637 matches
-
moților și zborul lui Vlaicu, pentru basma, poalele cu colțișori și ițari, pentru Sergiu Celibidache și Sergiu Nicolaescu, pentru Valea Jiului și Coloana infinitului, pentru Timpul și Convorbiri literare, pentru cuțitul lui Pintea și pana lui Cantemir, pentru diminețile răcoroase ale Retezatului, pentru ironia lui Caragiale și urechile lui Birlic, pentru înălțimile reci ale Babelor, pentru Dealul Feleacului și monahia Teofana (mama lui Mihai Viteazul), pentru Dimineți cu ferestre deschise, Sara pe deal și „nopțile” lui Macedonski, pentru ochii umezi și povstirile
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
află ruinele cetății dacice, Sarmisegetusa, de pe timpul regelui Decebal care a înfruntat vitejește în două războaie armata împăratului roman, Traian. Și nu în ultimul rând trebuie precizat Masivul Retezat cu barajul din anrocamente și lacul de acumulare de la Gura Apelor. Retezatul este alcătuit din conglomerate printre care susură izvoare cu apă rece ca gheața de la poalele sale până în vârful Retezat și Peleaga. Aici este „Rezervația Științifică Retezat” unde întâlnești o faună și o floră deosebite, dar și numeroase cascade și lacuri
PELERINAJ PE PLAIURILE MIORITICE TRANSILVĂNENE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363701_a_365030]
-
precizat Masivul Retezat cu barajul din anrocamente și lacul de acumulare de la Gura Apelor. Retezatul este alcătuit din conglomerate printre care susură izvoare cu apă rece ca gheața de la poalele sale până în vârful Retezat și Peleaga. Aici este „Rezervația Științifică Retezat” unde întâlnești o faună și o floră deosebite, dar și numeroase cascade și lacuri glaciare în locuri mirifice cum ar fi Gemenele sau Bucura, unde de pe țancuri se adună căprioarele și caprele negre să-și potolească setea. De partea cealaltă
PELERINAJ PE PLAIURILE MIORITICE TRANSILVĂNENE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363701_a_365030]
-
află ruinele cetății dacice, Sarmisegetusa, de pe timpul regelui Decebal care a înfruntat vitejește în două războaie armata împăratului roman, Traian. Și nu în ultimul rând trebuie precizat Masivul Retezat cu barajul din anrocamente și lacul de acumulare de la Gura Apelor. Retezatul este alcătuit din conglomerate printre care susură izvoare cu apă rece ca gheața de la poalele sale până în vârful Retezat și Peleaga. Aici este „Rezervația Științifică Retezat” unde întâlnești o faună și o floră deosebite, dar și numeroase cascade și lacuri
PELERINAJ PE PLAIURILE TRANSILVĂNENE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363697_a_365026]
-
precizat Masivul Retezat cu barajul din anrocamente și lacul de acumulare de la Gura Apelor. Retezatul este alcătuit din conglomerate printre care susură izvoare cu apă rece ca gheața de la poalele sale până în vârful Retezat și Peleaga. Aici este „Rezervația Științifică Retezat” unde întâlnești o faună și o floră deosebite, dar și numeroase cascade și lacuri glaciare în locuri mirifice cum ar fi Gemenele sau Bucura, unde de pe țancuri se adună căprioarele și caprele negre să-și potolească setea. De partea cealaltă
PELERINAJ PE PLAIURILE TRANSILVĂNENE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363697_a_365026]
-
am atins racla cu moaștele și m-am cutremurat. Până și soarele părea a se fi domolit, de drag și de emoție, zâmbind chipului de lut frământat în cuptoarele sufletului de tânărul, minunatul Aurelian Bădulescu și odihnind pe trupul stejarului retezat. Splendidă reprezentare a Domnitorului, această atât de profundă, în egală măsură telurică și celestă, compoziție a artistului! Sacru și profan, într-o îngemănare ideală. Tulburătoare în rezonanța sa imemorială, acolo, atunci, secunda de absolut a lirei trace a Orfeului din
