5,680 matches
-
într-o nouă alcătuire, forme, strategii, tehnici ale discursivității afirmate de-a lungul istoriei, începând de la anticii greci și până în contemporaneitate, când se impun școlile și modelele americane de comunicare, precum Școala de la Palo Alto, și noile invenții pe linia retoricii europene, în cadrul Școlii de la Bruxelles și a Grupului μ. Abordând problematica discursului contemporan, autoarea constată că totul este discurs și discursivitate, începând de la viața publică firească, obișnuită, până la expunerile epistemologice savante: „știința a devenit un discurs riguros și sistematic; arta
ÎNTRE DISCURS ŞI DISCURSIVITATE de EUGENIU NISTOR în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 by http://confluente.ro/Eugeniu_nistor_intre_discur_eugeniu_nistor_1391685926.html [Corola-blog/BlogPost/360296_a_361625]
-
a vizibilității politicului, care a devenit o practică publică, când ar trebui de fapt să fie invers, conform opiniei autoarei, adică „o practică subordonată spațiului public”. Din seria strategiilor bazate pe demonstrație și argumentare, sunt invocate modelele de convingere specific Retoricii lui Aristotel și noilor retorici, acestea din urmă descoperite de Chaïm Perelman și de asistenta sa, Lucie Olbrecths-Tyteca (fiind vorba de apariția volumului Noua retorică. Tratatul de argumentare, Paris, 1958), Daniela Gîfu enumerând trei tipuri de modalități logice, și anume
ÎNTRE DISCURS ŞI DISCURSIVITATE de EUGENIU NISTOR în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 by http://confluente.ro/Eugeniu_nistor_intre_discur_eugeniu_nistor_1391685926.html [Corola-blog/BlogPost/360296_a_361625]
-
public”. Din seria strategiilor bazate pe demonstrație și argumentare, sunt invocate modelele de convingere specific Retoricii lui Aristotel și noilor retorici, acestea din urmă descoperite de Chaïm Perelman și de asistenta sa, Lucie Olbrecths-Tyteca (fiind vorba de apariția volumului Noua retorică. Tratatul de argumentare, Paris, 1958), Daniela Gîfu enumerând trei tipuri de modalități logice, și anume: pozitive (cu accentul pe rațiune și încredere), negative (ca atacul pe terenul adversarului, atacul fățiș, atacul indirect, identificarea și lovirea părților slabe ale adversarului, revenirea
ÎNTRE DISCURS ŞI DISCURSIVITATE de EUGENIU NISTOR în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 by http://confluente.ro/Eugeniu_nistor_intre_discur_eugeniu_nistor_1391685926.html [Corola-blog/BlogPost/360296_a_361625]
-
numai 56 de ani, fiind îngropat la mănăstirea Bistrița, autorul primei cronici în limba română, Grigore Ureche, își petrece o parte a copilăriei și din anii de instrucție în Moldova, iară altă parte în Țara Leșească ( Polonia ), unde învață latina, retorica, poetica, filosofia latină și greacă, devenind logofăt la 36 de ani grație culturii, averii imense și însușirilor sale excepționale, cum scria Misail Călugărul atunci când se referea la însușirile necesare obținerii unei dregătorii. Aspirantul trebuia să fie „...scriitoriu bun, dvorbitoriu totdeauna
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_contu_1481197795.html [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
prin raportarea la Identitatea eului poetic. Se pare că tendința poeziei actuale este o prelungire a celei de la sfârșitul secolului XX, care a fost și este, se pare, instaurarea eului poetic ca instanță absolută, prin utilizarea și eliminarea formelor de retorică pentru a se ajunge la eul real absolut, adică la Voce. Am constatat că poeții de la începutul secolului XXI nu prea își pun întrebarea cine se exprimă în versurile lor, abandonându-se fără voia lor versului impersonal. Vorbeam mai înainte
STAREA POEZIEI ROMÂNEŞTI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Starea_poeziei_romanesti_la_inceputul_al_florin_tene_1358009707.html [Corola-blog/BlogPost/342349_a_343678]
