556 matches
-
din Dacia Traiană (I-XIII), la care lucrase douăzeci și șase de ani. În 1899 imprimă la Paris Les Principes fondamentaux de l’histoire, studiu pe care un an mai târziu îl traduce în limba română, și în 1908 îl retipărește, revăzut și completat, sub titlul La Théorie de l’histoire. Ca membru fondator al Societății Științifice și Literare din Iași, este ales președintele secției literare și director al revistei „Arhiva”, iar în intervalele 1899-1903 și 1906-1908 președintele societății. Din 1889
XENOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290679_a_292008]
-
culturală omonimă, aflată sub președinția lui Pavel Al. Macedonski. Director: Mihail Frunză; redactori: Radu Mihai Teodorescu și Dinu Cruceanu. Publicația este menită să întrețină cultul lui Al. Macedonski, ale cărui articole și versuri sunt reluate; astfel, în numărul inaugural se retipărește articolul Forța morală, care ține loc de program, și e inclusă poezia Imn regal; în alte numere intră în sumar poemele Mângâierea dezmoștenirei, Formele, un fragment din piesa Saul, schița Pomul de Crăciun. Se reproduc, de asemenea, scrieri de Traian
ZORILE-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290755_a_292084]
-
Polul Sud, din al cărui echipaj a făcut parte și biologul român Emil Racoviță, expedițiile în Africa ale englezilor David Livingstone - explorator și misionar - și H.M. Stanley - ziarist - pe urmele acestuia. Foarte numeroase sunt însemnările de voiaj în țară - unele retipărite după alte reviste sau fragmente din cărți apărute, la mănăstiri ori cu destinații culturale: D. Iov, Mănăstirea Măgura („însemnările unui pribeag” dintr-o călătorie lângă Vâlcea), I.L. Caragiale, O vizită la Castelul Iulia Hasdeu, drumeții: Silvestru Moldovan, De prin Ardeal
ZIARUL CALATORIILOR SI AL INTAMPLARILOR PE MARE SI PE USCAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290733_a_292062]
-
din 1912, odată cu publicarea eseului „The Elimination of Waste in Education”, Elementary School Teacher, 12 (3), februarie 1912, pp. 259-271. Definiția extinsă poate fi regăsită într-o formulare clară în F. Bobbitt, Curriculum Investigations, University of Chicago Press, Chicago, 1926 (retipărită în 1927). 41. J. Goodlad, Curriculum Inquiry: The Study of Curriculum Practice, McGraw-Hill, New York, 1979 (cf. Jackson, op. cit., p. 10; Pinar et al., op. cit., p. 27). 42. Despre disputa dintre Goodlad și Jackson (1992), mai pe larg în Pinar et
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
intitula, lămuritor, „Toward a Humanistic Curriculum Theory” („Către o teorie umanistă a curriculumului”)26. Volumul era puternic influențat de ideile lui Schwab, din opera căruia era reprodus semnificativul eseu The Practical: A Language for Curriculum (1970)27. De asemenea, erau retipărite opere cruciale, cu orientare viitorologică și prospectivă: Newman și Olivier (1967, 1972)28, Kohlberg (1966, 1972)29, Scriven (1972)30, Martin (1972)31, Grannis (1972)32, Lamm (1972)33 și Rogers (1972)34. Toți pledau pentru curriculumul „deschis”, „umanizat”, „spiritualizat
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