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350304_a_351633]
-
ești tu, mama, pe pamant? O zână grațioasa, O fată preafrumoasa, Un înger necăjit, Un om nefericit. Fecioara mică, Lacrima pitica, O inimă zdrobita, O flacăra topită. O floare ofilita, O Doamnă umilită, O cruce uitată, O stea colorată. Pădure retezata, Nădejde spulberata, Trandafir gătit, Porumbel rănit. Astfel te-aș numi, Dac-ai vrea să știi, Cum ar trebui să fii Numită de copii. (scrisă la miezul nopții pentru Mama) Referință Bibliografica: Mama pe Pamant / Alexia Teodora Raicea : Confluente Literare, ISSN
MAMA PE PAMANT de ALEXIA TEODORA RAICEA în ediţia nr. 68 din 09 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350443_a_351772]
-
Genunchii sunt roșii vorba bate piua; Muzica mă-ndeamnă să păstrez tăceri. Lucrurile stau în raiuri divine Fulgeră scândei și în gânduri ține; Spiritul, slujește trupu-i ca un fruct... Copt cu-al toamnei clipă-ruga iar, aduc. Pe semețe creste vârful Retezatul Tunetul Golgotei nu iartă păcatul, Munții îmi destramă spiritul-i în nori Atunci vocea cheamă îngeri iertători. foto: internet Referință Bibliografică: Se conjugă ziua / Elena Buldum : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1326, Anul IV, 18 august 2014. Drepturi de
SE CONJUGĂ ZIUA de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349413_a_350742]
-
scris cu absint din cupele de crin, De tine recitat, cu dragoste curată. Aud cum ma respiri, sărutul mă înaltă, În suflet cântă fluturi, lumina mă inundă, Neliniștea se curma, risipă mă descalță, Cireșii cern tandrețe, secundă de secundă. Cad retezate umbre, oftează neculese Petale rătăcite-n albumele visării, Un caligraf rescrie dorințe-aproape șterse, Egretele iubirii se-ntorc pe valul mării. De-o pasăre văpaie privirea e-ncărcată, Plutesc în aer iriși, iar dorul mi-e intens, Când tu te dărui
DESTINAȚI IUBIRII de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349820_a_351149]
-
fapt am avut un frățior luat devreme de Dumnezeu. Dar cugetând am cunoscut doi falnici frați a căror diferență de vârstă era ceva mai mare. O mică diferență de vârstă pentru familia lor. Circa un miliard de ani. Tinerelul masiv Retezat care înțeapă cerul cu înălțimile sale, mână-n mână cu Parâng, domolul senior care, trecând prin multe în viață, și-a domolit asprimile transformate în imense pășuni alpine. Între ei învolburatul Jiu care și-a tăiat cheile lăsând spre sud
DOI FRAȚI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365227_a_366556]
-
nu simt cerul că-i greu; În genunchi, prăbușit, văd tunelul spre zori, Mă ridici c-un surâs, ce pe gene-mi cobori. De trecutul opac mă sufocă în chingi, Împletești dimineți și cu raze mă ningi; Jumătate de zbor retezat de-aș avea, Tu mi-ai țese covor din mărgele de nea. Dacă-o punte ar fi peste ziua de ieri, Ai atinge-o discret cu miresme de veri. Din clepsidra cu nopți risipite-n convoi, Iei pe degete timp
ÎNGERUL DIN SUFLET de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366433_a_367762]
-
numai poezie și mizeria în care tu trăiești acum este o iluzie melodia infinita a lui wagner fruntea îți este portativ peste care aș trece un mănunchi de petale pielea să nu semene cu pământul arat de centauri cu aripi retezate genele sunt clape de pian care îți colindă irisul privește-mă fără să clipești! lasă iubirea suspendată ca un staccatto între acordurile acestui deja-vu! geneze în fiece secundă undeva în cer se naște un poem pentru a-i simți ivirea
CARTEA CU PRIETENI XXXXIX- LAURENTIU BELIZAN de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365748_a_367077]
-
