de-a lungul timpului. În anii 1970, o dată cu adoptarea legii privind educația persoanelor cu dizabilități, pragul fixat
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
sistemul de învățământ era în acord cu cea dată de AAMR, coeficientul de inteligență stabilit ca plafon s-a modificat de-a lungul timpului. În anii 1970, o dată cu adoptarea legii privind educația persoanelor cu dizabilități, pragul fixat de AAMR pentru retardarea mintală era de 85. Însă situația este foarte complicată, fiindcă, deși legea încurajează încadrarea acestor persoane în sistemul de învățământ, fondurile pentru programele de educație specială sunt alocate conform regulilor fiecărui stat, or, acestea stabilesc criterii de eligibilitate restrictive. De
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
În urma unui studiu privind procedurile de clasificare și consecvența procesului de plasament în programe speciale în statul California, MacMillan și Forness (1998) au constatat că existe discrepanțe semnificative între criteriile folosite pentru plasament și deciziile concrete privind identificarea elevilor cu retardare mintală și cei cu dizabilități de învățare specifice. Autorii sugerează că ar fi mai bine ca aceste decizii să se ia pe baza numărului de locuri pentru fiecare categorie decât pe baza unor criterii predeterminate. Atenție Deși majoritatea statelor sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]