-
prin raportarea la Identitatea eului poetic. Se pare că tendința poeziei actuale este o prelungire a celei de la sfârșitul secolului XX, care a fost și este, se pare, instaurarea eului poetic ca instanță absolută, prin utilizarea și eliminarea formelor de retorică pentru a se ajunge la eul real absolut, adică la Voce. Am constatat că poeții de la începutul secolului XXI nu prea își pun întrebarea cine se exprimă în versurile lor, abandonându-se fără voia lor versului impersonal. Vorbeam mai înainte
STAREA POEZIEI ROMÂNEŞTI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_starea_poezi_al_florin_tene_1359571277_zksy8.html [Corola-blog/BlogPost/359358_a_360687]
-
statală, recunoaștere). Cu deosebirea că în Crimeea era reședința țarilor, fiind „dăruită” Ucrainei de N.S. Hrușciov. România ar trebui să-și promoveze și ea propriile interese, în primul rând protejarea românilor din Ucraina, să nu se lase antrenată într-o retorică antirusească. Sunt convins că în cazul în care „ursul” se supără prea tare, NATO nu va porni al treilea război mondial pentru a salva România. Repet: marile puteri se înțeleg pe seama celor mici (dovadă și recenta colaborare ruso-americană în Siria
INTERVIU CU ISTORICUL IOAN SCURTU LA ANIVERSAREA CELOR 75 DE ANI DE VIAŢĂ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 by http://confluente.ro/paul_polidor_1450429345.html [Corola-blog/BlogPost/368470_a_369799]
-
purtau rang de virtute și nu eram codași ai Europei. Călătoru: Purta întrebările după el: - De ce astăzi fleacurile, negativismele, aburelile, olălăielile... prostioarele metaforizate, sexul, au cea mai mare trecere? Ce-a fost și ce va rămâne un mare deziderat? De ce retorica a rămas mută, surdă și, de multe ori, oarbă. De ce lupta pentru neam, Țară și lege, nu mai sunt deziderate? De ce, faptele privind construcția, istoria...într-un cuvânt POZITIVUL, au puțină trecere? Cam câte deceuri ne-ar trebui să înțelegem
MONUMENTUL DE LA …URSOAIA! (LUMINA DE LA CERNICA STRĂLUCEŞTE ŞI ACASĂ) TABLOUL (SCENA) 2 de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 by http://confluente.ro/dumitru_k_negoita_1465714031.html [Corola-blog/BlogPost/370900_a_372229]
-
clasele bilingve franceză-germană. Probabil mulți părinți cu picioarele pe pământ, care nu văd rolul sintacticii latine în viitorul copilului lor pe piața de muncă, sunt mulțumiți. Dar intelectuali cu capul în nori, ca Régis Debray, nu sunt de acord. Dincolo de retorica eficientizării sistemului și a bunelor intenții («colegiul trebuie să fie capabil de a se adapta fiecărui elev»), Debray vede o inversare a sensului exigenței: nu școala cere efort de la elev, ci elevul și părintele de la școală, și nu efortul pedagogic
Pe scurt despre lunga criză a educaţiei în Franţa by https://republica.ro/pe-scurt-despre-lunga-criza-a-educatiei-in-franta [Corola-blog/BlogPost/337851_a_339180]
-
muncă. Ca în multe alte domenii, individualismul își spune cuvântul în Occident - școala e pentru fiecare. Nu e de mirare că sistemul de învățământ, în ciuda bunelor intenții, nu face față atâtor elevi concreți și din ce în ce mai diferiți. Mai mult decât atât, retorica «școlii pentru fiecare» funcționează ca o perdea în spatele căreia se consolidează nestânjenite inegalitățile de clasă. În viziunea promotorilor educației republicane, pe care o admirase Spiru Haret, școala avea într-adevăr rolul de a produce elită, dar o elită republicană, cu
Pe scurt despre lunga criză a educaţiei în Franţa by https://republica.ro/pe-scurt-despre-lunga-criza-a-educatiei-in-franta [Corola-blog/BlogPost/337851_a_339180]
-
