565 matches
-
obținerea de informații asupra densității de reticulare după transformările chimice (degradare Hofmann, hidroliză). Rezultatele arată că sunt mici diferențe între valorile Mc înainte și după transformările chimice ceea ce înseamnă că acestea au loc fără o modificare semnificativă a gradului de reticulare. O influență semnificativă asupra densității de reticulare o are natura reticulantului, astfel copolimerii reticulați cu N,N’-metilen bisacrilamidă (MBAA) au Mc mai mari decât copolimerii reticulați cu divinilbenzen (DVB). Alți autori /59,61-63/ folosesc pentru calcularea Mc ecuația (34
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
după transformările chimice (degradare Hofmann, hidroliză). Rezultatele arată că sunt mici diferențe între valorile Mc înainte și după transformările chimice ceea ce înseamnă că acestea au loc fără o modificare semnificativă a gradului de reticulare. O influență semnificativă asupra densității de reticulare o are natura reticulantului, astfel copolimerii reticulați cu N,N’-metilen bisacrilamidă (MBAA) au Mc mai mari decât copolimerii reticulați cu divinilbenzen (DVB). Alți autori /59,61-63/ folosesc pentru calcularea Mc ecuația (34), cu precizarea că pentru evaluarea parametrului de
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
au efectuat un studiu de umflare la echilibru în diverși solvenți, pentru a putea determina parametrii structurali ai rețelelor macroporoase. Pentru studiu au ales copolimeri StDVB obținuți în prezența polistirenului sau a diclormetanului drept medii inerte și cu grade de reticulare de 4,10 și 25 % DVB. Ca referință, s-au considerat copolimerii gel omogeni, cu aceleași grade de reticulare. Pentru rețelele omogene, echilibrul între rețeaua umflată și solventul pur se stabilește conform relației: (42) în care: χ parametrul de interacțiune
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
macroporoase. Pentru studiu au ales copolimeri StDVB obținuți în prezența polistirenului sau a diclormetanului drept medii inerte și cu grade de reticulare de 4,10 și 25 % DVB. Ca referință, s-au considerat copolimerii gel omogeni, cu aceleași grade de reticulare. Pentru rețelele omogene, echilibrul între rețeaua umflată și solventul pur se stabilește conform relației: (42) în care: χ parametrul de interacțiune polimer-solvent FloryHuggins; ν* concentrația unităților reticulate într-o unitate de volum de copolimer uscat; ϕ2 fracția volumică a copolimerului
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
Din comportarea la umflare în toluen a copolimerilor modificați cu solvent, Millar stabilește următoarea relație empirică: (48) unde: Ux — reținerea de toluen a copolimerului modificat, ml toluen/g copolimer uscat; UN — reținerea de toluen a unui copolimer standard cu aceeași reticulare, ml toluen/g copolimer uscat; S — cantitatea de toluen existentă în amestecul inițial de monomeri, ml toluen/g monomeri. Testarea porozității permanente după acest criteriu a fost acceptată și aplicată de numeroși cercetători /4,7,21,68-71/. Unii autori /69
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
în care vor pătrunde numai ionii ale căror dimensiuni sunt mai mici sau cel mult egale cu ale acestor microcanale. Dimensiunile microporilor creați prin umflare vor fi cu atât mai mari cu cât s a utilizat mai puțin agent de reticulare la obținerea rețelei tridimensionale /74,75/. În cazul mediilor nepolare schimbătorii de ioni de tip standard sau gel nu pot fi utilizați pentru îndepărtarea substanțelor organice. Nici în cazul folosirii schimbătorilor de ioni drept catalizatori în reacții ce se desfășoară
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
schimbători. De o mare importanță practică este caracterizarea schimbătorilor de ioni macroporoși după umflarea lor în apă, deoarece acesta este mediul în care sunt utilizați cel mai frecvent /17,36,76,85,86/. Reținerile de apă depind de gradul de reticulare și de natura diluantului folosit în sinteza copolimerilor suport.. Când un schimbător de ioni are un conținut mare de DVB și s-a folosit drept diluant un solvent rău, reținerile de apă devin comparabile cu cele pentru solvenții nepolari (toluen
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
mai mare, cu volum de solvatare mai mic, cu polarizabilitate mai mare, ce interacționează mai puternic cu rețeaua macromoleculară, ce participă mai puțin la procesul de formare a complexului cu coionii. Selectivitatea unui schimbător de ioni crește cu gradul de reticulare și cu scăderea concentrației soluției și respectiv a temperaturii. Pentru schimbătorii de cationi, selectivitatea pentru cei mai cunoscuți cationi este următoarea: Ba2+> Pb2+> Sr2+> Ca2+> Ni2+> Cd2+> Co2+> Zn2+> Mg2+> UO2 2+> Ti2+> Ag+> Cs+> Rb+> K+> NH4 +> Na+> Li
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
Pentru determinarea stabilității termice a sistemelor reticulate macromoleculare s-au realizat analize termogravimetrice. Utilizând analiza termogravimetrică (TG), dependența dintre pierderea în greutate și temperatură a fost înregistrată atât în aer cât și în atmosferă inertă /108/. Copolimerii cu grad de reticulare mai mare sunt mult mai stabili termic, fapt care se manifestă deasemenea într-o energie de activare mai mare. Degradarea termică a copolimerilor reticulați sau funcționalizați cu diferite amine a fost studiată prin termogravimetrie pe un interval de temperatură cuprins