timpului, dovadă e că în 1936 subliniam printr’un articol tipărit în revista Izvorașul No. 2 eforturile care se depun în URSS pentru cunoașerea etnografică, iar în 1940, anul intrării în război a României contra URSS, acest articol a fost retipărit. Dar, recunosc, eu trebuie să muncesc mai înainte în acestă direcție.- Ca prieteni menționez două nume: Ioan Gavrilă dela Muzeul Etnografic al Transilvaniei. Pare-mi-se secretarul Sindicatului Înv. Superior Cluj.- Valeriu Butură, conferențiar de Geografie Regională, Universitatea din Cluj
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
spovedanie. Într-una dintre autobiografii, I.C. declară caragialesc: „Sunt partizanul progresului, indiferent de atmosfera timpului”, aducând ca argument faptul că în 1936 a scris într-o revistă (Curentul) despre eforturile depuse în Rusia sovietică pentru cunoașterea etnografică și că a retipărit articolul respectiv în 1940. Dacă ne oprim strict la A.d.p., am putea trage concluzia că I.C. a fost entuziasmat de aceste eforturi și, în consecință, a avut o atitudine pozitivă față de URSS. Citind însă articolul, constatăm că I.C. trage
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
necesitatea conviețuirii în pace și înțelegere universală. Această idee, conjugată cu cea a combaterii răului de toate felurile, oriunde și oricând, în numele binelui ce trebuie săvârșit fără ezitare, se prelungește și mai evident în următoarele două romane, Republica disperaților (1935; retipărit în ediție definitivă în 1946 cu titlul Republica disperaților. Gabroveni & Co.), pe care Leon Baconsky îl apropie de romanul lui Franz Werfel Cazul judecătorului Sebastian prin „tezismul umanitarist”, și Gol, rămas la primul volum, Început de viață (1937). Problemele ineficacității
VLADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290605_a_291934]
-
dă fragmente din studiile sale de arheologie, Gr. H. Grandea își republică articole literare (Geneza poeziei, Starea literaturii noastre. Câțiva poeți noi), iar I. Heliade-Rădulescu trimite redacției, în 1868, o scrisoare în care își reafirmă credința în principiile etimologiste. P. retipărește, din „Convorbiri literare”, poezii de V. Alecsandri și Iacob Negruzzi, precum și studiul lui Titu Maiorescu În contra direcției de astăzi în cultura română. Lui G. Sion i se reproduce conferința despre Țiganiada de I. Budai- Deleanu. În decursul anilor se fac
PRESSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289014_a_290343]
-
în vasta sinteză La Littérature roumaine à l’époque des Lumières (1945), precedată, de altfel, și de alte lucrări adiacente, însă nedidactice: studiile La Littérature roumaine de Transylvanie au dix-neuvième siècle (apărut în volumul colectiv La Transylvanie din 1938 și retipărit în același an în broșură separată) și Contribuția românilor din Transilvania la literatura română (publicat în 1942 în revista „Transilvania”, iar în 1943 tradus în „Rassegna culturale della Romania”). Sinteza din 1945 cercetează fenomenul luminist în tot spațiul cultural românesc
POPOVICI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288964_a_290293]
-
tipărite, la trei ani după debutul în „Ghimpele”. Apar, de asemenea, știri privind studiile universitare ale scriitorului, examenul de licență, întâii pași în magistratură, ca supleant la tribunalul din Hârșova. Mai publică aici I. C. Tacit, profesor din Brașov, și se retipăresc, din „Ghimpele”, poezii de N. Nicoleanu și o biografie a poetului, scrisă de G. Dem. Teodorescu, însoțite de un studiu al operei, care s-ar putea să-i aparțină lui Duiliu Zamfirescu. R.Z.
PUTNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289072_a_290401]
-
pronunțată tentă memorialistică, de pildă Fapte și cuvinte din preajma lui Nae Ionescu (proiect al unui volum care nu a ajuns să fie realizat), dar și Însemnări pentru îndreptarea păcătoșilor. Interesul pentru Nae Ionescu e vizibil și în faptul că R. retipărește în 1951 câteva din textele publicistice ale acestuia, prefațându-le cu o tabletă semnată împreună cu Mircea Eliade, în care subliniază valoarea logicianului român în familiarizarea auditoriului universitar „cu problemele existențialismului, într-un timp când acest curent era aproape ignorat în
RACOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289082_a_290411]
-
culturală și literară cuprinde poezie și proză (texte originale apar însă destul de sporadic în sumare și fără o selecție riguroasă), studii, eseuri, portrete. „Note literare și artistice” este o rubrică ocazională, inserând informații culturale de actualitate. Se publică sau se retipărește poezie de Mihai Gregoriady de Bonacchi, Mihail Munteanu, Cincinat Pavelelscu (epigrame), Gallia Tudor, precum și proză de Ludovic Dauș, Ioan Nicolau, Tudor Arghezi, Fata de demult (2/1932). Sunt reproduse câteva studii și articole mai vechi: A.D. Xenopol (Literatura haiducească, un
REVISTA GENERALA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289213_a_290542]
-
-se I. Gr. Periețeanu, Ilie Marin, S. Prunculeț, George Silviu, Ioan I. Ciorănescu, Elena Farago, Radu Boureanu, Victor Ion Popa. Aici apare poemul Lumânările de Nichifor Crainic, sunt inserate și poezii de Victor Eftimiu ori fabule de Cincinat Pavelescu, sunt retipărite un Sonet de Al. Vlahuță și două poeme, Copiilor și Pace, de O. Goga. Numărul 2/1921 reproduce texte folclorice din culegerea lui G. Dem. Teodorescu. În sumar intră, de asemenea, proză de Al. Cazaban, Victor Eftimiu, Ilie Marin, C.
REVISTA COPIILOR SI A TINERIMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289194_a_290523]
-
iulie 1892, când Weiss renunță la drepturile sale și Grandea poate relua titlul inițial. La R. Grandea a scris articole politice, romane (în foileton), versuri, articole de critică literară și teatrală, recenzii, articole polemice. Aici au apărut sau au fost retipărite poeziile sale cu subiecte din istoria națională, romanul satiric cu cheie Berlicoco, romanul Fulga ș.a. Au mai colaborat G. Crețeanu, cu articole și amintiri despre scriitori (Alexandru Sihleanu), Iosif Sterca-Șuluțiu (memorii privind evenimentele de la 1848-1849), C.C. Pleșoianu (versuri), N.T. Orășanu
RESBOIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289176_a_290505]
-
începând din 1965. Povestirilor din prima lui carte, După-amiază neliniștită (1967), li se adaugă romanele Singuri (1968), Scarabeul sacru (1970) și Marile iubiri (1977), toate mult discutate de critică la data apariției. Opera și destinul scriitorului (1972), în care M. retipărește o parte din articolele și eseurile apărute în reviste, abordează literatura din unghiuri variate, istoria și filosofia culturii, existențialismul și psihanaliza oferind multe dintre argumentele la care recurge. A colaborat și la „Tribuna”, „Familia”, „Cronica”, „Flacăra”, „România literară”. Bun cunoscător
MUNTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288301_a_289630]
-
căruia zece ani mai târziu îi da și titlul (Destăinuiri), mai mult delăsător decât neîncrezător în sine, poetul și-a amânat mereu debutul editorial. Câțiva prieteni devotați i-au strâns o parte din stihuri în 1921 în placheta Poezii postume , retipărită cu adăugiri și cu o prefață semnată de Ion Petrovici în 1944. Poetul Gellu Naum este fiul lui. De extracție rurală, N. caută mai întâi, ca mulți contemporani ai săi, modele în lirica lui G. Coșbuc și a lui Al.