leagă sentimentele exprimate de gândirea deloc simplistă, abordare care face din lirismul domnului Berghian un mixaj fericit poeticii dar și speculațiilor filozofice. Limitarea vieții, asumarea morții, pactul cu destinul, chiar și trecerea filozofiei prin aceste mărginiri de sens, ivesc, iată, retorici aforistice, splendide prin profunzimea conceptului transfigurat artistic. "trei puncte trei puncte trei puncte fleacuri prind curaj pentru viață nicio filozofie fără margini îți zic nu-i adâncă" Fleacuri Am ales ca încheiere o poezie elegiacă, poate că intuiesc în ea
IOAN BERGHIAN- DEBUT LIRIC DECIS de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1429074255.html [Corola-blog/BlogPost/372999_a_374328]
-
dă argumente, iubirea alungă moartea, inevitabil. „Lansarea era, în mintea mea, lecția despre Poezia lui Eugen Dorcescu. A fost seara unui Poet de geniu. Raportat la cei mari. A fost seara unui cărturar de excepție. Unic prin postură, dicție și retorică. Nu am mai văzut pe cineva care să vorbească, atât de expresiv, românește, de la Profesorul Tohăneanu încoace. Mă uit la studenți, atunci când Maestrul recită. Sunt fascinați. Mă uit la studenți, atunci când Maestrul vorbește despre antologie. Sunt curioși. Mă uit la
CONSTANTIN STANCU, TIMPUL CA UN GLONŢ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1456733152.html [Corola-blog/BlogPost/383360_a_384689]
-
ele au spontaneitatea vieții. Scriitura este așezată pe principii de echilibru. Viorel Teodorescu se mișcă bine printre cuvinte și reușește să conecteze lectorul la un imaginar care lasă impresia că se desprinde dintr-un trecut recuperat. Intervenția, ca element de retorică narativă, se observă în conștiința utilizării voluntare a limbajului și în respectarea obligațiilor epice („scuze pentru termenii folosiți ... n-am avut alții mai potriviți la îndemână”; „constrângerile oricăror epitete”). În ecuația tematică a cărții atitudinea fundamentală față de existență este aceea
Vasile Teodorescu: Povestiri amare, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/vasile-teodorescu-povestiri-amare-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339609_a_340938]
-
epoca lui Carol ce Mare doar dintre oamenii bisericii. Pornind de la o tradiție veche, în secolul al V-lea Martianus Capella stabilește în lucrarea “Despre nunta lui Mercur și a Filologiei” domeniile de interes pentru un om liber: trivium (gramatica, retorica, dialectica) și quadrivium (aritmetica, geometria, astrologia, muzica). Prin aceste căi se dobândea acces către cea mai înaltă formă de cunoaștere: teologia. Cartea la rândul său nu se mai limitează la forma ruloului de papirus, ci trece la codexul de pergament
ANTICHITATEA VERSUS CREŞTINISMUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 756 din 25 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Antichitatea_versus_crestinismul_ion_ionescu_bucovu_1359122853.html [Corola-blog/BlogPost/359363_a_360692]
-
cultura primelor secole după prăbușuirea Imperiului Roman de Apus a rămas în expresie tot latină. Acum încep să se mijească zorii Prerenașterii patronată de Carol cel Mare. „Împăratul, scrie biograful său, a cultivat cu pasiune artele liberale, a stidiat gramatica, retorica, dialectica și astronomia. A voit ca copiii lui, băieți și fete, să fie inițiați mai întâi în artele liberale, la studiul cărora se aplica el însuși.” El prescrie înființarea unei școli cu învățământ latin pe lângă fiecare mănăstire. Se organizează învățământul
ANTICHITATEA VERSUS CREŞTINISMUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 756 din 25 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Antichitatea_versus_crestinismul_ion_ionescu_bucovu_1359122853.html [Corola-blog/BlogPost/359363_a_360692]
-
a.D. Universitatea din Bremen, Germania *** Realitatea există pur și simplu, ea nu are nevoie de vocabular sau retorică. Dar de când oamenii au început să vorbească, în urmă cu zeci de mii de ani, ei au elaborat treptat un vocabular, o retorică, un discurs cu care interpretează ceea ce văd, ce vor și ce cred. Misterium humanum: La început a fost cuvântul! Din sec. XVIII domină în Europa occidentală credința în rațiune, știință și tehnică, contrarea religiei și mai ales clerului romano-catolic. Un