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
reticulați ai acrilamidei și schimbătorii de ioni derivați din aceștia prin transformări chimice (degradare Hofmann și hidroliză) /114/. S-a observat că, sistemele reticulate macromoleculare au o bună stabilitate termică, mecanismul de descompunere fiind complex și depinzând de gradul de reticulare, structura lor morfologică, compoziția chimică și natura grupelor funcționale existente pe aceste structuri. Caracterizarea prin microscopie electronică Realizarea imaginii cu ajutorul microscopului electronic se bazează pe folosirea unei surse de electroni, care trece prin probă sau este emisă de aceasta. Un
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
sau foitele epidermice. Integra® are o structură 380 bilaminară alcătuită dintr-un analog dermic matrice acelulara de derm liofilizata și un analog epidermic membrana de silicon. Particularitatea să constă în faptul că matricea acelulara de derm e realizată din fibre reticulare de colagen bovin și lanțuri de condroitin-6-sulfat (GAG) provenit din cartilaj de rechin, care se leagă covalent între ele prin intermediul glutaraldehidei. Stratul superficial are o porozitate concepută pentru a controla pierderea de apă și invazia microbilor iar cel profound adecvat
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
temperaturii - dacă este cazul). * Sursa de lumină este formată dintr-o oglindă (S) care reflectă spre prisma de iluminare lumina naturală sau lumina provenind de la o sursă. * Ocularul (O), în care se observă un câmp vizual străbătut de două fire reticulare perpendiculare. * Compensatorul (C), este format dintr-o pereche de prisme Amici, care servesc drept compensator cromatic (din cauza dispersiei suferite de lumina albă la trecerea prin prisme, limita de separație dintre zona luminoasă și cea întunecată nu este netă, ci divers
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
cu pipeta fața prismei, care fiind din flint se zgârie ușor; * se strâng prismele la loc, se fixează cu șurubul și se așează oglinda în poziție de maximă luminozitate a câmpului vizual; * prin manevrarea lunetei ocularului se fixează imaginea firelor reticulare cât mai clară; * privind prin ocular se observă împărțirea câmpului vizual în două zone: una luminoasă, cealaltă întunecată; * cu ajutorul compensatorului se fixează limita de separație dintre cele două zone, limită ce trebuie să fie netă și necolorată; * se fixează reperul
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
1,3330 pe scala gradată, care reprezintă indicele de refracție al apei la 20șC (sau se ajustează la valoarea corespunzătoare temperaturii de lucru); * privind în acest moment în ocular, limita de separație trebuie să se afle exact la intersecția firelor reticulare. În cazul când limita de separație nu ocupă această poziție, se manevrează alidada aducând limita de separație exact la intersecția firelor reticulare. * se citește valoarea obținută iar diferența între această valoare și valoarea corectă a indicelui de refracție se scade
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
lucru); * privind în acest moment în ocular, limita de separație trebuie să se afle exact la intersecția firelor reticulare. În cazul când limita de separație nu ocupă această poziție, se manevrează alidada aducând limita de separație exact la intersecția firelor reticulare. * se citește valoarea obținută iar diferența între această valoare și valoarea corectă a indicelui de refracție se scade sau se adună (după cum este cazul) la indicele de refracție determinat experimental la lichidele de cercetat. După verificarea aparatului, se curăță din
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
cercetat. După verificarea aparatului, se curăță din nou fața prismelor și se determină indicele de refracție (n) pentru lichidele de cercetat: * se introduce lichidul între cele două prisme; * se strânge șurubul prismelor; * se aduce limita de separație la intersecția firelor reticulare; * se citește indicele de refracție corespunzător pe scara gradată. Rezultate și discuții * Se calculează refracția specifică (rs) și refracția moleculară experimentală (Rmexp) folosind relațiile (49) și (50) precum și datele prevăzute în tabelul din anexa 3. * Se calculează aditiv valoarea Rm
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
mai mare de inițiatori, iar polimerul rezultat are masa moleculară mică ș1-3ț Un studiu al mecanismului de polimerizare a monomerilor multialilici a fost facut de A. Matsumoto ș4ț. In polimerizările monomerilor multialilici, reacția de ciclizare intramoleculară ș5-7ț și reacția de reticulare intermoleculară ș8ț implică o serie de aspecte deosebite ale mecanismului de polimerizare. Din punct de vedere al reacțiior elementare, în cazul polimerizării dienelor neconjugate nesimetrice se poate considera ca au loc 10 reacții de propagare, așa cum sunt prezentate în tabelul
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