cu fiica lor, Mura, dar, după război nu mai știe nimeni dacă este viu sau mort. Apare spre sfârșitul românului, după foarte mulți ani când fiica lor este adolescență. Zina îl găsește la poartă, slăbit, murdar, cu degetele de la picioare retezate și fără grâi, ca un adevărat sălbatic. Firu este foarte schimbat : violent, mut, frustrat, nu o mai recunoaște pe Zina, o confundă pe fiica lor, Mura, cu mama ei care îi seamănă perfect când era tânără. Moare nu după mult
„CIREŞUL SPOVEDANIEI” de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/366191_a_367520]
-
deosebite. Aprobarea a durat două minute. Eliade era venerat, dar după aceasta formalitate au început să curgă onorurile, premiile, invitațiile. Cînd l-am cunoscut, nici nu știam cum să mă adresez decît cu domnule, dar această exprimare mi-a fost retezata de la început de soția lui. Mi-a spus: «ori te adresezi cu Mircea, ori cu maestre, ori cu dr. Eliade. Mie poți să-mi spui cum vrei, dar te rog să mă strigi Christinel». Reporter: Nu Georgette!? Pentru că acesta era
PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351870_a_353199]
-
Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 683 din 13 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Editorial de Mariana Cristescu Trăim în legendă? Sau legenda ne trăiește pe noi ? Cunoșteau dacii, oare, Craniile de cristal !?! În România, în preajma Munților Gagu, din masivul Retezat, trăiesc guganii (gugulanii), urmașii cei mai vechi ai dacilor. „Legendele lor sunt pline de eroi de staturi impresionante, uriașii pomeniți de mitologiile antice. Neam de păstori, guganii spun că își trag numele de la Muntele Gagu, din Masivul Godeanu, la sud
TRĂIM ÎN LEGENDĂ? SAU LEGENDA NE TRĂIEŞTE PE NOI? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351307_a_352636]
-
a mă închina în fața icoanelor tale. (Se închină ). Bun ai fost și ești cu mine. M-ai învățat să seamăn grâul, să îngrijesc recolta, să plămădesc pâinea, să aprind focul, să iubesc.Bat-o vina de mâna stîngă. Mi-a retezato batoza.Eram în vacanță și ajutam părinții la treierat. Nu a știut dreapta ce face stânga. Altfel aveam și eu ca toți oamenii două mâini. Dar e bine și așa. Pot muncii. Îmi mângâi pruncii și femeia.Pot aprinde focul
O STAFIE TULBURĂ SPERANŢA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351370_a_352699]
-
a ceva ce cred că există, dar nu se vede. Vreau să pipai ce nu se vede. Vreau să mă știu. Să mă amușin. Poate voi înțelege. Cand nu merg, zbor. Un zbor pitic, precum al găinilor mamei, cu aripile retezate să nu sară gardul. Să nu mă îndepărtez de mine. Să nu mă înstrăinez. Să revin. Să cutreier din nou în jurul sinelui, precum în curtea pe care o măsurăm cu pasul. E parcă un joc, de-a învârtitul, pana mă
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346553_a_347882]
-
solus ipse, un „solipsism existențial” din care „punem careuri întregului făcut bucăți/ și adunăm [...]întruna durerea despărțirii noastre.” Da! Templu este măreția misterioasă a cuvântului poetic, dar și a Cuvintelor profane: „Ca un brici cu lama tocită/ cuvântul a mai retezat/ o urmă din degetul mare, care/ arată spre lume acuzativ./ Mormane de cuvinte moarte/ se-nalță pană sub ferestre ude/ așteptând să-nfunde rigolele/ în timpul ploilor erotice.” Foarte frumos moment și manieră de a înfrunta o lume bârfitoare de iubiri
DOUĂ CĂRŢI, UN POET – ANDREI GHEORGHE NEAGU de IOAN TODERIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346606_a_347935]
-
sâmburele-n piersica despicată, era trupul Lui. Era Iisus, dar și un om transpirat, care respira ca ca și cum ar fi cărat saci de nisip, urcând în goană coasta aceea cu arătură și viță de vie prinsă în araci. Avea pletele retezate și date spre spate, barbă subțire neagră-albastră și ochi albaștri parcă avea, de credeam că un pic chiar îi semănam. Nu deschisese defel gura, damea se vorbea, zic așa pentru că-i înțelegeam, deși negrăite, toate cuvintele: Sunt aici, nu-ți