CREDINŢĂ ŞI RAŢIUNE (2) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_roman_1411685980.html [Corola-blog/BlogPost/368431_a_369760]
-
ales clerului romano-catolic. Un secol mai târziu, profetul mesianic Karl Marx îl înlocuiește pe Dumnezeu cu materialismul dialectic și istoric atotputernic și garantează cu acest crez un viitor comunist luminos tututora. Raiul pe pământ! La o privire mai atentă la retorica imperialismului, globalizării sau mai recent al integrării în Europa constatăm că atât în vocabularul cât și retorică liberală, tipică creștinismului occidental, cât și în cel marxist sau neo-marxist, după prăbușirea ideologiei Lagărului ortodoxo-comunist, regăsim wordingul și viziunile Vechiului și Noului
CREDINŢĂ ŞI RAŢIUNE (2) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_roman_1411685980.html [Corola-blog/BlogPost/368431_a_369760]
-
dialectic și istoric atotputernic și garantează cu acest crez un viitor comunist luminos tututora. Raiul pe pământ! La o privire mai atentă la retorica imperialismului, globalizării sau mai recent al integrării în Europa constatăm că atât în vocabularul cât și retorică liberală, tipică creștinismului occidental, cât și în cel marxist sau neo-marxist, după prăbușirea ideologiei Lagărului ortodoxo-comunist, regăsim wordingul și viziunile Vechiului și Noului Testament. Științele sociale au fost supuse teologiei și numai aparent s-au emancipat. Misionare, imperialism, globalizare occidentală
CREDINŢĂ ŞI RAŢIUNE (2) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_roman_1411685980.html [Corola-blog/BlogPost/368431_a_369760]
-
la care se închina ateii din zilele noastre. Moldovalahii, în calea tuturor răutăților, imperiilor și religiilor au dezvoltat, după ce bulgarii i-au forțat în sec. 9 să preia ierarhia greco-slavă, un vocabular ortodox, pe când ardelenii, după unirea cu Roma, o retorică greco-catolică, occidentală. Opinia că și unirea s-a făcut forțat, că au fost distruse mânăstiri ortodoxe este falsă, pentru că trece cu vederea că în Sfântul Imperiul Roman (actualul occident) nu erau tolerate (!) mănăstiri contemplative de felul celor ortodoxe, fără o
CREDINŢĂ ŞI RAŢIUNE (2) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_roman_1411685980.html [Corola-blog/BlogPost/368431_a_369760]
-
Cuza, regii germani, Dej au formulat de a lungul timpului un program de emancipare fără tutela ortodoxă greco-slavă. Aderarea românilor la Europa este desigur firavă și mereu subminată de vecini. Dar în ciuda eșecurilor, proiectul este mereu actual. Baronii moldo-valahi, cu retorica duplicitară în UE, se simt mai în siguranță sub patronajul Moscovei. Frică de libertate, de necunoscut? Oricum paternalismul, corupția, iraționalismul administrativ turco-fanariot, în care s-au format moldo-valahii în cinci secole, nu pot fi înlăturate peste noapte. Acest fapt este
CREDINŢĂ ŞI RAŢIUNE (2) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_roman_1411685980.html [Corola-blog/BlogPost/368431_a_369760]
-
marxiștilor, se deosebesc mult, dar în esență toate se sprijină pe același fundament milenar iudeo-creștin. Dacă în final, am curajul să afirm că aceste succinte constatări pot fi utile definirii viziunii ortodoxe a lumii și dacă forțez optimismul, vocabularul și retorica Vechiului și Noului Testament sunt încă instrumente indispensabile tăierii nodului gordian al multiplelor conflicte pomenite mai sus, nu fac altceva decât să continui același discurs, desigur dintr-o cu totul alta pespectiva, dar nu prea departe de a celorlalți. ----------------------------------------------------------------- Prof.