NAUM-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288371_a_289700]
-
După exemplul lui Heliade, P. și-a expus ideile despre starea socială și culturală a Țării Românești în prefețele cărților traduse. Într-o Idee repede despre istoria românilor, capitol adăugat la manualul lui P. Blanchard Cele dintâi cunoștințe (1828) și retipărit în „Curierul românesc”, el realizează, cu accente pamfletare, imaginea țării devastate de turci și de fanarioți. Prefața la Aneta și Luben este o amplă satiră socială, sub forma unei conversații cu un boier retrograd, prilej de a enumera sarcastic moravuri
PLESOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288851_a_290180]
-
artistice, excepție făcând atracția către parnasianism a lui Artur Stavri, nu au găsit înțelegere; bunăoară, s-a respins colaborarea lui Ion Minulescu și chiar aceea a lui Panait Cerna. Când se împlineau zece ani de la moartea lui Ion Creangă, revista retipărește Popa Duhu. Nu cu mult înainte apăruse și o traducere a lui Mihai Eminescu din Mark Twain, intitulată Obsesiune. I. L. Caragiale, care s-a numărat, ca și Al. Vlahuță, printre colaboratori, trimite câteva dintre cronicile sale teatrale. În coloanele periodicului
PAGINI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288620_a_289949]
-
articole critice (scurte) despre poeți, cu o accentuată preferință pentru literatura mai veche și nemanifestând interes pentru curentul modernist. În numărul 1-2 din 1944 P.c. reproduce din „Moftul român” poezia Da...nebun de I.L. Caragiale. Se publică sau sunt retipărite versuri de I. Merișescu, Zaharia Bârsan, Nicolae Graur, Nicolae Isac, Radu D. Rosetti, Const. Stăvaru, Al. Mateevici ș.a. De altfel, număr de număr se reproduc texte din mari scriitori români, cu precădere poezie. În sumar este inclusă proză semnată de
PAUNASUL CODRILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288728_a_290057]
-
articole despre obiceiurile de Anul Nou, despre jurnalism etc., un portret al lui H. Taine, scris cu pătrundere și o bună cunoaștere a operei criticului francez, traduceri din versurile lui Jean Richepin și Catulle Mendès. Lui Al. Macedonski i se retipărește poezia Precum..., apărută mai întâi în „Literatorul” din 1880. R.Z.
MIRCESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288171_a_289500]
-
de O. Carp, care întrebuințează pseudonimul Alastor. C. Popescu-Azuga tălmăcește din Byron și Heine, iar Cornelia V. Morțun din Maupassant. Câteva poezii și poeme în proză aparțin lui I. Păun-Pincio și lui V.G. Morțun. Din fabulele lui Grigore Alexandrescu se retipăresc Lupul moralist și Șarlatanul și bolnavul, iar dintre poeziile lui Mihai Eminescu, Sara pe deal. Sumarul cuprinde și articole de popularizare în maniera „Contemporanului”, scrise de C. Popescu-Azuga (sub pseudonimul Gregorian). R.Z.
MUNCA STIINŢIFICA SI LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288279_a_289608]
-
menajat de dragul „liniștii noastre” și al „consensului” salvator. Temele fiind alese în acord cu problemele zilei - în care ne regăsim și astăzi -, nu e de mirare că revista a avut un enorm succes în cetate (primele două numere au fost retipărite la cerere). Tot ceea ce „gândiriștii” sau „neosămănătoriștii” interbelici nu puteau pricepe, Nae Ionescu și Gh. Racoveanu veneau să discute franc, deloc ostentativ. În esență, este vorba despre neschimbata problemă de orientare a Bisericii în cadrele modernității. Colaboratorii Predaniei știau ca
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
volum. Mulțumesc redactorilor primelor versiuni. Îi mulțumesc soției mele, Mona Antohi, primul meu cititor de atâția ani, care a parcurs cu atenție întregul material, propunând numeroase îmbunătățiri punctuale. Îi mulțumesc lui Gabriel Liiceanu, directorul Editurii Humanitas, pentru permisiunea de a retipări studiul despre Allan Bloom. În fine, vreau să-i mulțumesc în special lui Silviu Lupescu, directorul Editurii Polirom, care mi-a publicat întâia oară patru dintre cele șase texte, pentru constantul său sprijin prietenesc, acordat și în momente grele, concretizat
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
și uneori chiar au reușit. Jurnalul a fost tradus în 2001 în poloneză de Ireneusz Kania la Editura Pogranicze, colecția Meridian. 2. Romanul lui Hesse a fost tradus în limba română de Ion Roman ca Jocul cu mărgele de sticlă, retipărit de RAO în 1994. Trimiterile se fac la paginile celei mai bune ediții în limba engleză, The Glass Bead Game (Magister ludi), traducere de Richard și Clara Winston, Holt, Rinehart and Winston, New York, 1969. 3. Hesse vorbește de castalieni ca
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]