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
nu ia foc Apărarea la un șah Ți-o aduce doar atacul Dacă știi să dai cu tacul La viteza de doi mach Ce-o să faci dacă oftatul Îți retează tot elanul Și nici renul, nici elanul Nu mai taie Retezatul? Dacă nu știi nici înotul Și-ai uitat tabla-nmulțirii Îngrijește trandafirii Însă cumpănește-ți votul! Seara asta dintre toate Singura în care se aude Cum vin hoții să ne fure dude Cu cagulele lăsate; Plouă luna cu argint Că
CU CAGULELE LĂSATE de ION UNTARU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355209_a_356538]
-
Dacia fusese un punct singular în peisajul hibernal clar, o femeie în blugi americani, cămașă după moda estivală și cu papuci brodați într-un atelier din Pakistan, puși direct pe picioarele goale. Pe umerii-i înguști, peste părul negru și retezat abrupt, de jur împrejurul ei ... fulgii se înhăitau, se așezau ca niște cărămizi de piatră ponce, în zid. Lângă ea, odată cu ea ardea, se dematerializa ultima linie ferată a continentului care fusese cândva Europa. Liniștea grasă ca bobul de linte în apă
FRAGMENT DE ROMAN, FEMEIE IN FATA LUI DUMNEZEU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370866_a_372195]
-
Grigire Dragoș, Ștefan Cacoveanu, Ioan Orga, Petre Uilăcan, Ilie Dăianu, N. Densușianu etc. Copilandrul , deși „ slăbuț îmbrăcat”, purtând roc negru și căciulă de oaie în prag de vară, păru tuturor „frumos, cu o privire inteligentă”, cu „ochi negri, păr mare, retezat, ce trăgea în negru, voce groasă, bărbătească”, „fața brunetă” și „surâzătoare”, „ochi negri scânteietori”, „copil chipeș”, „ cu ochi frumoși și deștepți”- ceea ce corespundea cu portretul schițat de fostul său dascăl Ion Zbierea, care-l descria lui Maiorescu drept un băiat
MIHAI EMINESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/371000_a_372329]
-
de durerea cumplită din deget, în cortex i s-au descărcat parcă mii de volți când s-a mișcat. Și-a corectat poziția, a strâns pumnii de durere. A simțit sânge în palmă, vârful arătătorului îi era deschis, vâscos, fierbinte, retezat.... „Doamne, s-a îngrozit realizând pericolul, acest fascicul taie!... Mă va diseca! Sunt nebun să continui.... Unde este zidul? Trebuie să mă fi izbit deja de peretele din dreapta. Am exagerat, m-am îndepărtat prea mult... Hai, gata, calm, sunt calm
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357047_a_358376]
-
adulmecă prevăd o ocnă. E numai sare, pe frunte, la subsuori, la stinghia picioarelor, pe tot trupul care se-ngroapă într-o platoșă vâscoasă de sare. Unde-s cișmelele de-altădată, de ce le-a venit și lor vremea, ca teilor retezați de drujbe, de prin oraș, pentru că izvorul apei e uterul lumii...?! Era cald, oamenii se usucau. În halba dusă la gură cădea sudoarea, trupurile erau cleioase. Berea nu mai făcea spumă! Un gropar a lăsat sticla și colacul pe gardina
MARIA ŞALARU. ÎMPREUNĂ CU MELODIILE EI, PAHARUL DE COTNARI E VAST de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357189_a_358518]
-
Brâncuși, apărută în publicația Săptămâna din 1976, într-un dialog al său purtat cu Brâncuși, aflăm unul dintre semnele ce i-au apărut în drumul reconstituirii potecilor copilăriei, care l-au dus la Hobița dacilor transilvăneni, la nord de Munții Retezatului: Pe un tăpșan am întâlnit vipera cornută, mare, care m-a băgat în sperieți...La trei pași de obrazul meu...Mi s-a întipărit în minte frumosul desen în linii frânte, care o străbăteau. Cine știe cum de îl voi fi regăsit
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]