CREDINŢĂ ŞI RAŢIUNE (2) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_roman_1411685980.html [Corola-blog/BlogPost/368431_a_369760]
-
suveran al tuturor lucrurilor din jurul său. Poesisul lui Mugurel Pușcaș devine o mărturisire de credință literară, versul său reface ceea ce timpul se străduie să șteargă. ,, Elegiac cu măsură, nostalgic fără ostentație, patetic cu evlavie, versul lui Mugurel Pușcaș vine din retorica poetică a lui Goga, în poemele sale religioase coborând ,,în dimineața poeților” (Eugen Simion), „într-un elan lipsit de complexe și detașat de mode poetice” ( Nicolae Băciuț ). Este greu pentru un iubitor de poezie, de a nu răspunde prin gânduri
CATARGE PESTE TIMP de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1484507056.html [Corola-blog/BlogPost/374191_a_375520]
-
Eugen Simion), „într-un elan lipsit de complexe și detașat de mode poetice” ( Nicolae Băciuț ). Este greu pentru un iubitor de poezie, de a nu răspunde prin gânduri răzlețe după citirea atentă a poemelor sale. Sensibilitatea poetului, vizibilă, cu o retorică poetică clasică, amprentată de lirismul scriitorilor clasici este proiectată în lumina blândă a existenței cotidiene în care simbolul statorniciei și sacrificiului este împlinit cu firească simplitate. Filonul religios abundă paginile într-un dialog personal cu divinitatea. ,,Nihil Sine Deo”. Structura
CATARGE PESTE TIMP de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1484507056.html [Corola-blog/BlogPost/374191_a_375520]
-
simțind cum pulsul trece de la galop la trap mărunt. - Este vorba de un „scenariu general al aventurii umane din spațiul/timp românesc... care se reflectă printr-o fluidă structură a părții funcționale cu un caracter riguros fotometric”, își începu domnia sa retorica imposibil de întrerupt, după cum mă alarmară experiențele mele anterioare în această materie. Se înfierbântase bine după numai două minute de vorbire. Atâta doar că, exact în clipa în care sublinia ceva despre tezaurizarea unor „tipologii genealogice și a unor caractere
SURPRIZĂ LITERARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 810 din 20 martie 2013 by http://confluente.ro/Surpriza_literara_marian_malciu_1363812357.html [Corola-blog/BlogPost/342238_a_343567]
-
citit o vreme, de scris pe cer cuvinte prevestitoare după legea prea lentă a uitării, Mai am de trăit viața mereu egală cu sine dincolo de ultimile file ale unui destin prea grăbit, de inventat, poate ceva mai senin, o nouă retorică a zborului frînt sub stelele fixe, de încălzit mîinile la flacăra tremurată a sîngelui chiar dacă vîntul e potrivnic, Mai am de colindat liniștea oglinzilor c-o valiză plină de flori multe zile la rînd , și de pregătit ceaiul cu care
LUMINIŢA CRISTINA PETCU by http://confluente.ro/articole/lumini%C5%A3a_cristina_petcu/canal [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]