ș912ț. Încorporarea DAM în polimeri , duce la obținerea de copolimeri cu grupări alilice pendante, care pot da ulterior reacții chimice in scopul obținerii de materiale cu numeroase aplicații. Structura și proprietățile DAM sunt trecute în tabelul 2. Eficiența reacției de reticulare în timpul copolimerizării în suspensie este dictată de reactivitatea și concentrația monomerului divinilic [13 ] In timpul homopolimerizării, monomerii multialilici au tendința de a ciclopolimeriza. Datorită diferențelor de reactivitate dintre legăturile duble vinilice și alilice prezente în monomer, structurile rezultate în urma polimerizării
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
obținuți In urma sortării prin sitare, se obțin perle ( Figura 2) cu dimensiuni cuprinse între 0,315 — 1,0 mm, randamentul reacției fiind de 80%. În general, formarea rețelelor prin copolimerizarea reticulantă a catenelor include reacții de ciclizare, propagare si reticulare, așa cum se prezintă în Schema 3. Schema 3 Formarea rețelelor prin copolimerizarea reticulantă a monomerilor polifuncționali;reacțiile posibile ale macroradicalului crescător: c-ciclizare; r reticulare; p-propagare În cazul polimerilor obținuți prin reacția de polimerizare reticulantă a DAM există două
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
În general, formarea rețelelor prin copolimerizarea reticulantă a catenelor include reacții de ciclizare, propagare si reticulare, așa cum se prezintă în Schema 3. Schema 3 Formarea rețelelor prin copolimerizarea reticulantă a monomerilor polifuncționali;reacțiile posibile ale macroradicalului crescător: c-ciclizare; r reticulare; p-propagare În cazul polimerilor obținuți prin reacția de polimerizare reticulantă a DAM există două feluri de legături duble : alilică (A) și maleică (M). Cinetica polimerizării include un număr mare de reacții elementare considerate a fi reacții de propagare. Radicalul
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
preparate în prezența a patru medii de reacție: ciclohexanol (Cy), ciclohexan, acetat de n butil(nBA) și toluen. Rezultatele studiului degradării termice a poli(DAM) incluzând pierderile în greutate așa cum rezultă din curba TG și parametrii cinetici ai reacției de reticulare sunt prezentate sintetic în Tabelul 5 2 1 100 200 300 400 500 600 700 800 900 0C dw/dt wt 129 Deoarece reticulările sunt întâmplătoare, ordinul de reacție este fracționar, acest lucru fiind o caracteristică a proceselor complexe ce
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
o caracteristică a proceselor complexe ce au loc în medii heterogene, când stoechiometria reacțiilor se schimbă permanent în timpul procesului de polimerizare [51 53]. Degradarea termică în condiții neizotermice a polimerilor reticulați este un proces heterogen complex datorat specificității reacțiilor de reticulare. Așa cum se observa din tabelul 5, creșterea temperaturii determină o scădere a energiei de activare si are semnificația creșterii complexității mecanismului reacției de degradare [54]. Spectrul FT IR al poli(DAM) preparat prin tehnica polimerizării în suspensie pune în evidență
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
în cazul polimerilor macroporoși reticulați pe bază de DAM, reținerile de ciclohexan sunt o masură a structurii interne a polimerilor reticulați. Perlele preparate au o stabilitate mecanică mare, ceea ce le conferă importante calități în domeniul aplicațiilor. {i studiul gradului de reticulare a polimerilor reticulați pe bază de DAM aduce informații privind comportarea mecanică a perlelor sintetizate. Masa moleculară medie a catenei polimere dintre două reticulări, Mc, a fost calculată din date de umflare în ciclohexanol așa cum este trecut in tabelul 6
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
Rconstanta gazelor; Ttemperatura ( K); δ1, δ2parametrul de solubilitate al solventului, respectiv al polimerului; Figura 10 arată că utilizarea ciclohexanolului (seria 1) si a ciclohexanului (seria 2) ca porogen în procesul polimerizării reticulante, conduce la structuri mai dense (cu densitate de reticulare mai mare) decât atunci când se utilizează acetatul de nbutil. Concluzii Prin polimerizarea în suspensie a dialilmaleatului, în prezență de ciclohexanol sau acetat de n-butil, se obțin perle poroase , cu un randament bun cu dimensiuni cuprinse între 0,315 și
(Co)polimerizarea radicalică reticulantă a monomerilor vinilici polifuncţionali. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Silvia Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1453]
-
de tip gel. În general, pentru îmbunătățirea performanțelor produselor rezultate în urma funcționalizării copolimerilor, cum ar fi cinetica de schimb ionic în cazul schimbătorilor de ioni se folosesc copolimeri reticulați macroporoși. Această categorie de copolimeri sunt sintetizați cu grade mari de reticulare și cu adăugarea unor compuși mic moleculari sau macromoleculari amestecului de monomeri, compuși numiți agenți porogeni sau medii inerte. După terminarea reacției de copolimerizare, aceștia sunt îndepărtați din particulele sferice prin metoda extracției cu solvent conferind rețelei macromoleculare o structură
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]